Si nu uita sa fii fericit. Abecedar de psihologie pozitiva - Christophe Andre

 

Cauta carte / autor:    
CUM CUMPAR?        CUM PLATESC?        LIVRAREA        Despre ANTICARIAT        CONTACT     

Abonati-va la Newsletter!
Vreti sa aflati ce carti de psihologie apar? Newsletterul este trimis bilunar. Alerta este trimisa la fiecare carte noua.

E-mail: Abonare la:


Psihoterapie


Psihologie clinica


Psihologie practica


Psihologie educationala


Introducere in psihologie


Alte domenii ale psihologiei


Domenii conexe


Dictionare


Reviste si periodice


ANTICARIAT





100 TITLURI DISPONIBILE

57 TITLURI DISPONIBILE

232 TITLURI DISPONIBILE

38 TITLURI DISPONIBILE

Abonati-va la Newsletter!
Vreti sa aflati ce carti de psihologie apar? Newsletterul este trimis bilunar. Alerta este trimisa la fiecare carte noua.

E-mail: Abonare la:



      
Si nu uita sa fii fericit. Abecedar de psihologie pozitiva - Christophe Andre       Si nu uita sa fii fericit. Abecedar de psihologie pozitiva
de

Christophe Andre povesteste in cartea -Si nu uita sa fii fericit. Abecedar de psihologie pozitiva- aventuri din viata sa cotidiana, presarate cu descoperiri utile din domeniul cercetarilor psihologice. Volumul este un fel de abecedar al pasilor ce ar trebui urmati pentru ca cititorii sa-si gaseasca resursele interioare pentru a fi increzatori, optimisti si fericiti.

Pret: lei        Avem aceasta carte in stoc!



      



Editura: Trei
Colectia: Psihologie practica
Pagini: 400
   
Anul aparitiei: 2014
Editia originala: 2014
Traducere din limba franceza de Adriana Steriopol
     
Coperta: Simpla (Paperback)
Dimensiuni: 130 mm x 200 mm
ISBN: 978-606-719-057-1


Descrierea editorului

Cititorule, aceasta nu este o carte cu promisiuni si retete pentru o viata paradiziaca si extatica. Celebrul psihiatru Christophe Andre nu pozeaza aici intr-un guru al gandirii pozitive sau al panseurilor din categoria „priveste partea plina a paharului”. In schimb, psihoterapeutul parizian povesteste in cartea „Si nu uita sa fii fericit. Abecedar de psihologie pozitiva”, cu sarmu-i literar, peripetii din viata sa cotidiana, asezonate cu sugestii utile si informatii de ultima ora din psihologia pozitiva.

Prin acest „abecedar” al increderii, recunostintei si optimismului, aveti acces la termenii esentiali ai vocabularului fericirii. Fara sa promita o beatitudine eterna si totala, cartea de invatatura sufleteasca „Si nu uita sa fii fericit. Abecedar de psihologie pozitiva” ofera definitii, povesti de viata, sfaturi si exercitii prin care va puteti initia in „stiinta fericirii”. Termenii mai „tehnici” (precum „rezilienta”, „euforie” sau „habituare hedonista”), dimpreuna cu metaforele surprinzatoare (de tipul „natarailor zen” sau „brutaresei zambitoare”) va vor acompania in drumul catre o viata mai implinita, mai senina si mai inteleapta.



Christophe Andre

Christophe Andre este medic psihiatru si psihoterapeut la Spitalul Sainte-Anne din Paris si profesor la Universitatea Paris X.



Prezentari Video

O discutie interesanta despre fericire si despre cartea "Si nu uita sa fii fericit. Abecedar de psihologie pozitiva", cu Christophe Andre, in videoul de mai jos:





Pagini din carte

                     

                     

                     

            



Cuprinsul cartii

Introducere. „Chemati-l aici pe patron!"

