Roz tranchilizant si alte influente neasteptate asupra felului in care gandim, simtim si ne purtam - Adam Alter

 

Cauta carte / autor:    
CUM CUMPAR?        CUM PLATESC?        LIVRAREA        Despre ANTICARIAT        CONTACT     

Abonati-va la Newsletter!
Vreti sa aflati ce carti de psihologie apar? Newsletterul este trimis bilunar. Alerta este trimisa la fiecare carte noua.

E-mail: Abonare la:


Psihoterapie


Psihologie clinica


Psihologie practica


Psihologie educationala


Introducere in psihologie


Alte domenii ale psihologiei


Domenii conexe


Dictionare


Reviste si periodice


ANTICARIAT





117 TITLURI DISPONIBILE

57 TITLURI DISPONIBILE

224 TITLURI DISPONIBILE

34 TITLURI DISPONIBILE

Abonati-va la Newsletter!
Vreti sa aflati ce carti de psihologie apar? Newsletterul este trimis bilunar. Alerta este trimisa la fiecare carte noua.

E-mail: Abonare la:



      
Roz tranchilizant si alte influente neasteptate asupra felului in care gandim, simtim si ne purtam - Adam Alter       Roz tranchilizant si alte influente neasteptate asupra felului in care gandim, simtim si ne purtam
de

Miraculoasa capacitate tranchilizanta a rozului bonbon a fost testata cu un Mister California plin de muschi, campion la culturism, care si-a umflat demonstrativ bicepsii de cateva ori la rand, fara pic de efort, dar s-a caznit din greu sa-i incordeze si-o singura data, dupa ce s-a uitat indelung la cartonul roz.

Pret: lei        Avem aceasta carte in stoc!



      



Editura: Publica
Colectia: In afara colectiilor
Pagini: 328
   
Anul aparitiei: 2013
Editia originala: 2013
Traducere din limba engleza de Smaranda Nistor
     
Coperta: Simpla (Paperback)
Dimensiuni: 145 mm x 205 mm
ISBN: 978-606-8360-59-1


Descriere psihoshop.ro

In esenta, aceasta carte este menita sa arate ca mintea omului reprezinta punctul-terminus colectiv al unui miliard de mici efecte fluture. Gandurile proprii, sentimentele si faptele noastre sunt produsul unor reactii in lant haotice, alimentate intr-o masura deloc neglijabila de fortele descrise in cartea pe care o aveti in fata. Comportamentul uman este greu de prezis, asadar, partial pentru ca ramane profund sensibil la fiecare bataie din aripi a proverbialului fluture din Japonia.

Miraculoasa capacitate tranchilizanta a rozului bonbon a fost testata cu un Mister California plin de muschi, campion la culturism, care si-a umflat demonstrativ bicepsii de cateva ori la rand, fara pic de efort, dar s-a caznit din greu sa-i incordeze si-o singura data, dupa ce s-a uitat indelung la cartonul roz.

Data fiind aceasta putere a culorii, Schauss a propus ca administratia penitenciarelor sa ia in considerare ideea de a-i plasa pe detinutii turbulenti in celule roz, iar doi comandanti de la Centrul Corectional al Marinei Statelor Unite din Seattle, statul Washington, chiar au aplicat-o, zugravind in roz bonbon peretii uneia dintre celulele centrului de detentie.

Timp de sapte luni, ofiterul adjutant Gene Baker si comandantul inchisorii, capitanul Ron Miller, au observat cum detinutii nou-veniti intra furiosi si agitati in celula roz, iar peste cincisprezece minute ies de acolo mai calmi. Dupa ce administratorii unor inchisori mai mici, de provincie, au inceput sa-i azvarle pe turbulentii aflati in stare de ebrietate in celule zugravite roz, culoarea a fost neoficial botezata „Drunk Tank Pink” – „Roz de celula pentru betivani” sau, pe scurt, „roz tranchilizant”. Adam Alter

Cartea scrisa de Adam Alter va va schimba modul in care priviti lumea din jur.

Adam Alter este profesor de marketing la Stern School of Business, New York University, unde mai activeaza si in cadrul departamentului de psihologie ca lector. Alter este doctor in psihologie sociala, doctorat obtinut la Princeton cu o lucrare despre modul in care oamenii iau decizii care le influenteaza viata de zi cu zi. Este o prezenta des intalnita in cadrul conferintelor organizate de universitati de prestigiu precum Harvard, Yale, MIT, Stanford sau Cornell.



