Complexele. Creativitate sau distructivitate? - Mihaela Minulescu

 

Cauta carte / autor:    
CUM CUMPAR?        CUM PLATESC?        LIVRAREA        Despre ANTICARIAT        CONTACT     

Abonati-va la Newsletter!
Vreti sa aflati ce carti de psihologie apar? Newsletterul este trimis bilunar. Alerta este trimisa la fiecare carte noua.

E-mail: Abonare la:


Psihoterapie


Psihologie clinica


Psihologie practica


Psihologie educationala


Introducere in psihologie


Alte domenii ale psihologiei


Domenii conexe


Dictionare


Reviste si periodice


ANTICARIAT





101 TITLURI DISPONIBILE

57 TITLURI DISPONIBILE

231 TITLURI DISPONIBILE

38 TITLURI DISPONIBILE

Abonati-va la Newsletter!
Vreti sa aflati ce carti de psihologie apar? Newsletterul este trimis bilunar. Alerta este trimisa la fiecare carte noua.

E-mail: Abonare la:



      
Complexele. Creativitate sau distructivitate? - Mihaela Minulescu       Complexele. Creativitate sau distructivitate?
de

Mihaela Minulescu abordeaza in volumul - Complexele. Creativitate sau distructivitate?- complexitatea psihicului uman din perspectiva structurii si dinamicii acestuia asa cum au fost explicate de Jung. Pornind de la reperele esentiale ale psihologiei analitice, autoarea explica conceptele-cadru ale viziunii jungiene asupra functionarii psihicului si, apoi, se axeaza, in special, pe analiza notiunii de complex si a implicatiilor acestuia in aspectele creative si distructive ale vietii oamenilor.

Pret: lei        Avem aceasta carte in stoc!



      



Editura: Trei
Colectia: Psihologie-Psihoterapie
Pagini: 296
   
Anul aparitiei: 2016
Editia originala: 2016
Editia originala aparuta in limba romana
     
Coperta: Simpla (Paperback)
Dimensiuni: 145 mm x 205 mm
ISBN: 978-606-719-642-9


Descrierea editorului

La inceputul secolului trecut, C.G. Jung inventa termenul de complex. De atunci stim ce ne bantuie in diferite chipuri, adesea in pofida eforturilor de a tine situatia sub control.

Putini stiu, dar termenul complex a fost preluat de Freud de la Jung, fiind inclus apoi in sintagme devenite intre timp celebre, cum ar fi „complexul Oedip”.

Sunt complexele atat de distructive pe cat am invatat sa ne temem de ele? Sau poate, inversand polaritatea, devin mai degraba utile? Putem sa evoluam luminand ceea ce este ascuns in complexe? Adesea, ideile care au schimbat fata lumii au pornit din acel profund mister necunoscut din noi insine. In aceasta incursiune in misterul vietii interioare, Jung a reusit sa descopere fata luminoasa si creatoare a omului, destinul fiecaruia dintre noi.



Mihaela Minulescu

Mihaela Minulescu (n. 24 aprilie 1951, Romania), doctor in psihologie, profesor universitar si psihoterapeut analist, este fondatoarea si presedinta Asociatiei Romane de Psihologie Analitica. S-a format ca psihoterapeut la Institutul C.G. Jung din Elvetia. Domenii de studiu si interes: psihodiagnoza, psihologia personalitatii, psihoterapia analitica si comunicare interculturala.



Pagini din carte

                     

                     

                     

      



Cuprinsul cartii

Cuprins
Cuvant inainte. De ce Carl Gustav Jung?


1. Repere fundamentale

Concepte specifice
Divergenta Jung-Freud
Post-jungieni: dezvoltari contemporane

2. Complexul. Structura psihicului uman

Intregul personalitatii: complexele
Conditia nevrotica - splitarea complexului
Bipolaritatea complexului si organizarea nevrotica
Autonomizarea complexelor - conditia posesiei

3. Constiinta si dinamica libidoului: aspecte tipologice

Constiinta
Dinamica libidoului: tipurile psihologice
Jung despre conditia de normalitate vs disfunctionalitate in functionarea tipurilor
Falsificarea tipurilor - sursa a tulburarilor nevrotice
Chestionarul Bezinger de Evaluare a Stilurilor de Gandire, BTSA

4. Psihopatologia din perspectiva tipurilor

Rolul tipurilor psihologice in conditia nevrotica
Problema identitatii negative, personalitatea opusa
Personalitatea demonica - umbra functiei inferioare
Aspecte arhetipale ale posesiei: sindroamele psihotice
Importanta cunoasterii tipurilor in analiza: analiza ca evolutie a integrarii functiilor

5. Simboluri ale conditiei depresive

Depresia ca stadiu in procesul de individuare
Griul depresiv
Simbolistica regresiva a iluziei fericirii perfecte
Simbolistica sperantei ca prin vointa poti obtine fericirea
Nu exista un proces de individuare fara a trece prin stadiul depresiei
Regresia si transferul in analiza depresiei
Contratransferul in depresie
Mitologeme frecvente pentru conditia depresiva a alienarii
Ilustratii pentru simbolistica labirintului ca lupta cu depresia

