Gandesc in imagini. Autismul si viata mea - Temple Grandin

 

Cauta carte / autor:    
CUM CUMPAR?        CUM PLATESC?        LIVRAREA        Despre ANTICARIAT        CONTACT     

Abonati-va la Newsletter!
Vreti sa aflati ce carti de psihologie apar? Newsletterul este trimis bilunar. Alerta este trimisa la fiecare carte noua.

E-mail: Abonare la:


Psihoterapie


Psihologie clinica


Psihologie practica


Psihologie educationala


Introducere in psihologie


Alte domenii ale psihologiei


Domenii conexe


Dictionare


Reviste si periodice


ANTICARIAT





101 TITLURI DISPONIBILE

57 TITLURI DISPONIBILE

231 TITLURI DISPONIBILE

38 TITLURI DISPONIBILE

Abonati-va la Newsletter!
Vreti sa aflati ce carti de psihologie apar? Newsletterul este trimis bilunar. Alerta este trimisa la fiecare carte noua.

E-mail: Abonare la:



      
Gandesc in imagini. Autismul si viata mea - Temple Grandin       Gandesc in imagini. Autismul si viata mea
de



Pret: lei     

Stoc Epuizat

Daca doriti, puteti primi un email automat in momentul in care aceasta carte reintra in stoc.
E-mail:






Editura: Punkt
Colectia: In afara colectiilor
Pagini: 288
   
Anul aparitiei: 2013
Editia originala: 1995
Traducere din limba engleza de Colectiv
     
Coperta: Simpla (Paperback)
Dimensiuni: 145 mm x 210 mm
ISBN: 978-973-87993-0-1


Pagini din carte

                     

                     



Cuprinsul cartii

Multumirile editurii
Avertisment
Multumirile autoarei
Nota autoarei
Prefata, de Oliver Sacks

1. Gandesc in imagini. Autismul si gandirea in imagini

2. Marele spectru al autismului. Diagnosticarea

3. Dispozitiv de presiune. Probleme senzoriale in autism

4. Cum am invatat sa empatizez. Autismul si emotiile

5. Principii de viata. Dezvoltarea talentelor in autism

6. Increderea mea in biochimie. Medicatie si noi tratamente in autism

7. Abilitatile sociale. Autismul si relatiile de cuplu

8. Lumea vazuta prin ochii unei vaci. Relatia cu animalele

9. Artisti si contabili. Intelegerea modului de a gandi al animalelor

10. Verisoara de gradul doi a lui Einstein. Legatura dintte autism si geniu

11. Scara catre rai. Religia si credinta

Referinte




Fragmente din carte

Din capitolul 4: Cum am invatat sa empatizez. Autismul si emotille

Pentru a putea fi afectuos cu ceilalti, trebuie sa simti la randul tau confort la nivel fizic. Pe masura ce sistemul meu nervos a invatat sa tolereze presiunea aplicata de dispozitiv, am descoperit ca devin o persoana mai buna si mai blanda. Mi-a fost dificil sa inteleg conceptul de bunatate inainte de a atinge eu o stare de relaxare. De-abia dupa ce am folosit aparatul de presiune am invatat cum sa mangai usor o pisica. Obisnuiau sa fuga de mine pentru ca le tineam prea strans. Multi copii cu autism tin animalele de companie prea strans si nu au idee cum sa se apropie de ceilalti sau cum sa-i lase pe ceilalti sa se apropie de ei. Dupa ce am simtit pe pielea mea cum este sa fii imbratisata, am putut sa ofer si unei pisici aceste emotii placute. Cu cat eram mai blanda, cu atat pisica statea mai mult in preajma mea, iar acest lucru m-a ajutat sa inteleg conceptele de reciprocitate si de blandete.

Dispozitivul de presiune m-a ajutat sa incerc sa ofer si eu altor persoane emotiile pe care le simteam cand il foloseam. A fost clar pentru mine ca ceilalti asociau starea respectiva cu conceptul de dragoste. Eu construisem o masinarie care, prin aplicarea presiunii fizice, m-a relaxat si mi-a dat o stare de bine, dar m-a si invatat cum se simte afectiunea la nivel fizic, ceea ce nu reusisem sa tolerez in copilarie. As fi fost si acum la fel de rece si de insensibila daca nu as fi avut dispozitivul de presiune si daca nu l-as fi folosit in mod frecvent. Relaxarea pe care mi-o ofera imbratisarea aparatului face sa dispara orice ganduri negre. Cred ca creierul meu are nevoie de aceasta senzatie de confort. Mangaierea fizica ne invata sa fim buni.

Inainte sa le ating, ma gandisem intotdeauna la vite din punct de vedere stiintific. Cand am pus prima data mana pe un animal, la ferma Swift, in 1974, n-am mai putut sa ma raportez la el obiectiv. Cand atingeam un bou imediat simteam daca era agitat, furios sau relaxat. Tresarea daca nu puneam mana ferm, dar atingerea avea un efect linistitor. Cateodata, animalele se relaxau sub mainile mele si asta ma aducea mai aproape de fiinta lor.