Adam Alter

Adam Alter este profesor asociat al catedrei de Marketing si Psihologie de la Universitatea din New York. A fost inclus in clasamentul „celor mai buni 40 de profesori din lume care predau in scoli de afaceri si au mai putin de 40 de ani”.

A scris pentru New York Times, New Yorker, Wired, Washington Post si The Atlantic. Este licentiat in psihologie la Universitatea New South Wales si a obtinut un master si un doctorat in psihologie la Universitatea Princeton.




Pagini din carte

                     

                     

                     

         



Cuprinsul cartii

Prolog

PARTEA INTAI: Lumea dinauntrul nostru

1. Numele. Nasterea determinismului nominativ
2. Etichete. Etichetele fac mai simpla o lume complexa
3. Simbolurile. Simbolurile sunt un magnet pentru semnificatii

PARTEA A DOUA: Lumea dintre noi

4. Simpla prezenta a altor oameni. Totul e in ochi
5. Caracteristicile altor oameni. Motivatiile sociale
6. Cultura. Lentila culturala prin care vedem obiectele si locurile

PARTEA A TREIA: Lumea din jurul nostru
7. Culorile. Albastru politist
8. Locurile. Medii opresive
9. Vremea si caldura. Razboi vara, dragoste iarna

Epilog. Fluturele lui Lorenz

Multumiri




Fragmente din carte

Fragment din Capitolul 8. Locuri Opresive.

La sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial, cand armata japoneza s-a retras din Hong Kong, a lasat in urma un fort in ruine care acoperea o suprafata egala cu cea a sase terenuri de fotbal. Refugiatii au dat navala si au trait acolo, in colibe improvizate, pana cand guvernul a instalat conducte de alimentare cu apa si a contruit blocuri-turn de apartamente, in anii 1960. Zona, cunoscuta sub denumirea de Cetatea Kowloon sau "Orasul dintre ziduri", a devenit o emblema a ideii de suprapopulare. Multe dintre apartamentele orasului abia daca depaseau suprafata unui birou modest, aleile nu aveau decat rareori mai mult de un metru latime, iar cea mai mare parte a orasului era vesnic cufundata in intuneric.

Medici si dentisti isi deschideau cabinete ilegale, alaturi de Triadele mafiei chineze care deschideau bordeluri, tripouri si barloguri pentru consumatorii de opiu, In 1987, populatia orasului urcase dincolo de 33.000 de locuitori, ceea ce insemna o densitate mai mare decat cea a populatiei din Monaco - cea mai dens populata tara din lume. Daca ar avea aceeasi densitate, minusculul stat Delaware ar putea adaposti intreaga populatie a planetei Pamant!

La mijlocul deceniului 1960, nu la mult timp dupa ce populatia Cetatii Kowloon explodase numeric, doi cercetatori de la un spital din Oxford, Anglia, au supus mai multi pacienti copii unui controversat experiment pe tema supraaglomerarii.

Cercetatorii au trecut prin sita toate sectiile spitalului, pana au gasit cincisprezece copii cu varste intre trei si opt ani, pe care i-au impartit in trei grupuri: autisti, cu leziuni cerebrale grave si normali. In fiecare zi, copiii se adunau sa se joace liber, intr-o incapere destinata grupurilor mici. In unele zile, cercetatorii aveau grija nu fie mai mult de sase copii odata la joaca - un numar confortabil, data fiind dimensiunea modesta a incaperii. Alteori, in camera se aflau peste doisprezece copii simultan. In timp ce copiii se jucau, in intervale de cate cincisprezece minute, asistentele si doctorii ii priveau si le notau comportamentul.

Conform asteptarilor, copiii autisti nu interactionau decat rareori cu ceilalti - dar, in acelasi timp, stateau mult mai mult ghemuiti pe langa pereti si dand semne de nervozitate, atunci cand incaperea era suprapopulata. Daca alaturi de ei nu erau decat alti trei sau patru copii, petreceau in medie trei minute la marginea incaperii, dar acel numar sarea la opt minute, cand in camera se aflau peste o duzina de copii.

Nici cei normali si cei cu leziuni cerebrale nu se simteau cu mult mai bine in camera dens populata. Se jucau veseli in grupuri mai mici, timp de zece minute, dar acest interval scadea la numai cinci-sase minute cand camera era supraaglomerata. In paralel, petreceau nu mai mult de treizeci de secunde batandu-se si smulgandu-si jucariile unii altora, cand in camera erau putini copii, dar certurile si incaierarile durau pana la patru minute, cand spatiul era congestionat. Doi dintre copii au trebuit chiar sa fie tinuti cu forta, ca sa nu-si muste tovarasii de joaca. Dupa doar cateva minute in camera supraplina, copiii foarte sociabili deveneau ostili, iar cei anxiosi erau de doua ori mai retrasi.