A de la Astăzi
B de la Bunăvointă
C de la Comparatii
D de la Dar
E de la Eforturi
F de la Fericire
G de la Gratitudine
H de la Habituare
I de la Iluzii
J de la Jubilatie
K de la Karma
L de la Legătură
M de la Melancolie
N de la Natură
O de la Optimism
P de la Paradis
Q de la Qohelet
R de la A Respira
S de la A Savura
T de la Tristete
U de la Urgent
V de la Virtute
W de la Walden
X de la Anonim
Y de la Yin şi Yang
Z de la Zen

Concluzie. La ceasul mortii mele




Fragmente din carte

S de la A Savura

SENDVIS. Zilele trecute, am aruncat la gunoi un rest de sendvis. Inutil sa va precizez ca nu mi-a placut sa fac asta. Totusi, mi-a facut bine sa reflectez. Eram in deplasare pentru o conferinta tinuta dupa-amiaza, luam din nou trenul seara tarziu; cum aveam putin timp inainte de plecare, imi cumpar un sendvis de la bufetul garii. Era prea mare pentru foamea mea, dar nu existau modele mai mici. Ajuns la trei sferturi, simteam ca nu imi mai este foame, simteam, pentru ca nu faceam altceva decat sa mananc. Alta data, in acest gen de imprejurari, mancam sendvisurile citind ziarul; acum nu-mi place deloc sa fac mai multe lucruri in acelasi timp daca nu sunt obligat. Deci, profitam de sendvis ca sa ma fixez putin in clipa prezenta.

Ziua fusese incarcata, densa si obositoare: de ce as fi avut interesul sa-mi umplu si mai mult creierul cu informatii suplimentare? Intr-un cuvant, cum eram prezent la ceea ce faceam, am simtit ca stomacul imi spune la un moment dat: „Stop, e in regula, gata! Opreste-te din mancat. Noi, aici in burta, ne-am umflat, ajunge!...". In momentul acela mi-am auzit creierul protestand si spunand: „Nu, mai vreau, termina-l!". L-am auzit putin mai bine inainte de a-i da ascultare si iata ce imi spuneau gandurile mele: „Termina-l! Mai intai, ca sa te umfli, asa, ca sa fii sigur ca nu-ti va mai fi foame dupa aceea. Altminteri, cum esti obosit, ai putea face o hipoglicemie Stii ca ai asa ceva din cand in cand, tocmai pentru ca nu mananci destul. Termina-l, pentru ca e prevazut pentru asa ceva: un mic sendvis pentru cineva de 1 metru 87 si 80 de kilograme nu inseamna nimic, este un minimum necesar. Termina-l odata, doar n-o sa-l arunci, totusi! E o prostie sa arunci ceva pe care l-ai platit; este jignitor pentru toate persoanele carora le este foame".

Mi-am ascultat bine creierul care imi servea toate aceste ganduri, dar am inteles ca nu erau decat niste clisee, niste idei de-a gata. Ca in aceasta privinta, stomacul meu era mai pertinent si mai inteligent decat creierul meu (care abuzeaza adesea de prestigiul sau ca sa ma oblige sa fac orice). Si l-am ascultat pe el. Am aruncat restul de sendvis, cu putina culpabilitate, desigur. Am tunat si am fulgerat in sinea mea impotriva acestei societati care ne serveste tot timpul portii prea mari, care ne incita sa mancam mereu pentru a evita pseudoepuizarile vandute scump cu ajutorul reclamelor. Aceasta societate de excese si de excitari, care ne forteaza sa ne pierdem energia purtand acest gen de mici lupte impotriva supraalimentarii.

Mi-am dat seama ca erau niste stari sufletesti de bogatas, am incercat sa ma linistesc spunandu-mi ca, pentru a compensa, voi oferi un sendvis urmatorului vagabond pe care il voi intalni. Mi-am spus numaidecat ca era o prostie fara rost, ca trebuia sa fac mai mult pentru persoanele fara adapost, decat sa ma deculpabilizez oferind un sendvis din cand in cand. Apoi, mi-am spus ca ma voi gandi la toate astea mai tarziu. Ca nu voi rezolva aceasta enorma problema acum. Si mi-am luat ragazul sa vad cum ma simteam: nefericit, dar usurat. Pentru ca: 1) am rezistat la reflexul prostesc de a manca intruna; 2) am rezistat la culpabilitatea sterila de moment; 3) am tolerat faptul ca nu am hotarat daca ceea ce facusem era bine sau rau, dar ca am inteles ca, in momentul acela, era lucrul cel mai bine de facut. Aruncand (pentru prima data in viata mea) un sendvis „inca bun" la gunoi, ma simteam ca iepurele care tocmai a inteles cum sa deschida usita de la cotetul sau. Chiar daca stapanul sau prinde si baga la loc, va putea iesi din nou: a priceput trucul.

