Terapia GESTALT. 100 de teme si tehnici fundamentale - Dave Mann

 

Cauta carte / autor:    
CUM CUMPAR?        CUM PLATESC?        LIVRAREA        Despre ANTICARIAT        CONTACT     

Abonati-va la Newsletter!
Vreti sa aflati ce carti de psihologie apar? Newsletterul este trimis bilunar. Alerta este trimisa la fiecare carte noua.

E-mail: Abonare la:


Psihoterapie


Psihologie clinica


Psihologie practica


Psihologie educationala


Introducere in psihologie


Alte domenii ale psihologiei


Domenii conexe


Dictionare


Reviste si periodice


ANTICARIAT





94 TITLURI DISPONIBILE

50 TITLURI DISPONIBILE

217 TITLURI DISPONIBILE

34 TITLURI DISPONIBILE

Abonati-va la Newsletter!
Vreti sa aflati ce carti de psihologie apar? Newsletterul este trimis bilunar. Alerta este trimisa la fiecare carte noua.

E-mail: Abonare la:



      
Terapia GESTALT. 100 de teme si tehnici fundamentale - Dave Mann       Terapia GESTALT. 100 de teme si tehnici fundamentale
de

Asa cum precizeaza si titlul, cartea de fata prezinta 100 de teme si tehnici fundamentale ale Terapiei Gestalt. Dave Mann, psihoterapeut-formator in terapia Gestalt, porneste de la ipotezele teoretice ale orientarii, mentioneaza principiile evaluarii si diagnosticului, precizeaza valorile de baza ale terapiei Gestalt si detaliaza tehnici rezultate din cercetare si practica, tehnici specifice acestei orientari.

Pret: lei     

Stoc Epuizat

Daca doriti, puteti primi un email automat in momentul in care aceasta carte reintra in stoc.
E-mail:






Editura: Trei
Colectia: Psihologie-Psihoterapie
Pagini: 392
   
Anul aparitiei: 2013
Editia originala: 2010
Traducere din limba engleza de Brandusa Popa
     
Coperta: Simpla (Paperback)
Dimensiuni: 145 mm x 205 mm
ISBN: 978-973-707-690-8


Descrierea editorului

Terapia Gestalt ofera o abordare relationala, focalizata pe prezent, al carei nucleu este credinta fundamentala conform careia clientul este cel care stie cea mai buna modalitate de a se ajusta la situatia sa prezenta. Prin travaliul de extindere a constientizarii, utilizand dialogul si experimentarea creativa, terapeutii gestalt creeaza clientului conditiile unei calatorii personale spre starea de sanatate.

Cartea „Terapia GESTALT. 100 de teme si tehnici fundamentale”, de Dave Mann, ofera un ghid concis al acestei abordari flexibile si influente.

Subiectele abordate in cartea „Terapia GESTALT. 100 de teme si tehnici fundamentale”, de Dave Mann, includ:
- ipotezele teoretice subiacente terapiei gestalt;
- evaluarea si diagnosticul procesului in terapia gestalt;
- teoria campului, fenomenologie si dialog;
- etica si valori;
- evaluare si cercetare.

Cartea „Terapia GESTALT. 100 de teme si tehnici fundamentale”, de Dave Mann, reprezinta o lectura esentiala atat pentru cei aflati in formare in terapia Gestalt, cat si pentru terapeutii, consilierii si psihoterapeutii care doresc sa afle mai multe despre aceasta abordare terapeutica.

Dave Mann este psihoterapeut, supervizor si formator gestalt, certificat de United Kingdom Council for Psychotherapy si afiliat la institutele Metanoia, Gestalt Therapy Training Institute si la Sherwood Psychotherapy Training Institute. El a fost, de asemenea, unul dintre editorii British Gestalt Journal.



Dave Mann

Dave Mann este psihoterapeut, supervizor si formator gestalt, certificat de United Kingdom Council for Psychotherapy si afiliat la institutele Metanoia, Gestalt Therapy Training Institute si Sherwood Psychotherapy Training Institute. El a fost, de asemenea, unul dintre editorii British Gestalt Journal.