6. Functia creativa, transcendenta si limbajul simbolic al psihicului

Functia transcendenta, o dinamica intrapsihica transformatoare si intregul interior
Transformare prin functia transcendenta
Simbolul ghidului interior
Simbolul este in miezul functiei transcendente
Functia transcendenta, simbolul si relatia analitica

7. Tipologia jungiana in relatie

Testul tipologiei in relatie, TTR Minulescu
Modalitati de descriere a functiilor in Testul Singer-Loomis, SL-DTI
Descrierea celor 16 structuri tipologice in Chestionarul Myers-Briggs MBTI
Descrierea succinta a modurilor cognitive Benziger, BTSA

Bibliografie




Fragmente din carte

CCAPITOLUL 6. Functia creativa, transcendenta si limbajul simbolic al psihicului

Simbolul ghidului interior

Una dintre pacientele mele, Ana, 35 de ani, a ajuns la stadiul in care a pornit o imaginatie activa. Ana venise in terapie cu o minte rationala hipertrofiata, total dezechilibrata fata de viata emotionala, instabila, fara incredere in sine si in feminitate. Considera ca munca ei ca manager al unei multinationale, careia i se dedica 13 ore/zi timp de 7 zile, era realizarea majora a vietii. In secret si-ar fi dorit o relatie in care sa fie puternica, in care sa domine, dar aceasta relatie adesea incercata cu diversi barbati nu era niciodata de durata, se termina repetitiv intr-un dezastru, cu lacrimi, umilire si furie.

Dupa o perioada de aproape doi ani de terapie, dupa o munca intensa cu visele si intelesurile lor simbolice, intr-un moment cand deja se produsesera schimbari la nivelul eului, a fost capabila sa incerce tehnica imaginatiei active. Era mult mai capabila acum sa se deschida spre lumea interioara, sa isi ia in serios sufletul si sa nu se mai teama de „o confruntare cu umbrele", ca sa citez propriile ei cuvinte.

In aceasta perioada de doi ani, Ana si-a confruntat impulsurile agresive care populau o umbra plina de energie si de resurse aflate in stare primitiva, teama majora de propria feminitate „mostenita trans-generational", precum si o confuzie legata de propria valoare. In acesti doi ani premergatori, Ana a invatat sa acorde spatiu si timp imaginilor, nu numai ratiunii, sa deseneze si sa isi resimta corporalitatea ca pe ceva real, viu, concret si in miscare. Imaginatia a inceput sa-si faca loc in viata Anei, iar judecata rationala sa nu ii mai domine viata emotionala.
Prima imagine pe care a intalnit-o intrand in spatiul imaginatiei active a fost un copac urias, in mijlocul unei campii inverzite. Era multa natura vegetala, iar Ana se simtea atat de atrasa de acest copac, incat a mers pana la trunchiul lui, i-a mangaiat scoarta si a descoperit o scorbura ce parea foarte adanca. In acest moment, Ana aude o voce din interior si i se face teama ca ar putea fi acel rapitor de copii pe care il visase cu cateva luni inainte sub forma unui barbat agresiv, dar ademenitor, care in vis venise sa fure o fetita pe care Ana o urmarea jucandu-se singura in gradina prafuita a unei biserici. Atunci, in vis, Ana nu a avut capacitatea sa empatizeze cu conditia fetitei, desi, simbolic, starea fetitei exprima singuratatea si lipsa de iubire pe care le traise ea insasi copila fiind, adesea amenintata. de adulti ca, daca nu e cuminte, va fi data „omului negru"!

In imaginatia activa, prima reactie a Anei a fost de frica, „o frica irationala de copil parasit". Dar ramane pe loc si din scorbura apare nu un barbat negru, ci un omulet ciudat, batran, „un fel de pitic verzui", care ii spune ca o asteptase si o invita sa intre si ea in scorbura copacului, „unde e cald si bine". Ana refuza, iar omuletul verzui o ajuta sa se suie in crengile copacului care se dovedeste a fi o salcie, cu crengi uriase, dar care incep sa se franga si sa coboare spre pamant. Ana simte tristetea acestui copac si, pentru prima data in viata, are o puternica reactie empatica, incercand sa repare „sufletul copacului" in dialog cu batranul.

In aceasta imaginatie, pentru prima data masculinitatea este acceptata ca un ghid; teama de barbatul agresiv se transforma intr-un ghid interior care o invata sa mangaie, sa incurajeze si sa asculte. Sa intre in relatie cu propriul ei trup. Peste o luna, va aparea intr-un vis un copac gata sa infloreasca imbobocit, iar atitudinea Anei fata de natura feminina se schimba.

In amintiri, Jung marturiseste, referitor la procesul propriu de transformare: „Pe masura ce lucram cu fanteziile mele, am devenit constient ca inconstientul sufera sau produce schimbari. Doar dupa ce m-am familiarizat cu alchimia, am realizat ca inconstientul este un proces si ca, psihicul este transformat sau dezvoltat prin relatia eului cu continuturile inconstientului (Jung, 1961, Anii de munca).






Copyright © 2008-2016 Catharsis Media. Toate drepturile rezervate.

TEL INFO - CONSUMATOR: 0800 080 999 - linie telefonica cu apelare gratuita | ANPC
Operator date personale inregistrat la ANSPDCP sub nr. 34250 din 24.02.2015