A SAVURA. Faptul de a invata sa savureze momentele frumoase ale vietii le poate parea unora ciudat: este ca si cum ar invata sa mearga! Creierul nostru este in stare sa savureze singur, trebuie doar sa fie pus in fata unor lucruri demne de a fi savurate! Ei bine, nu, uneori este mai complicat. Alteori, a savura este simplu. Cand suntem linistiti, intr-o ambianta calma si agreabila, si cand nu ni se cere nimic altceva decat sa ne odihnim si sa profitam de ceea ce este acolo. Dar acest gen de situatie nu este cel mai frecvent intalnit in zilele noastre: de multe ori, nu suntem calmi, avem o multime de lucruri de facut si la care sa ne gandim, iar mediul ambiant cere din partea noastra anumite comportamente care ne acapareaza (sa muncim, sa conducem, sa facem ordine, sa dialogam etc.).

Ca sa savuram mai mult viata, trebuie deci sa invatam sa savuram mai mult micile ei fragmente. Si pentru asta conteaza trei eforturi: sa ne oprim din ceea ce facem si sa devenim prezenti in clipa aceea; sa fim constienti de ce anume este acolo; sa ne luam ragazul de a respira si a resimti faptul. Chiar daca toate acestea nu dureaza decat cateva secunde sau cateva minute.

Sa savuram inseamna sa ne luam ragazul, in fata unui cer frumos sau a unui cant de pasare, sa ne oprim, sa privim, sa respiram, sa zambim, inainte de a pleca mai departe (in loc sa notam in minte ca e frumos, continuand sa mergem grabiti). A savura inseamna ca, vazand oamenii pe care ii iubesc coborand din tren sau din avion si indreptandu-se spre mine, sa fiu constient ca ii iubesc si ca sunt norocos ca ma regasesc astfel inca o data. A savura inseamna, la trezirea de dimineata, ca imi simt mainile agitandu-se, picioarele miscandu-se, ca trupul meu respira si inima imi bate; inseamna sa-mi iau ragazul de a zambi la toate acestea, in loc sa ma arunc din pat ca un mic animal haituit.

SANATATE. Legaturile dintre fericire si sanatate au fost presimtite de multa vreme. In sensul de „fericirea aduce sanatate", de catre Voltaire: „Am hotarat sa fiu fericit pentru ca este bine
pentru sanatate". In sensul de „sanatatea aduce fericire", de catre Flaubert: „Sa fii prost, egoist si sa ai o sanatate buna, iata cele trei conditii necesare pentru a fi fericit".

Se intelege foarte bine ca a fi sanatos ne inlesneste fericirea. Dar stiinta contemporana, prin foarte numeroase studii, confirma aceasta legatura in celalalt sens: emotiile pozitive in ansamblul lor sunt benefice pentru sanatate si longevitate. Acest efect este departe de a fi neglijabil, pentru ca este comparabil in intensitate cu efectul tutunului, in sens invers, desigur.

Doua precizari importante. Prima este aceea ca, daca va este greu sa simtiti emotii pozitive, daca sunteti mai degraba genul artagos, anxios si pesimist si daca sanatatea si longevitatea voas-tra va intereseaza, amintiti-va ca exista o multime de alte mijloace prin care sa va faceti binele: activitatea fizica, un contact regulat cu natura, o alimentatie pe baza de fructe si legume etc. (in treacat fie spus, toate acestea vor ameliora in plus capacitatile voastre pentru emotii pozitive, deci un dublu beneficiu).

Cea de-a doua precizare este faptul ca aceste date referitoare la legatura dintre fericire si sanatate ne privesc atata vreme cat nu suntem bolnavi. Ceea ce demonstreaza studiile este doar puterea preventiva a emotiilor pozitive. Odata ce s-a declansat o boala, nu exista in prezent nicio dovada ca emotiile pozitive ar avea atunci o putere curativa. Chiar daca exista probabil un efect ameliorator, el nu este demonstrat in ziua de azi. Daca sunteti bolnav si va este greu sa simtiti emotii pozitive, nu va framantati: continuati sa traiti cat mai bine cu putinta si sa actionati cat mai aproape de obiceiurile voastre si, daca se poate, de cele care va plac cel mai mult.