Studiul doctorilor de la spitalul din Oxford a deschis calea unor progrese extraordinare in domeniu, dar a lasat fara raspuns o suma intreaga de intrebari. Rezultatele nu erau, cumva, pur si simplu un produs specific subiectilor studiului - un mic grup de copii handicapati temporar sau permanent de o trauma psihologica? Cum s-ar aplica, daca s-ar aplica, aceste rezultate, in cazul unui grup mai mare de adulti sanatosi, functionand la parametri superiori? Pentru a gasi un raspuns la aceste intrebari, un colectiv extins de psihologi si arhitecti a desfasurat doua experimente, in randul a opt mii de studenti de la trei institutii de 1nvatamant universitar din Massachusetts si Pennsylvania.

Unii studenti locuiau in blocuri-turn dens populate, altii in blocuri mai mici de apartamente cu densitate medie a locatarilor, iar altii in camine studentesti cu densitate mai redusa. Cercetatorii au folosit doua tehnici subtile de evaluare, pentru a vedea in ce masura studentii isi creasera legaturi sociale puternice cu vecinii lor. In prima faza, au imprastiat in toate cladirile o serie de plicuri cu adresa si timbru postal, dand impresia ca erau scrisori cazute din greseala pe jos, in drumul expeditorului spre posta. Evident, au avut grija ca acestea „sa cada intamplator" in locuri vizibile, care sa sara in ochi.

Unii dintre studenti, vazand scrisorile, au considerat ca fusesera pierdute de colegii lor din cladire, si au avut bunavointa sa le duca ei insisi la cutia postala - un gest mic, dar semnificativ, sugerand sentimentul de solidaritate sociala. La patru ore dupa imprastierea plicurilor, cand cercetatorii au revenit la fata locului, au constatat ca, in cladirile cu densitate redusa fusesera duse la posta in proportie de l00 la suta, in blocurile cu densitate medie, in proportie de 87 la suta; iar 1n blocurile-turn cu mare densitate, numai in proportie de 67 la suta.

Intr-un alt complex de blocuri, care de asemenea variau intre ele din punctul de vedere al densitatii locatarilor, cercetatorii au plasat cutii, cu rugamintea catre studenti sa doneze cutii goale de carton in care fusese lapte, pentru un proiect de arte plastice. Calculand numarul cutiilor de lapte donate, cercetatorii au constatat din nou ca locatarii din imobile dens populate au fost mai putin dispusi sa dea o mana de ajutor. Cei din imobilele cu densitate medie si redusa au contribuit cu 55 la suta din totalul cutiilor de lapte pe care le consumau, pe cand studentii din blocurile cu mare densitate nu si-au donat decat 37 la suta din cutii.

Rezultatele sugereaza ca locuitul in medii cu densitate mare a populatiei descurajeaza generozitatea, iar alti cercetatori au demonstrat ca supraaglomerarea "provoaca, in mod similar, boala psihica, dependenta de droguri, alcoolism, dezorganizarea familiei si, in general, o calitate diminuata a vietii". Extrema supraaglomerare este de asemenea asociata cu claustrofobia: frica de spatii inchise sau extrem de dens populate. In contrast cu alte cateva fobii umane pe care oamenii le dobandesc prin experienta proprie in timp - cum ar fi triskaidekafobia (frica de numarul 13) si agirofobia (frica de traversatul strazii) - claustrofobia pare sa fie innascuta. Fiintelor umane din ziua de azi le este la fel de frica de camerele mici si intunecate, pe cat le era si stramosilor lor care bajbaiau prin grote stramte si intunecate cu mii de ani urma. Exista in noi nevoia imperioasa de a pastra un minimum de spatiu personal, acesta fiind si motivul pentru care oamenii reactioneaza cu atata putere la atingerea fizica neintentionata, din partea altora.