Pagini din carte

                     

                     

                     

            



Cuprinsul cartii

Prefata
Multumiri

Partea intai. Harti pentru o calatorie terapeutica gestalt: ipoteze teoretice subiacente abordarii

Capitolul 1. Ce inseamna gestalt?
Capitolul 2. Ce este un gestalt?
Capitolul 3. Adaptarea creativa
Capitolul 4. Figura si fond
Capitolul 5. Aici si acum
Capitolul 6. Sinele ca proces (selfing)
Capitolul 7. Sinele: conceptele de Se, Eu si personalitate
Capitolul 8. Holism si orientarea sanogena
Capitolul 9. Relatia gestaltului cu modelul psihiatric/biomedical
Capitolul 10. Continuumul constientizarii
Capitolul 11. Individualism si paradigmele campului
Capitolul 12. Limita de contact
Capitolul 13. Ciclul gestalt al experientei: formulari timpurii
Capitolul 14. Ciclul gestalt al experientei: dezvoltari ulterioare
Capitolul 15. Rezistente, intreruperi, moderari ale contactului
Capitolul 16. Introiectia
Capitolul 17. Retroflectia
Capitolul 18. Proiectia
Capitolul 19. Confluenta
Capitolul 20. Dimensiuni ale contactului
Capitolul 21. Afaceri neincheiate: efectul Zeigarnik
Capitolul 22. Ingrijirea si indiferenta creativa
Capitolul 23. Teoria paradoxala a schimbarii
Capitolul 24. Criteriul autonom si estetic
Capitolul 25. Sprijinul ca „ceea ce faciliteaza”
Capitolul 26. Contact si rezistenta
Capitolul 27. Cele cinci abilitati

Partea a doua. Inceputul calatoriei terapeutice: pregatirile si pornirea

Capitolul 28. Cadrul si contextul terapiei
Capitolul 29. Explorarea asteptarilor, stabilirea contractelor
Capitolul 30. Ascultarea povestii clientului
Capitolul 31. Diagnostic de proces
Capitolul 32. Evaluarea
Capitolul 33. Situatia clientului
Capitolul 34. Functiile de contact ale clientului
Capitolul 35. Procesul de constientizare al clientului
(trei zone ale constientizarii)
Capitolul 36. Transfer, contratransfer si posibilitati cotransferentiale
Capitolul 37. Modul in care clientul „se intrupeaza”
Capitolul 38. Planificarea tratamentului planificarea calatoriei

Partea a treia. Calatoria terapeutica

Sectiunea intai. Explorarea campului, situatiei ori a „spatiului vital” al clientului
Capitolul 39. Spatiul vital si campul
Capitolul 40. Privind spatiul vital printr-o lentila de dezvoltare
Capitolul 41. Spatiul terapiei ca situatie prezenta
Capitolul 42. Nevoia organizeaza campul
Capitolul 43. Investigarea suporturilor clientului
Capitolul 44. Vina si rusinea ca functii ale campului
Capitolul 45. Un cadru pentru provocare si experimentare
Capitolul 46. Campul cultural
Capitolul 47. Experimentarea creativa
Capitolul 48. Utilizarea metaforei si fanteziei
Capitolul 49. Teme pentru acasa si exersarea

Sectiunea a doua. Focalizarea pe experienta: fenomenologia in terapia gestalt
Capitolul 50. Senzatii si sentimente
Capitolul 51. Cocreatie, temporalitate, orizontalism
Capitolul 52. Intentionalitatea: vizarea si intelegerea lumii mele
Capitolul 53. Husserl si fenomenologia transcendentala
Capitolul 54. Disciplina reductiei fenomenologice
Capitolul 55. Fenomenologia existentiala: „Eu sunt”
Capitolul 56. Intersubiectivitate: sunt intotdeauna integrat in experienta mea
Capitolul 57. Participarea la „perceptia" corporala
Capitolul 58. Identificarea proiectiva
Capitolul 59. Energie, interese, nevoi, vitalitate
Capitolul 60. Constientizare si constientizare diminuata
Capitolul 61. Tipare de contact

