Editura: Trei Colectia: Psihologie-Psihoterapie Pagini: 352
| | Anul aparitiei: 2013 Editia originala: 2000 Traducere din limba engleza de Oana Munteanu | | Coperta: Simpla (Paperback) Dimensiuni: 145 mm x 205 mm ISBN: 978-973-707-817-9 |
Christopher Bollas Christopher Bollas este psihanalist, membru al Societatii Britanice de Psihanaliza si al Institutului si Societatii pentru Studii Psihanalitice din Los Angeles.
Este autorul unor lucrari de referinta, precum The Shadow of the Object (1987), semnand in acelasi timp romane si piese de teatru. De acelasi autor, la Editura Trei au mai aparut Isteria si Prinde-i inainte de a cadea. |
Pagini din carte
Cuprinsul cartii
Introducere
1. Caracterul in psihanaliza
2. Epifania sexuala
3. Sexualitatea si transformarile ei
4. La inceput este mama
5. Absenta erotizanta
6. Functiile tatalui
7. Seductia povestii
8. Cald si rece
9. A te da in spectacol
10. Sinele ca teatru
11. Istericul malign
12. Dependentii de transfer
13. Seductia si terapeutul
14. Ultimul capitol
Bibliografie
Index
Fragmente din carte
Fragment din Capitolul 3: Sexualitatea si transformarile ei
Pierderea inocentei impusa de corp este suficient de socanta pentru a declansa un violent refuz inconstient al corpului. Putine dintre cazurile lui Freud ilustreaza aceasta trauma mai clar decat Dora, povestea unei fete de 18 ani. Tulburata de avansurile sexuale ale unui prieten de familie de varsta mijlocie, domnul K., ea il spune tatalui ei, care o trimite la Freud.
La un moment dat, Freud discuta un episod in care ea considera dezgustatoare tentativa domnului K. de a o saruta: "ea trezeste o inclinatie infantila fata de tata, care s-o apere impotriva celei recente fata de strain", nota Freud (1905a, p. 180). Si totusi, daca afectiunea ei pentru domnul K. a motivat aceasta desteptare, repulsia ei exprima, de asemenea, efectul mai traumatic al constientizarii sexualitatii paterne (si materne). Ea fugea si de tatal ei sexual, insa ceea ce i-a motivat mare parte din angoasa a fost efortul de reafirmare a unui sine desexualizat.
Intr-adevar, Freud face speculatia ca tatal Dorei, care avusese sifilis 1n tinerete, le-a infectat atat pe mama, cat si pe Dora insasi, lucru pe care Dora l-a descoperit cand a auzit fara sa vrea o poveste a istoriei sexuale a tatalui sau. In sensul acesta, sexualitatea tatalui polueaza inocenta presexuala a copilului si a mamei.
Visele Dorei reflecta aceasta trauma de fond. Primul vis este descris in felul urmator (ibid., p. 157):
O casa arde. Tata sta langa patul meu si ma trezeste. Ma imbrac repede. Mama vrea sa salveze si caseta ei de bijuterii, dar papa spune: "Nu vreau ca eu si copiii mei sa ardem din cauza casetei tale de bijuterii." Coboram in goana si, indata ce suntem afara, ma trezesc.
Freud vede in acest vis o expresie deghizata a vinovatiei Dorei in privinta masturbarilor ei, care au excitat-o in timpul noptii pana in punctul de a uda patul. Caseta de bijuterii, Schmuckkdstchen, este o "imagine obisnuita pentru organele genitale feminine imaculate, intacte" (ibid., p. 185). Caseta de bijuterii, dupa Freud, semnifica tentatiile sexuale, avand in vedere ca domnul K. ii daruise Dorei o caseta de bijuterii, ce reprezinta, de asemenea, un obiect masturbator. Pentru Freud, comentariul tatalui ascunde reprosul lui fata de copilul care se masturbeaza si care va distruge casa cu pasiunea ei.
Mie mi se pare ca aceasta este, in cel mai bun caz, doar jumatatea povestii, pentru ca marginalizeaza socul Dorei fata de sexualitate si efortul ei de reafirmare a virginitatii mamei sale. Dorinta mamei de a-si salva caseta de bijuterii — in scena pasiunii sexuale — poate fi o proiectie a dorintei copilului ca mama sa-si pastreze virginitatea in fata efectelor contaminante ale sexualitatii, o sexualitate ce aduce boala si nebunia in siguranta caminului.
Conflictul Dorei devine mai clar intr-un al doilea vis. Ratacind pe niste strazi ciudate, ea isi descopera casa; intra si gaseste un bilet de la mama ei in care scria ca, dat fiind ca Dora a parasit casa fara stirea parintilor, mama nu i-a trimis un bilet prin care s-o instiinteze de moartea tatalui sau. Acum ca murise, ea se putea intoarce. Dora se indreapta spre o gara, se vede pe sine insasi intr-o padure deasa, se intalneste cu un barbat care se ofera s-o insoteasca, ea ii refuza oferta, gaseste gara, ajunge acasa si aude de la un servitor ca mama ei e la cimitir.
Freud o preseaza pe Dora sa-si aminteasca pe unde raatacea in vis, iar ea isi aminteste ca a refuzat compania unui verisor la vizitarea unei galerii de arta din Dresda, preferand sa se duca singura. "In fata Sixtinei a ramas timp de doua ore intr-o tacuta admiratie visatoare. La intrebarea ce i-a placut atat de mult la tablou, nu a stiut sa raspunda clar. In final a spus: «Madona»" (ibid., p. 190). Freud considera asociatia ei drept o identificare cu ratacirile unui barbat tanar, adaugand mai tarziu ca visul contine o fantasma a deflorarii, ceea ce starneste o anxietate gestionata prin evocarea imaginii Madonei Sixtine.
Intr-adevar, Freud se apropie foarte mult de intelegerea functiei fecioarei pure, dar se opreste fara sa sugereze ca in primul rand aparitia sexualitatii (varul care doreste sa-i tina companie; barbatul care se ofera s-o conduca la gara) este cea care evoca dorinta de a se reintoarce la mama Madona. Odata cu moartea tatalui, fiica primeste permisiunea din partea mamei sa se intoarca acasa. Acest tata — care intruchipeaza sexualitatea — trebuie ucis pentru ca fiica sa se poata reintoarce la ingrijirea materna imaculata.
Freud pune in mod corect accentul pe gelozia sexuala a Dorel fata de mama sa, numai ca dezamagirea produsa de preferinta pentru alte femei a tatalui ei atesta participarea ei pasionala la viata familiei. Conflictul ei reflecta reintoarcerea copilului la viata familiei dupa nevoia acuta de a cauta refugiu la mama Madona.
Freud a vazut doar negarea dorintelor ei, nu si motivul negarii principale a insesi sexualitatii. In aceasta privinta, el n-a reusit sa vada nici faptul ca, abordand dorintele unei fete de 18 ani fara intelegerea in primul rand a modului in care percepea ea sexualitatea (si discutarea acesteia in termeni concreti de catre Freud), el a ignorat copilul care insista sa stea in admiratie in fata Madonei. Ea a cazut in tacere cand a intrebat-o ce s-a intamplat dupa Madona, afirmandu-si tacut dragostea ei pentru mama preverbala.
Ca si cand si-ar fi sanctificat aceasta reintoarcere, ea i-a mai oferit prezenta sa lui Freud numai pentru inca doua ore inainte de a parasi analiza, lucru care n-a scapat atentiei lui.
Alte carti de acelasi autor
|