Tratat de rezilienta asistata - Serban Ionescu

 

Cauta carte / autor:    
CUM CUMPAR?        CUM PLATESC?        LIVRAREA        Despre ANTICARIAT        CONTACT     

Abonati-va la Newsletter!
Vreti sa aflati ce carti de psihologie apar? Newsletterul este trimis bilunar. Alerta este trimisa la fiecare carte noua.

E-mail: Abonare la:


Psihoterapie


Psihologie clinica


Psihologie practica


Psihologie educationala


Introducere in psihologie


Alte domenii ale psihologiei


Domenii conexe


Dictionare


Reviste si periodice


ANTICARIAT





116 TITLURI DISPONIBILE

57 TITLURI DISPONIBILE

230 TITLURI DISPONIBILE

35 TITLURI DISPONIBILE

Abonati-va la Newsletter!
Vreti sa aflati ce carti de psihologie apar? Newsletterul este trimis bilunar. Alerta este trimisa la fiecare carte noua.

E-mail: Abonare la:



      
Tratat de rezilienta asistata - Serban Ionescu       Tratat de rezilienta asistata
de



Pret: lei        Avem aceasta carte in stoc!



      



Editura: Trei
Colectia: Psihologie-Psihoterapie
Pagini: 520
   
Anul aparitiei: 2013
Editia originala: 2011
Traducere din limba franceza de Sofia Manuela Nicolae
     
Coperta: Simpla (Paperback)
Dimensiuni: 165 mm x 235 mm
ISBN: 978-973-707-737-0


Pagini din carte

                     

                     

                     

                     



Cuprinsul cartii

Cuprins
Prezentarea autorilor
Prefata
Cuvant inainte

1. Domeniul rezilientei asistate
2. Rezilienta si psihoterapie
3. Rezistenta si rezilienta asistate: o contributie la sustinerea educativa si psihosociala
4. Evaluarea rezilientei
5. Scrisul si rezilienta
6. Rezilienta asistata si evenimente survenite pe parcursul copilariei: maltratare, boala, divort, decesul parintilor si tulburari psihiatrice ale parintilor
7. Rezilienta persoanelor care prezinta tulburari psihice: perspective de interventie
8. Chei ale rezilientei in deficienta intelectuala
9. Prevenirea conduitelor suicidare: cum sa venim in sprijinul rezilientei
10. Adictii la substantele psihoactive si rezilienta
11. Rezilienta asistata in serviciul unei senectuti frumoase
12. Tulburari psihice, creativitate si rezilienta asistata
13. Rezilienta in urma marilor catastrofe: jonctiuni intre individual si colectiv
14. Somaj si rezilienta asistata
15. Rezilienta in situatii de genocid
16. Rezilienta in situatie de dictatura




Fragmente din carte

Fragment din capitolul IV. Evaluarea rezilientei (Serban Ionescu si Colette Jourdan-Ionescu)

Pozitiile referitoare la evaluarea rezilientei sunt diferite iar acesta este, in mare masura, rezultatul absentei consensului in ceea ce priveste definitia conceptului. Intreadevar, anumiti autori pun accentul pe caracteristicile individuale sau pe alti factori care favorizeaza sau impiedica dezvoltarea rezilientei. Altii o evalueaza pornind de la strategiile utilizate de persoanele care infrunta adversitatea, abordand astfel rezilienta ca proces.

Cercetatori precum Luthar si Cushing (1999) sau Luthar si Zelazo (2003) sustin ca rezilienta nu poate fi masurata direct, ci numai dedusa, pe baza a doua concepte care o compun: riscul (sau adversitatea) si adaptarea reusita (sau competenta). Sa remarcam, de asemenea, ca adversarii iredutabili ai ideii de masurare a unei caracteristici psihologice — numerosi in Franta — se situeaza pe o pozitie foarte critica si refuza orice tentativa de elaborare a unor instrumente de evaluare.

Dar nu putem sa nu observam ca, de la inceputul anilor 1990, tot mai multi cercetatori se straduiesc sa elaboreze instrumente (scale, chestionare, inventare) pentru evaluarea rezilientei. In acest context, am scris capitolul de fata pentru a le oferi cititorilor o prezentare cat se poate de completa a instrumentelor de evaluare a rezilientei si a conceptelor inrudite. Pe langa descrierea felului in care au fost elaborate aceste instrumente, vom preciza caracteristicile lor psihometrice si vom da cateva exemple de itemi.