Sectiunea a treia. Dialogul: emergenta prin intermediul relatiei
Capitolul 63. Martin Buber: relationarea Eu-Tu si relationarea Eu-Obiect
Capitolul 64. Intervalul
Capitolul 65. Includerea - o nota de prevenire referitor la empatie
Capitolul 66. Prezenta
Capitolul 67. Confirmarea
Capitolul 68. Angajamentul fata de dialog
Capitolul 69. Nonexploatarea
Capitolul 70. A trai relatia
Capitolul 71. Acordajul
Capitolul 72. Atitudinea Eu-Tu, momentul Eu-Tu
Capitolul 73. Autodezvaluirea
Capitolul 74. Limbajul
Capitolul 75. Ruptura si reparatie

Partea a patra. Devenirea: tranzitii de-a lungul calatoriei

Capitolul 76. Agresiunea asupra mediului
Capitolul 77. Teoria dezvoltarii
Capitolul 78. Modelul celor cinci straturi
Capitolul 79. Experimentarea
Capitolul 80. Dezvoltarea suporturilor clientului
Capitolul 81. Polaritatile si smecherul/fraierul
Capitolul 82. Experienta „aha”
Capitolul 83. Catharsis si eliberare
Capitolul 84. Dezvoltarea procesului de constientizare a constientizarii
Capitolul 85. Terapia individuala si de grup
Capitolul 86. Incheierile
Capitolul 87. Autoterapia continua

Partea a cincea. Etica si valori: repere-cheie pentru orice calatorie

Capitolul 88. Granitele terapeutice
Capitolul 89. Evaluarea riscului
Capitolul 90. Atentia fata de campul mai larg
Capitolul 91. Lucrul cu diferenta
Capitolul 92. Problematici sexuale
Capitolul 93. Atingerea in cadrul terapiei
Capitolul 94. Supervizarea gestalt
Capitolul 95. Sprijinul terapeutului

Partea a sasea. Cercetarea si evaluarea abordarii gestalt: destinatie si privire retrospectiva

Capitolul 96. Traditiile spirituale ale terapiei gestalt si transpersonalul
Capitolul 97. Cercetare si paradigme adecvate de cercetare
Capitolul 98. Aplicatiile gestaltului dincolo de relatia terapeutica unu-la-unu si de grup
Capitolul 99. Privire inapoi si analiza
Capitolul 100. Despre incertitudine

Bibliografie




Fragmente din carte

Capitolul 45. Un cadru pentru provocare si experimentare

Lydia, o prospera femeie de afaceri, a ajuns la prima noastra sedinta de terapie emanand un aer foarte increzator. Ea a strabatut cu un pas sigur cabinetul si s-a asezat cu fermitate pe marginea canapelei, postura ei dreapta fiind accentuata de costumul in dungi. Mi-a spus ca mai fusese la terapie si ca avea o intelegere destul de buna a diferitelor modalitati terapeutice. „Asadar, spune-mi ce te-a facut sa vii in terapie la un terapeut gestalt?" am intrebat-o eu. Raspunsul ei a fost prompt: „Vreau o provocare!".

Spre mirarea ei, am invitat-o sa se intinda pe canapea, sa-si simta bratele sustinute, miscari pe care ea s-a chinuit sa le faca. In timp ce statea cu rigiditate in postura indicata de mine, rezistand sustinerii pe care i-o oferea canapeaua, i-am mai adresat o intrebare: „si ce ar putea insemna provocare pentru tine?". Ea a zambit cu buze tremurande in timp ce ochii incepeau sa-i lacrimeze.

