Tripat. Ce trebuie sa stii despre droguri: de la alcool la ecstasy - Cynthia Kuhn

 

Cauta carte / autor:    
CUM CUMPAR?        CUM PLATESC?        LIVRAREA        Despre ANTICARIAT        CONTACT     

Abonati-va la Newsletter!
Vreti sa aflati ce carti de psihologie apar? Newsletterul este trimis bilunar. Alerta este trimisa la fiecare carte noua.

E-mail: Abonare la:


Psihoterapie


Psihologie clinica


Psihologie practica


Psihologie educationala


Introducere in psihologie


Alte domenii ale psihologiei


Domenii conexe


Dictionare


Reviste si periodice


ANTICARIAT





100 TITLURI DISPONIBILE

57 TITLURI DISPONIBILE

232 TITLURI DISPONIBILE

38 TITLURI DISPONIBILE

Abonati-va la Newsletter!
Vreti sa aflati ce carti de psihologie apar? Newsletterul este trimis bilunar. Alerta este trimisa la fiecare carte noua.

E-mail: Abonare la:



      
Tripat. Ce trebuie sa stii despre droguri: de la alcool la ecstasy - Cynthia Kuhn       Tripat. Ce trebuie sa stii despre droguri: de la alcool la ecstasy
de , ,

Cynthia Kuhn, Scott Swartzwelder si Wilkie Wilson au alcatuit in volumul - Tripat. Ce trebuie sa stii despre droguri: de la alcool la ecstasy- un ghid util atat medicilor, psihologilor si asistentilor sociali, cat si parintilor, dependentilor de diferite substante si celor care lucreaza in domeniul juridic. Autorii descriu efectele sociale si neuropsihice ale drogurilor, de la alcool, cafeina si nicotina pana la marijuana, ecstasy si metamfetamine, explicand ce inseamna adictia, sevrajul si care sunt efectele permanente la nivelul creierului ale acestora.

Pret: lei        Avem aceasta carte in stoc!



      



Editura: Trei
Colectia: Psihologia pentru toti
Pagini: 536
   
Anul aparitiei: 2014
Editia originala: 1998
Traducere din limba engleza de Teodora Nicolau
     
Coperta: Simpla (Paperback)
Dimensiuni: 130 mm x 200 mm
ISBN: 978-606-719-053-3


Pagini din carte

                     

                     

                     

                     



Cuprinsul cartii

Multumiri
Introducere


De ce-as spune NU drogurilor? (din perspectiva studentului, de Leigh Heather Wilson si Jeremy Foster)
Testati-va cunostintele despre droguri

Partea I

Alcoolul
bauturi spirtoase, whisky, tarie, pileala, vin, bere blonda, bere neagra

Cafeina
cafea, ceai, bauturi racoritoare, energizante, stimulente si sedative vandute in farmacii, unele medicamente pe baza de reteta

Ecstasy
MDMA (X, XTC, Adam), MDE (Eva), MDA (Love)

Drogurile halucinogene
dietilamida acidului lisergic (LSD — acid, „sugativa", California sunshine), trip, yellow sunshine, „timbru"); mescalina (peyote, „usturoi", mescal); ciuperci cu psilocibina (ciuperci halucinogene sau „magice"); dimetiltriptamina (DMT — businessman’s special); ayahuasca (caapi, yage,„liana spiritelor"); alcaloizi din beladona (atropina, scopolamina, beladona, matraguna, ciumafaie, iarba-codrului, mandragora); fenciclidina (PCP, „pulberea ingerilor", T, pilula pacii); ketamina (Special K, K Key); dextrometorfan (DXM, „drogul saracului", red devils) ; Salvia divinorum („iarba Fecioarei" )

Suplimentele pe baza de plante
X-tacy din plante, pastile inteligente, ginseng, melatonina etc.

Drogurile inhalatorii
nitriti (butilnitrit sau amilnitrit, rush — frenezie, poppers — capsule sau esente volatile pe baza de butilnitrat); anestezice (protoxid de azot; anestezice in stare gazoasa folosite in chirurgie — halotan, eter); solventi, vopsele [„aurolac"], sprayuri si combustibili (toluen, gazolina, adezivi [„zed" — prenadez], sprayuri de vopsea etc.)

Marijuana
marijuana (iarba, ganja, buruiana, verde, sinsemilla, bhang, joint); hasis (has, maro); ulei de hasis (hasis lichid, charas)

Nicotina
tutun, guma de mestecat cu nicotina, plasture cu nicotina, tutun de mestecat, tutun de prizat, tigari, trabucuri, tutun de pipa

Opiaceele
opiu (afion, suc de mac, tiriac, meconiu); heroina (pudra, praf, lapte praf, smack, skag, „H", cal alb, doamna alba, gunoi, bila); heroina si cocaina (speedballs — amestec injectabil de cocaina si heroina); morfina, codeina, hidromorfon (Dilaudid), oxicodona (Percodan, Oxycontin), meperidina (Demerol), difenoxilat (Lomotil), hidrocodona (Vicodin), fentanil (Sublimaze), propoxifen ( Darvon )