SARBATORI. E ciudat cum fac ele ca multe persoane sa fie triste. Poate pentru ca sunt obligatorii. Pentru ca au ambitia, in mare, sa ne faca fericiti la comanda, la un moment dat, nu neaparat sincronizat cu ritmurile noastre personale. Pentru ca buna dispozitie este oarecum obligatorie si adesea artificiala in astfel de ocazii. Pentru ca pun laolalta o multime de oameni mai mult sau mai putin inzestrati pentru fericire: extravertitii care adauga fericire, in afisarea si in extinderea starii lor de bine, si introvertitii carora le este greu sa se inflacareze. Si brusc, acestia din urma au tendinta sa se compare cu ceilalti, ceea ce nu este niciodata o idee buna, sa se simta atunci deceptionati, pentru ca au impresia ca sunt mai putin fericiti, impresia ca trec pe langa ceva bun si toate celelalte.

E adevarat ca sarbatorile, asa cum le punem, in general, in practica, sunt niste treburi pentru extravertiti agitati: cat mai multa lume cu putinta, muzica, agitatie. Introvertitii ar prefera sarbatori calme. Dar asa ceva nu exista, sau atunci nu se numesc „sarbatori". Fericirile introvertitilor se savureaza mai des intre putini prieteni, cu muzica suava si conversatii linistite. Ei numesc asta „momente agreabile".

A SCHIMBA: ETAPELE. Scriitorul american Mark Twain spunea: „Nu ne debarasam de un obicei aruncandu-l pe fereastra; trebuie sa-l facem sa coboare scara treapta cu treapta". De fapt, hotararile noastre de a fi mai fericiti nu sunt de-ajuns. Avem nevoie de un program pe etape, ca pentru orice dobandire a unei deprinderi. Ganditi-va la eforturile voastre pentru a fi mai fericiti ca la cele care va sunt necesare ca sa faceti jogging sau gimnastica: in unele zile, nu avem chef sa mergem la sala, dar daca suntem obligati, la intoarcere, ne simtim in general mai bine ca am facut-o. In orice caz, cu mult mai bine decat daca nu am fi facut-o...

A SCHIMBA: POSIBILITATEA. Este oare posibil sa progresam in materie de abilitati pentru starea de bine? Multa vreme s-a crezut ca nu este evident si ca exista un nivel mediu catre care aveam in mod inevitabil tendinta de a reveni la bine (dupa mari necazuri) sau la rau (dupa evenimente minunate). Este intotdeauna adevarat, dar noutatea este ca, in ziua de azi, se considera ca e posibil sa se ridice acest nivel mediu de fericire: in mod punctual, ca urmare a evenimentelor favorabile, sau mai durabil, ca urmare a eforturilor adaptate. Deci, o veste buna: suntem mai putin predestinati de trecutul, de stanjenelile si de obiceiurile noastre decat credeam. Si, in acelasi timp, o veste mai putin buna: acest fapt poate merge si in sens contrar, si fericirea noastra medie poate fi diminuata daca ne petrecem timpul ruminand, bombanind si axandu-ne pe laturile nefericite ale existentei noastre. Sa fim, asadar, atenti la mentinerea ei!

SCHIZOFRENIE SI IUBIRE. O tanara femeie care mi-a solicitat o consultatie la spitalul Sainte-Anne. Are privirea trista si obosita a persoanelor care nu au avut noroc in viata. Dar zambetul linistit al increderii, al prezentei in lume, al convingerii ca existenta are totusi sens si prezinta interes. A venit sa-mi povesteasca istoria ei, fara sa aiba, cu adevarat, vreun sfat de cerut. Vrea doar sa-mi cunoasca opinia. Adesea, oamenii cred ca sunt intelept pentru ca am scris carti. Nu ii contrazic, la ce bun? Fac exact cat pot mai bine, constient ca pacientii mei sunt adesea cei care ma hranesc cu intelepciunea lor, pe care, de cele mai multe ori, ei nu o vad.