Atunci cand instrumentele respective au fost utilizate in alte cercetari ce au facut obiectul publicarii, noi le vom prezenta in functie de interesul lor pentru domeniul evaluarii sau doar vom mentiona aceste cercetari. Astfel, cititorii vor putea sa retraseze drumul parcurs de instrumentele respective pornind de la conceperea lor.


Inceputurile: evaluarea rezilientei Eului

Conceptul de rezilienta a Eului isi are originile in lucrarile de cercetare ale lui Jack Block (1950) si Jeanne Block (1951), pentru tezele lor de doctorat de la Universitatea Stanford. Sensul acestui concept este precizat in 1980, cand Block si Block il coonsidera a fi unul dintre factorii subiacenti adaptarii. Rezilienta Eului ar corespunde capacitatii de adaptare intr-o maniera flexibila si ingenioasa la factorii exteriori si interiori generatori de stres.
Intr-o maniera mai specifica, ea ar reprezenta o resursa legata de personalitate, care permite indivizilor sa-si modifice nivelul de control al Eului si modul obisnuit de exprimare a acestui control, astfel incat sa faca fata contextelor de mediu prezente, iar pe termen lung sa functioneze in aceste contexte si sa le modeleze.

0 prima operationalizare a conceptului de rezilienta a Eului a fost realizata pornind de la chestionarul California Adult Q-Sort (Block, 1961/1978), instrument compus din 100 de afirmatii care descriu caracteristicile personalitatii si ale functionarii sale. Observatorii sau evaluatorii care s-au familiarizat cu subiectii participanti la cercetarea respectiva (prin interactiuni directe sau citind materiale de arhiva despre acesti participanti) au putut determina 13 itemi cei mai caracteristici pentru rezilienta Eului si, respectiv, 13 itemi cel mai putin caracteristici, apartinand chestionarului California Adult Q-Sort.

Procesul de culegere si de analiza a itemilor caracteristici pentru rezilienta Eului a continuat si a culminat cu elaborarea a ceea ce Block si Kremen (1996) definesc drept ultima versiune a scalei de rezilienta a Eului, numita ER89. Acest instrument este format din 14 itemi care sunt notati pe o scala cu patru puncte, unde 1 inseamna „dezacord total", iar 4 „acord total". Pentru aplicare, autorii recomanda intercalarea itemilor acestei scale printre itemii altor inventare administrate simultan. Cu titlu de exemplu, vom cita doi itemi ai ER89:

— „Sunt generos/generoasa cu prietenii mei" (itemul nr. 1);
— „Sunt mai curios/curioasa decat majoritatea oamenilor" (itemul nr. 8).

Intercalati printre itemii celorlalte instrumente de evaluare, itemii scalei ER89 au fost administrati aceleiasi populatii de subiecti, la interval de cinci ani (subiectii au avut prima data 18 ani si apoi 23 de ani). Coeficientul alfa al esantionului total a fost, pentru ambele varste, 0,76. Dupa cinci ani, coeficientul de corelatie a scorurilor ER89 a fost de 0,51 in cazul subiectilor de sex feminin si de 0,39 pentru barbati. Mentionam si ca o echipa a Universitatii Toulouse II a tradus in franceza itemii scalei de rezilienta a Eului si a studiat fidelitatea si validitatea acestui instrument (Callahan, Roge, Cardenal, Cayrou si Sztulman, 2001).

Pornind de la itemii proveniti din California Psychological Inventory instrument format din 472 de itemi care acopera un ansamblu complet de trasaturi de personalitate Klohnen (1996) a elaborat o scala de rezilienta a Eului cu autoadministrare. In cele din urma au fost retinuti 29 de itemi, printre care se numara:

- "In cea mai mare parte a timpului ma simt fericit"
- "Viata mea de zi cu zi e plina de lucruri interesante"

Pentru scala cu 29 de itemi, coeficientii alfa se inscriau intre 0,81 si 0,88. Conform asteptarilor care decurg din modul in care este teoretizat conceptul de rezilienta a Eului, Klohnen a descoperit ca scorurile scalel sale sunt corelate cu adaptarea globala a femeilor, evaluata cu Indexul de adaptare adulta al lui Picano.