Sedativele
barbiturice (fenobarbital, pentobarbital [Nembutal], secobarbital [Seconal], amobarbital [Amital]); cloralhidrat (Notec, Somnos, Felsules); glutetimida (Doriden); Equanil, Meprobamat, Noludar, Placidyl, Valmid, metaqualona (Quaaludes); benzodiazepinel (cum ar fi Rohypnol, Valium, Librium, Ativan, Xanax, Halcion si multe altele); medicamente create special pentru inducerea somnului (zolpidem [Ambien], eszopiclona [Lunesta] si ramelteon [ Rozerem]); gamma-hidroxibutirat (GHB )

Steroizii
steroizi, vitamina S

Stimulentele
cocaina (zapada, praf alb, crack, praf de stele, fulgi, pudra de matase), amfetamina (amine tonifiante, „fete"), metamfetamina (meth, crystal, crystal, speed, ice), efedrina, metilfenidat (Ritalin), metcatinona (khatrank)

Partea a II-a

Bazele functionarii creierului
Fundamentele drogurilor
Dependenta
Probleme legale

Bibliografie suplimentara




Fragmente din carte

Fragment din Capitolul 4: Drogurile halucinogene

Droguri individuale: grupul drogurilor cu efecte asemanatoare serotoninei: dietilamida acidului lisergic (LSD), psilocibina, mescalina (din cactusul peyote), dimetiltriptamina (DMT), ayahuasca; alcaloizi din beladona (matraguna), anestezice disociative: fenciclidina (PCP), ketamina; dextrometorfan; Salvia divinorum.

Termeni colocviali: acid, „sugativa", California sunshine, trip, yellow Sunshine, „timbru" (LSD); ciuperci halucinogene sau „magice" (psilocibina); „nasturi", mescal, peyote (mescalina); caapi, yage, „liana spiritelor" (ayahuasca); businessman special (DMT — dimetiltriptarnina); atropina, scopolamina, beladona, matraguna, ciumafaie, iarba-codrului, mandragora (alcaloizi ai beladonei); PCP, „pulberea ingerilor", T, „pilula pacii" (fenciclidina); Special K, K Key (ketamina); „tussin (forte)", red devils, „drogul saracului", DXM, (dextrometorfan); „iarba Fecioarei", „salvia sfintilor" (Salvia divinorum).

Euforia: Experientele referitoare la halucinogene variaza incredibil de mult. Chiar si una si aceeasi persoana poate avea experiente substantial diferite cu acelasi drog in diferite ocazii. Experienta respectiva este puternic influentata de experientele anterioare ale utilizatorului, legate de consumul de droguri, de asteptarile sale si de ambianta in care acesta consuma drogurile.

Printre efectele usoare produse de doze scazute se numara senzatii de detasare de realitatea inconjuratoare, dispozitii schimbatoare si o perceptie modificata a spatiului si timpului. Pot aparea halucinatii, pseudo-halucinatii si perceptii inselatoare (iluzii). Halucinatiile constituie experiente senzoriale care sunt ireale. Pseudohalucinatiile constituie experiente senzoriale ireale, doar ca aici subiectul intelege ca sunt ireale, iar iluziile sunt distorsionari senzoriale ale realitatii normale. O trasatura bine cunoscuta a experientei halucinogene este senzatia separarii de corp. Unii consumatori au senzatii perceptii intense cu semnifi-catie mistica sau religioasa. Aceste efecte pot dura cateva minute (cu DMT) sau cateva ore (cu LSD).

Efectele fizice difera de la un drog la altul, dar pentru LSD si droguri similare, consumatorii au raportat clantanit al dintilor, ritm cardiac accelerat (sau incetinit), greata, frisoane, senzatie de amortire (mai ales a fetei si buzelor) si, uneori, modificari ale coordonarii.

Supradoza si alte efecte negative: Halucinogenele ar trebui impartite in doua grupe: drogurile care produc mai ales probleme psihologice - de exemplu, drogurile din familia LSD - repectiv substantele mult mai periculoase din punct de vedere fizic beladona si PCP. Drogurile din familia beladonei, cum ar fi antropina si scopolamina, pot fi letale in cantitatile obisnuite, pe care oamenii le consuma pentru a se droga. Aceste droguri pot stimula bataile inimii si creste temperatura corpului la un nivel periculos. In momentul in care un consumator se confrunta cu halucinatii de pe urma acestor droguri, el este foarte aproape de nivelul in care viata ii este in pericol. PCP poate, de asemenea, sa fie letal in doze mari, cauzand convulsii, coma sau o stare de tip psihotic, care poate dura timp de cateva zile.