Imi povesteste viata ei. Si mai ales viata ei de cuplu: s-a maritat cu un tanar care sufera de schizofrenie. Nu era chiar atat de clar la inceputul legaturii lor: „Pur si simplu nu era precum ceilalti". Apoi, incetul cu incetul, boala s-a instalat si a ocupat mult loc in cuplul lor: o schizofrenie severa, cu deliruri, spitalizari si dificultati de tot soiul. Viata nu e deloc placuta in perioadele cand el nu se simte bine, care sunt frecvente. Multe persoane i-au recomandat, mai mult sau mai putin deschis, mai mult sau mai putin delicat, sa-l paraseasca. Intre ei, o multime de cadre de specialitate, medici si asistente medicale. Ea a refuzat mereu: „Intelegeti-ma, il iubesc. Cum sa parasesti pe cineva pe care il iubesti, pentru ca e bolnav?" Discutam despre asta: nimeni nu ne-ar recomanda sa ne parasim sotul daca ar suferi de cancer, de scleroza in placi sau de diabet. S-ar considera ca nu este un gest foarte demn. Atunci, de ce am fi tentati sa o facem din cauza schizofreniei?

Dupa putin timp, imi pune intrebarea care o macina: „Credeti ca este din masochism?". Ea a simtit intotdeauna ca aceasta era parerea pe care si-o facea lumea despre ea. Ei bine, nu, din felul in care imi relateaza povestea ei, nu gasesc ca acest fapt s-ar datora masochismului. Ea nu il iubeste pe barbatul ei pentru ca este bolnav (dimpotriva, cand e bolnav, il simte ca pe o povara), ci in pofida bolii lui. Nu este vorba de masochism, ci de iubire, de onestitate si de curaj. Si pana la urma, de noblete sufleteasca. Nu, intr-adevar, nu am de gand sa aleg masochismul ca sa explic optiunea ei de viata, atat de ciudata vazuta din afara. Mai curand, am dorinta sa o admir.
Ii transmit cuvinte de intelegere, de compasiune, de stima. Cand ne luam la revedere, ii strang mana indelung. Ma intorc sa iau loc, putin cam zapacit. Impresia e ca eu am primit o consultatie, ca eu sunt pacientul si ea terapeutul, si ca mi-a dat mai mult decat i-am dat eu. Imi repet: „Fata asta e puternica". E bine sa admiri. Poti sa admiri lucruri frumoase, privelisti frumoase, nori frumosi. Poti sa admiri persoane celebre si recunoscute pentru talentele si fortele lor. Dar lucrul cel mai tulburator, cel mai imbucurator este sa admiri oameni obisnuiti. Surpriza, interes, apoi recunostinta: iti pare bine, zambesti, esti bucuros ca esti om, ca ai trait aceasta clipa. Spui ca asta va fi o lectie de viata pentru noi toti, ca te vei inspira din ea. Si o faci cat poti mai bine...







Alte carti de acelasi autor

Cum sa-ti construiesti fericirea. O psihologie a fericirii    Cum sa-ti construiesti fericirea. O psihologie a fericirii

Pagini: 292 / Pret: 32.00 lei
Exista o inteligenta a fericirii sustine Christophe Andre in cartea -Cum sa-ti construiesti fericirea. O psihologie a fericirii. Autorul ne propune o analiza a modului in care putem obtine fericirea si demonteaza miturile si prejudecatile legate de fericire. Volumul cuprinde sase chestionare cu ajutorul carora se poate constientiza modul cum reusim (sau nu) sa fim fericiti.
Cum sa ne exprimam emotiile si sentimentele    Cum sa ne exprimam emotiile si sentimentele

Pagini: 362 / Pret: 39.00 lei
Cum sa ne exprimam emotiile si sentimentele, de Francois Lelord si Christophe Andre, este o carte cu intrebari, raspunsuri si sfaturi pentru toti cei care simt ca furia, frica, invidia, tristetea, fericirea, iubirea nu sunt un balast, ci ne definesc ca oameni - nu trebuie sa le ascundem, ci trebuie sa le exprimam si sa invatam sa traim impliniti cu noi insine, cu ceea ce simtim. In era tehnologizarii, a informaticii si a stresului, emotiile si sentimentele nu sunt inamici in calea succesului cum s-ar putea crede, ci dimpotriva, sunt singurii nostri aliati in pastrarea sanatatii psihice.
Starile sufletesti. Invatarea seninatatii    Starile sufletesti. Invatarea seninatatii