Un concept foarte apropiat de rezilienta Eului este acela de rezilienta personala, utilizat de Prince-Embury (2006, 2007), autor al scalelor de rezilienta pentru copii si adolescenti sau RSCA. Pentru Prince-Embury, rezilienta personala se defineste prin trei concepte ale dezvoltarii — sentimentul de control, sentimentul de a se afla in relatie si reactivitatea emotionala - dimensiuni care se suprapun, in plan conceptual, peste conceptul de rezilienta a Eului propus de Block si Block.

RSCA sunt compuse din 64 de itemi care se repartizeaza intr-o maniera inegala in trei scale autoadministrate: „Sentiment de control" (20 de itemi), „Sentimentul de a fi in relatie" (24 de itemi) si „Reactivitate emotionala" (20 de itemi). La randul lor, aceste trei scale sunt compuse din subscale. Astfel, scala „Sentiment de control" cuprinde subscalele „Optimism", „Eficienta personala" si„Adaptabilitate”; scala „Sentimentul de a fi in relatie" este formata din subscalele „Incredere", „Sustinere sociala perceputa", „Confort" si „Toleranta"; scala „Reactivitate emotionala" este formata din subscalele „Sensibilitate", „Restabilire" si „Tulburare".

Coeficientii alfa ai celor trei scale aplicate unor subiecti de ambele sexe cu varste cuprinse intre 9 si 14 ani sunt cuprinsi intre 0,85 si 0,91. Fidelitatea test-retest a celor trei scale variaza de la 0,79 la 0,95. Alte informatii referitoare la RSCA pot fi gasite in Prince-Embury (2007, 2008).


Lucrarile lui Wagnild si Young: o scala construita pornind de la interviuri cu persoane considerate reziliente

Primele eforturi in aceasta directie au fost depuse, incepand cu 1988, de Gail Wagnild si Heather Young, de la Scoala de Nursing a Universitatii din Seattle, iar in 1993 a aparut prima publicatie in care se face referire la scala lor de rezilienta. In elaborarea acestui instrument, Wagnild si Young au pornit de la istorisirile a 24 de femei care s-au adaptat bine, asa cum indica „moralul"si „nivelul de implicare sociala", dupa ce au trait „evenimente majore de viata" (Wagnild si Young, 1993, p. 167).

Pornind de la datele astfel culese, Wagnild si Young identifica -urmatoarele cinci componente ale rezilientei:

calmul (sau seninatatea), exprimat prin tendinta de a lua lucrurile asa cum sunt, reducand reactiile extreme la adversitate printr-o perspectiva echilibrata asupra vietii si experientelor pe care le ofera, pastrand o stare de calm in cat mai multe situatii;

perseverenta, care inseamna a persista in ciuda adversitatii sau a descurajarii, a continua lupta pentru a-si reconstrui viata, a ramane implicat si a da dovada de autodisciplina;

increderea in sine, adica acea capacitate de a conta pe sine, de a-si recunoaste fortele si limitele;

capacitatea de a da sens, de a realiza ca in viata sunt scopuri de atins si ca unele sunt deja atinse, ca exista lucruri pentru care trebuie sa traiesti;

solitudinea existentiala, care corespunde prezentei unui sentiment de libertate si de unicitate, realizarii faptului ca parcursul vietii fiecarei persoane este unic si chiar daca anumite situatii sunt impartasite cu alte persoane, sunt altele pe care trebuie sa le infrunti singur.

Pornind de la procesul-verbal al interviurilor purtate cu 24 de femei considerate reziliente, Wagnild si Young au selectionat, ca itemi ai scalei lor, enunturi ce corespund fiecareia dintre cele cinci componente ale rezilientei mentionate mai sus.

Scala de rezilienta a lui Wagnild si Young este formata din 25 de itemi. Persoanele carora le este administrata trebuie sa noteze in ce masura sunt de acord cu fiecare item, pe o scala de la 1 („dezacord total") la 7 („acord total). Scorurile teoretice totale variaza de la 25 la 175, scorurile ridicate indicand un nivel mai crescut de rezilienta.








Copyright © 2008-2016 Catharsis Media. Toate drepturile rezervate.

TEL INFO - CONSUMATOR: 0800 080 999 - linie telefonica cu apelare gratuita | ANPC
Operator date personale inregistrat la ANSPDCP sub nr. 34250 din 24.02.2015