Efectul negativ cel mai probabil al consumului de halucinogene precum LSD este o „calatorie neplacuta", o „bad trip" (psihoza indusa de droguri sau criza psihedelica, N.t.). Forma cea mai frecventa este o experienta infricosatoare, care duce la anxietate acuta si la efectele fizice asociate. Consumatorii se pot rani sau chiar sinucide accidental, deoarece ei nu gandesc clar in legatura cu mediul in care se afla. Ei ar putea incerca sa zboare, de exemplu, si sa se arunce de pe un loc inalt. In realitate, reactiile psihotice sunt mult mai rare, cu o incidenta de 1 pana la 3% dintre cazuri, dar pot necesita spitalizare. O alta problema o pot constitui „flashbackurile" sau tulburarile de perceptie persistenta halucinogena (PHPD), care sunt tulburari vizuale sau amintirea altor evenimente legate de experienta consumului de droguri, ce apar la mult timp dupa ce drogul a fost eliminat din corp. Flashbackurile sunt mult mai frecvente la consumatorii inveterati de halucinogene; unele studii au aratat ca intre 30 si 60% dintre consumatorii cronici le-au experimentat intr-o forma sau alta, desi incidenta pentru toti consumatorii este mult mai mica (probabil de pana la 10%).

In sfarsit, ca in cazul oricarui drog cumparat de pe strada, acesta s-ar putea sa nu fie ceea ce afirma vanzatorul ca este. Majoritatea acestor compusi sunt fabricati si ambalati in laboratoare ilegale si necontrolate, fiind distribuiti intr-un mod cu totul nereglementat. Vechea maxima „Caveat emptor" („Fii prudent, cumparatorule", N.t.) nici nu ar putea fi mai nimerita.

Interferente periculoase cu diverse medicamente: Pericolele acestor droguri variaza in functie de clasa. Combinatia cea mai periculoasa este cea dintre drogurile de tip PCP, alcool sau alte sedative. Aceasta combinatie va poate ucide. Luarea unor droguri din familia atropinei impreuna cu orice substanta ce stimuleaza sistemul cardiovascular sau creste temperatura corpului (de exemplu, ecstasy) cauzeaza o tulburare periculoasa a ritmului cardiac sau cresterea temperaturii corpului. Halucinogenele cu efecte asemanatoare celor induse de amfetamina (de exemplu, mescalina) pot fi periculoase daca sunt luate in combinatie cu alte stimulente. Orice drog care creste tensiunea arteriala, in timp ce incepe sa aiba efect, poate fi periculos pentru persoanele cu boli de inima, daca este luat tin combinatie cu alte medica-mente care pot creste tensiunea arteriala (de exemplu, descongestionantele nazale). Riscurile fizice ale combinatiei dintre droguri si halucinogene inrudite chimic cu serotonina (de exemplu, LSD) sunt mult mai reduse, cu toate ca o experienta si asa imprevizibila devine si mai primeidioasa daca aceste droguri sunt combinate cu marijuana, o practica frecvent intalnita.

ISTORIA HALUCINOGENELOR

Aceasta clasa de droguri are o istorie mai lunga, conotatii mistice mai largi si o diversitate chimica, botanica, istorica si culturala mai importanta decat aproape oricare alta. Utilizarea halucinogenelor este atestata de resturile de plante cultivate pe toate continentele.

Fiecare cercetator al substantelor halucinogene are propria lui „poveste straveche". Povestea noastra explica modul in care vanatorii din Siberia au descoperit buretele pestrit (Amanita muscaria). Se pare ca vanatorii au observat comportamentul anormal al renilor care rontaiau aceste ciuperci pe pajiste si au decis sa incerce si ei. Ei au descoperit nu numai faptul ca ciupercile au un efect profund halucinogen, dar ca acestea sunt atat de puternice, incat urina celor care le ingerasera continea inca drogul activ, astfel incat acesta putea fi refolosit printre membrii tribului. S-a sugerat ca aceeasi ciuperca asigura drogul „Soma", descris in Rig-Veda, culegerea de scrieri religioase din India, datata in urma cu cel putin 3.500 de ani in urma.

Halucinogenele au fost folosite in Grecia antica, iar plantele aduse din Lumea Noua au oferit o multitudine de agenti halucinogeni, cunoscuti de primii imigranti, sositi in America de Sud din Eurasia. Dovezile arheologice sugereaza ca utilizarea cactusului peyote dateaza de mii de ani.

Cine si de ce foloseste droguri halucinogene in zilele noastre? Chiar si cel mai frecvent drog, LSD, este utilizat doar de un mic procent al populatiei. Consumul a scazut de la circa 5% in randul elevilor din clasele terminale de liceu, in 1999, la aproximativ 1,4% in 2005 (in SUA). Exista, probabil, mai multe motive pentru aceste cifre scazute. In primul rand, este vorba despre o experienta puternica, ce nu este deosebit de „amuzanta". In al doilea rand, presiunea tot mai mare a autoritatilor a scazut accesibilitatea LSD-ului. Consumatorul tipic de LSD este adolescentul alb, de sex masculin. Nu dispunem de statistici exacte cu privire la utilizarea altor halucinogene, dar principala grupa de varsta este aceeasi pentru cele mai multe dintre ele. In sfarsit, amerindienii si alte populatii folosesc, de asemenea, halucinogenele in scopuri religioase.







Copyright © 2008-2016 Catharsis Media. Toate drepturile rezervate.

TEL INFO - CONSUMATOR: 0800 080 999 - linie telefonica cu apelare gratuita | ANPC
Operator date personale inregistrat la ANSPDCP sub nr. 34250 din 24.02.2015