Pagini: 630 / Pret: 46.00 lei
Christophe Andre, psihiatru si psihoterapeut, abordeaza in cartea -Starile sufletesti. Invatarea seninatatii- buna dispozitie, pacea interioara, increderea, seninatatea, dar si gandurile negre, nelinistea, nostalgia, enervarea, disperarea - stari prin care toti trecem intr-un moment sau altul al existentei. Autorul ne invata sa coboram in noi, sa intram in contact cu starile noastre sufletesti si sa le controlam, ceea ce poate schimba totul in viata noastra.
Imperfecti, liberi si fericiti. Practici ale stimei de sine    Imperfecti, liberi si fericiti. Practici ale stimei de sine

Pagini: 497 / Pret: 46.00 lei
Cum sa devin eu insumi? Cum sa aleg ce anume vreau sa fiu? Christophe Andre, psihiatru si psihoterapeut, autor al cartii -Imperfecti, liberi si fericiti. Practici ale stimei de sine-ť, raspunde simplu la aceste intrebari: -Lucrand in liniste la stima de sine!-ť si va inlesneste drumul catre realizarea acestui imperativ ghidandu-va pas cu pas pentru a deveni stapanii propriului destin.
Seninatatea. 25 de povestiri despre echilibrul interior    Seninatatea. 25 de povestiri despre echilibrul interior

Pagini: 144 / Pret: 23.00 lei
Christophe Andre propune cititorilor in cartea -Seninatatea. 25 de povestiri despre echilibrul interior- un periplu prin viata lor cotidiana pentru a identifica lucrurile si fiintele care sunt acolo pentru a le aduce liniste, calm, bucurie si multumire. Cum avem prea des tendinta de a trece cu vederea ceea ce este chiar in fata noastra, autorul vrea sa ne aduca aminte ce pierdem daca nu acordam atentie micilor momente de fericire din fiecare zi.
Despre arta fericirii. 25 de lectii pentru a invata cum sa traiesti fericit    Despre arta fericirii. 25 de lectii pentru a invata cum sa traiesti fericit

Pagini: 224 / Pret: 61.00 lei
Pasionat de pictura, psihoterapeutul Christophe Andre se foloseste de puterea artei pentru a atrage atentia cititorilor asupra momentelor esentiale ale vietii si asupra modului in care ar putea sa gaseasca implinirea si sa se simta fericiti. Cartea -Despre arta fericirii- reuneste 25 de lectii pentru a invata sa traim fericiti, lectii bazate pe intelepciunea artistilor care au zugravit in pictura intelepciunea milenara a omenirii.
Confesiuni PSY. Psihologii, psihiatrii si psihoterapeutii se destainuie    Confesiuni PSY. Psihologii, psihiatrii si psihoterapeutii se destainuie

Pagini: 336 / Pret: 46.00 lei
De ce devii psihiatru/psiholog/psihoterapeut? De ce sa vrei sa ajuti oamenii sa depaseasca problemele vietii si sa se cunoasca pe sine? Ce se intampla in mintea celui chemat sa te asculte si sa te accepte neconditionat? Rolurile se inverseaza acum si ascultatorul este invitat sa se destainuie.
Trei prieteni, in cautarea intelepciunii. Un calugar, un filosof si un psihiatru ne vorbesc despre lucrurile esentiale    Trei prieteni, in cautarea intelepciunii. Un calugar, un filosof si un psihiatru ne vorbesc despre lucrurile esentiale

Pagini: 336 / Pret: 37.00 lei
Printre temele dezbatute se numara altruismul, vinovatia, iertarea, libertatea, reducerea suferintei, emotiile, capacitatea de a asculta. Citind, ai senzatia ca te afli alaturi de cei trei prieteni in cabana lor, ascultandu-le experientele la gura focului, insotindu-i in aceasta minunata cautare veche de cand lumea, dar mereu diferita.



Copyright © 2008-2016 Catharsis Media. Toate drepturile rezervate.

TEL INFO - CONSUMATOR: 0800 080 999 - linie telefonica cu apelare gratuita | ANPC
Operator date personale inregistrat la ANSPDCP sub nr. 34250 din 24.02.2015