Oamenii simt nevoia sa atinga animalele tocmai pentru a crea o legatura cu ele. Am inca vie in memorie o experienta de la ferma Arlington, Arizona. Manam vitele in dispozitivul de imobilizare ca sa fie vaccinate. Eu manevram fiecare animal si ii faceam injectia, punand intotdeauna mana pe spatele lui, fapt care avea un efect calmant si asupra mea. Aceasta stare de calm era reciproca, deoarece atunci cand eram eu linistita si vacile stateau linistite. Cred ca ma simteau si fiecare vaca intra calma in dispozitiv. Le spuneam in mintea mea sa se relaxeze, astfel incat sa nu-si loveasca capul de partea de sus a aparatului. Totul a decurs bine pana cand un panou lateral s-a rupt si s-a rasturnat peste o galeata. Asta m-a agitat atat pe mine, cat si pe vaci, si nu ne-am putut reveni toata dupa-amiaza. Vraja se spulberase.

Aplicarea presiunii fizice are efecte asemanatoare si la oameni si la animale. Reduce sensibilitatea tactila. De pilda, daca apasam un purcelus pe ambele parti ale corpului sau va adormi; dresorii de cai au descopent ca masajul face animalele sa se relaxeze. Reactia unui copil cu autism in criza si cea a unui cal speriat este asemanatoare: amandoi se zbat si lovesc in orice ii inconjoara. Si caii salbatici pot fi calmati prin atingere. Recent am vazut o demonstratie a unui dispozitiv de presiune folosit in domesticirea lor. Calul folosit in demonstratie fusese vandut de fermier pentru ca nu putea fi calarit, iar cand oamenii se apropiau de el, lovea cu copitele si se ridica in doua picioare. Efectul dispozitivului de presiune asupra sistemului lui nervos a fost asemanator cu cel al aparatului meu. Presiunea a ajutat animalul sa-si depaseasca teama de atingere.

Dispozitivul a fost construit de Robert Richardson din Prescott, Arizona. Pentru a imobiliza calul si a aplica presiune intr-un ritm lent, s-a folosit nisip. Animalul era asezat intr-o boxa ingusta, asemanatoare celei din rulotele pentru cai, iar in vecinatatea sa stateau alti doi cai imblanziti, deoarece caii salbatici intra in panica atunci cand sunt singuri. Capul iesea printr-o deschizatura capitonata in partea din fata, iar in spate un grilaj il impiedica sa se traga inapoi, riscand sa se raneasca la cap. De sus curgea nisip, se prelingea pe lateralele boxei asa de incet, incat animalul nu l-a observat decat atunci cand nivelul i-a depasit abdomenul.

Presiunea greutatii nisipului avea un efect calmant. Dar dupa ce a trecut de nivelul stomacului, calul a inceput sa se smuceasca, desi apoi a parut sa se relaxeze. Rar isi ducea urechile inapoi, ceea ce e un semn ca i-ar fi fost teama sau ca se pregatea de atac, si nu a incercat sa muste pe nimeni. Era atent si curios de ceea ce se intampla in jurul lui si se purta la fel ca un cal obisnuit, chiar daca avea corpul ingropat in nisip. Putea sa-si miste capul si pana la urma a acceptat sa fie mangaiat pe fata, pe urechi si pe bot de oameni. Daca pana atunci fusese imposibil sa il atingi, acum putea fi mangaiat. Dupa 15 minute, nisipul era scos printr-un gratar din podea. Calul tolera acum sa fie mangaiat pe tot corpul, iar acest lucru dura intre 30 minute si o ora. In acest rastimp, calul invata sa aiba o mai mare incredere in oameni si sa simta pozitiv atingerile.

Mangaierea are efect la nivelul biologic de baza. Barry Keverne si colegii sai de la Universitatea Cambridge, din Anglia, au descopent ca, in timpul tesalarii, maimutelor le creste nivelul de endorfine, care reprezinta in fapt opiaceele proprii creierului. Cercetatorii japonezi au demonstrat ca presiunea aplicata corpului unui animal ii tonifica muschii si il adoarme. Porcii se rostogolesc pe spate si vor sa fie scarpinati pe burta, atunci cand sunt curatati. Exista o mare nevoie de a simti confort in urma atingerii.

Faimoasele experimente ale lui Harry Harlow pe maimute au aratat ca puii care au fost despartiti de mamele lor au nevoie de obiecte moi, de care se ataseaza. Daca puiul de maimuta a fost separat de mama lui naturala ori de surogatul reprezentat de trafaletul moale si pufos primit de la Harlow, atunci capacitatea lui de a oferi afectiune este micsorata. Puii de animale au nevoie de mangaiere, de confort fizic si de o experienta senzoriala normala, pentru a se putea dezvolta normal. De asemenea, Harlow a descoperit ca leganarea usoara ajuta la prevenirea comportamentului anormal, in gen autist la puii de maimuta separati de mame. Orice parinte stie ca un copil irascibil se linisteste daca il legeni si atat copiilor, cat adultilor le plac leaganele. Acesta este motivul pentru care calutii si scaunele-balansoar continua sa se vanda bine.






Copyright © 2008-2016 Catharsis Media. Toate drepturile rezervate.

TEL INFO - CONSUMATOR: 0800 080 999 - linie telefonica cu apelare gratuita | ANPC
Operator date personale inregistrat la ANSPDCP sub nr. 34250 din 24.02.2015