Intr-un studiu, expertul in marketing Paco Underhill a filmat pe ascuns cumparatorii care se perindau printre rafturile unui mare magazin universal. Unele culoare dintre rafturi erau deosebit de inguste, deci cumparatorii care se opreau sa se uite la marfa erau frecvent atinsi in treacat de alti clienti, care incercau sa-i depaseasca, in drumul lor spre capatul culoarului. Cateva clipe mai tarziu, cumparatorii deranjati se opreau din studiatul marfurilor si in multe cazuri plecau de tot din magazin. Ulterior, cand Underhill i-a chestionat pe unii cumparatori, acestia n-aveau nici cea mai vaga idee ca fusesera determinati sa paraseasca magazinul din cauza ca alti clienti se frecasera neintentionat de ei - dar rezultatele nu lasau loc de dubiu, iar concluzia era clara: clientii sunt mai inclinati sa petreaca timp in magazin, daca intre rafturi exista suficient spatiu de trecere incat sa se evite micile coliziuni sau „busculade dorsale", cum le-a numit Underhill.

Supraaglomerarea provoaca si zgomot, iar cercetatorii au descoperit ca zumzetul permanent al vietii cotidiene dauneaza creativitatii si asimilarii cunostintelor. La inceputul deceniului 1970, psihologii au vizitat patru blocuri de apartamente cu cate 32 de niveluri din zona de nord a Manhattanului. Apartamentele dadeau spre autostrada interstatala 195, una dintre cele mai intens circulate de pe Coasta de Est.

Printre locatarii apartamentelor se numarau saptezeci si trei de copii din ciclul primar, supusi uruitului constant al traficului de autostrada - un zgomot care atinge 84 de decibeli. Conform unor scale de eva-luare, 84 de decibeli inseamna „zgomot foarte tare", volumul acestuia echivaland cu cel al unui camion fara toba de esapament sau al unei fabrici fara fonoizolare. Expunerea prelungita la un zgomot de asemenea intensitate produce uneori pierdera auzului, iar zgomotul era formidabil de tare chiar si in interiorul apartamentelor.

Copiii de la etajele inferioare ale blocurilor-turn aveau parte de o harmalaie de zece ori mai puternica decat copiii care locuiau la ultimul etaj. Prin urmare, cand cercetatorii au administrat un test audiometric, copiii care locuiau la un etaj inferior de cel putin patru ani au avut mari greutati in a distinge intre cuvinte cu pronuntie asemanatoare, dar sensuri foarte diferite. De exemplu, perechile de cuvinte "gear-bear" si "cope-coke" sunt greu de distins, daca le pronunti in soapta sau pe un fundal zgomotos.

Cercetatorii au dedus ca, logic, copiii cu auzul mai slab ar trebui sa fie si mai putin inclinati sa se angajeze in conversatii cu altii, precurn si mai inclinati sa intampine dificultati de invatare. Si exact asta au si descoperit: copiii care locuiau la etajele de mai jos aveau dificultati la citire, comparativ cu alti copii de varsta lor. Lucrul cel mai ingrijorator, atunci cand copiii locuiau deja de peste sase ani in acele cladiri, cercetatorii le puteau ghici nivelul de competenta la citire, cu un grad uluitor de acuratete, doar punandu-le o intrebare foarte simpla.: "La ce etaj locuiesti?" Dat fiind ca efectul zgomotului crestea in timp, cercetatorii au putut sa elimine din calcul posibilitatea ca locatarii adulti de la etajele superioare sa fie in general mai destepti, mai instariti sau mai constiinciosi in a-si ajuta copiii sa invete. Expunerea copiilor la zgomot pe perioade indelungate de timp - chiar si zgomotul surd de fundal nelipsit in existenta urbana - este suficienta pentru a le stanjeni dezvoltarea intelectuala.

Supraaglomerarea si poluarea fonica sunt probleme relativ recente, care nu prea existau cu cateva sute de ani in urma, inainte ca Revolutia Industriala sa deschida calea generatoarelor electrice si a motoarelor pe benzina.





Alte carti de acelasi autor

Irezistibil. Dependenta de tehnologie si afacerile din spatele ei    Irezistibil. Dependenta de tehnologie si afacerile din spatele ei

Pagini: 400 / Pret: 49.00 lei
Daca nu te poti opri din privit, accesat si navigat, lasa din mana telefonul sau tableta si citeste Irezistibil a lui Adam Alter, profesor asociat al catedrei de Marketing si Psihologie de la Universitatea din New York. Este o carte importanta si inovatoare, despre motivele pentru care suntem dependenti de tehnologie, despre modul in care am ajuns aici si despre lucrurile pe care ar trebui sa le facem in continuare.



Copyright © 2008-2016 Catharsis Media. Toate drepturile rezervate.

TEL INFO - CONSUMATOR: 0800 080 999 - linie telefonica cu apelare gratuita | ANPC
Operator date personale inregistrat la ANSPDCP sub nr. 34250 din 24.02.2015