Parte din arta terapiei inseamna a impinge clientul dincolo de limitele sale de crestere, suficient pentru a facilita schimbareat, in timp ce ii acordam respect stradaniei lui si terenului din care apar dificultatile lui. Asa cum am ilustrat mai sus, a provoca un client nu inseamna neaparat confruntarea viguroasa ori „intrarea" clientului intr-o emotie puternica. Orice experiment trebuie sa apara in relatia terapeutica intr-un mediu care este suficient de continator. Construind un teren suportiv printr-un dialog respectuos, in care apreciem situatia clientului si perceptia lui asupra acestei situatii, noi cream conditiile in care putem extinde limitele de crestere a clientului. Aceasta munca de baza este cheia pentru crearea unei urgente securizate in care se construieste suficient sprijin pentru a contine clientul in timp ce el se deplaseaza pe un teritoriu nefamiliar.

O perspectiva gestalt asupra campului ne informeaza ca peisajele pe care le co-cream in relatie cu mediul nostru formeaza imaginea noastra de sine. Lentila acestor experiente este cea prin care privim orice experienta noua. In functionarea sanatoasa, vom utiliza aceasta experienta noua pentru a interoga si a reevalua harta noastra initiala. Experimentarea si provocarea graduale si atent dozate din terapie, crearea unei urgente securizate pot facilita asemenea interogatii si pot conduce la schimbare fundamentala, prin revizuirea modurilor invechite de autoperceptie.
Prin experimentare, putem readuce la viata cu claritate experiente trecute, pentru a reevalua utilitatea comportamentelor in campul curent. In esenta, noi ne reevaluam sinele narativ, povestea pe care ne-o spunem legat de ceea ce suntem in lume, alcatuita din adaptarile creative pe care le-am facut pana in acest punct al vietii noastre.

Gestalturile fixe ar fi putut fi singurele suporturi disponibile pentru client intr-un peisaj altminteri sterp. Asemenea credinte vor fi fost aliati valorosi si nu se poate ca pur si simplu sa-l convingem pe client sa renunte la asemenea credinte corporalizate, chiar daca ele sunt expirate de mult. Prin construirea atenta a experimentelor impreuna cu clientul, gestaltul fix care s-a format experiential poate fi dezasamblat experiential, eliberand astfel locul pentru formarea unei noi experiente si unei noi realitati construite. Provocarea, pentru client si pentru terapeut, se afla in crearea unei situatii care va facilita experimentarea ce provoaca modurile de a fi invechite si fixe si care va conduce la o asemenea metamorfoza.

In timp ce indepartarea fata de familiar poate fi incitanta, ea poate fi deseori inconfortabila, poate fi resimtita ca amenintatoare sau chiar ca si cum intreaga lume este pe cale sa se prabuseasca. In consecinta, indepartarea de ceea ce Polster si Polster (1973) au numit granita familiaritatii pot conduce la rigidizarea si impermeabilitatea limitei de contact, in timp ce persoana devine rezistenta la schimbare, limitandu-se la situatii familiare limitative existential. „Sunt-ceea-ce-sunt se solidifica in sunt-ceea-ce-am-fost-intotdeauna-si-voi-fi-intotdeauna" (ibid. 119).

Pentru asemenea oameni, schimbarile din mediul lor pot fi resimtite drept niste catastrofe, din cauza comportamentului lor anterior de minimizare a nefamiliarului. Pentru ca schimbarea sa aiba loc, este necesar sa existe un moment in care clientul renunta la familiar si intra in vid. Exista o serie de momente cand parasutistul sare din avion si se indreapta spre sol, nestiind daca parasuta se va deschide sau nu. A sta impreuna cu vidul contine o incertitudine similara.








Copyright © 2008-2016 Catharsis Media. Toate drepturile rezervate.

TEL INFO - CONSUMATOR: 0800 080 999 - linie telefonica cu apelare gratuita | ANPC
Operator date personale inregistrat la ANSPDCP sub nr. 34250 din 24.02.2015