Cum sa-ti reinventezi viata. Cum sa pui capat comportamentelor negative si sa te simti din nou bine - Jeffrey E. Young

 

Cauta carte / autor:    
CUM CUMPAR?        CUM PLATESC?        LIVRAREA        Despre ANTICARIAT        CONTACT     

Abonati-va la Newsletter!
Vreti sa aflati ce carti de psihologie apar? Newsletterul este trimis bilunar. Alerta este trimisa la fiecare carte noua.

E-mail: Abonare la:


Psihoterapie


Psihologie clinica


Psihologie practica


Psihologie educationala


Introducere in psihologie


Alte domenii ale psihologiei


Domenii conexe


Dictionare


Reviste si periodice


ANTICARIAT





100 TITLURI DISPONIBILE

57 TITLURI DISPONIBILE

233 TITLURI DISPONIBILE

38 TITLURI DISPONIBILE

Abonati-va la Newsletter!
Vreti sa aflati ce carti de psihologie apar? Newsletterul este trimis bilunar. Alerta este trimisa la fiecare carte noua.

E-mail: Abonare la:



      
Cum sa-ti reinventezi viata. Cum sa pui capat comportamentelor negative si sa te simti din nou bine - Jeffrey E. Young       Cum sa-ti reinventezi viata. Cum sa pui capat comportamentelor negative si sa te simti din nou bine
de si

Ti se intampla adesori sa pui nevoile celorlalti mai presus de ale tale? Te panichezi cand persoana iubita te ameninta ca te paraseste? Te temi in mod exagerat de boli si de esecuri financiare? Esti vesnic nemultumit, in ciuda reusitelor personale si profesionale?

Pret: lei        Avem aceasta carte in stoc!



      



Editura: Trei
Colectia: Psihologie practica
Pagini: 472
   
Anul aparitiei: 2017
Editia originala: 1993
Traducere din limba engleza de Ruxandra Radulescu
     
Coperta: Simpla (Paperback)
Dimensiuni: 130 mm x 200 mm
ISBN: 978-606-40-0112-2


Descrierea editorului

Ti se intampla adesori sa pui nevoile celorlalti mai presus de ale tale? Te panichezi cand persoana iubita te ameninta ca te paraseste? Te temi in mod exagerat de boli si de esecuri financiare? Esti vesnic nemultumit, in ciuda reusitelor personale si profesionale?

Autorii acestei carti, celebri specialisi in psihoterapia cognitiva, te ajuta sa identifici cele 11 "capcane mentale" asociate cu diversele comportamente distructive si cu imaginea negativa de sine.

Pe baza unor studii de caz, a unor chestionare de autoevaluare, dar mai ales a unor tehnici bazate pe controlul emotiilor, gandurilor si comportamentelor, vei invata cum sa "spargi" ciclul reactiilor autodistructive si cum sa te bucuri de o viata implinita, evitand "capcanele" vietii – de la sentimentul de abandon si de la dependenta, pana la excluderea sociala, deprivarea emotionala, esec si vulnerabilitate.



Jeffrey E. Young

Jeffrey E. Young isi desfasoara activitatea in cadrul Departamentului de Psihologie de la Universitatea Columbia, SUA. Este fondator si director al Centrelor de terapie cognitiva din New York si Connecticut, precum si al Institutului de terapie centrata pe scheme cognitive, el fiind in fapt fondatorul acestui tip de abordare integrativa adresata tulburarilor cronice si clientilor rezistenti la tratament.


Janet S. Klosko

Janet S. Klosko este doctor in psihologie clinica, codirector al Centrului de terapie cognitiva Long Island, SUA si psiholog principal in cadrul Institutului de terapie centrata pe scheme cognitive din Manhattan si din cadrul clinicii Womens Health din New York.



Prezentari Video

Urmariti un interviu cu Jeffrey E. Young, unul dintre autorii acestei carti, despre viitorul Terapiei Cognitive.





Pagini din carte

                     

                     

                     

            



Cuprinsul cartii

Cuvant‑inainte de Aaron Beck
Prefata


1. Capcanele mentale
2. Care sunt capcanele dumneavoastra mentale?
3. Sa intelegem capcanele mentale
4. Capitulare, Fuga si Contraatac
5. Cum schimbam capcanele mentale
6. „Te rog, nu ma parasi!" Capcana Abandonului
7. „Nu pot sa am incredere in tine". Capcana Neincrederii si Abuzului
8. „Nu voi primi niciodata dragostea de care am nevoie". Capcana Deprivarii Emotionale
9. „Nu‑mi gasesc locul nicaieri". Capcana Izolarii Sociale
10. „Nu ma descurc de unul singur". Capcana Dependentei
11. „O sa se intample o nenorocire". Capcana Vulnerabilitatii
12. „Nu sunt bun de nimic". Capcana Deficientei
13. „Ma simt ca un ratat". Capcana Esecului
14. „Mereu fac doar ce vrei tu!" Capcana Subjugarii
15. „Niciodata nu e suficient de bine". Capcana Standardelor Nerealiste
16. „Pot sa obtin tot ce‑mi doresc". Capcana Revendicarii de Drepturi Personale"
17. O filosofie a schimbarii. Sapte premise fundamentale

Bibliografie
Multumiri




Prezentare Facebook

Posted by PsihoShop.ro on Thursday, August 31, 2017




Fragmente din carte

CAPITOLUL 3. Sa intelegem capcanele mentale!

Capcanele mentale au trei trasaturi esentiale dupa care le recunoastem:

1. Reprezinta tipare sau teme de lunga durata
2. Sunt autodistructive
3. Aceste capcane lupta pentru supravietuire

Dupa cum spuneam in primul capitol, o capcana inseamna un tipar sau o tema care incepe in copilarie si se repeta de-a lungul vietii. Tema poate fi Abandonul sau Neincrederea ori Deprivarea Emotionala sau oricare alta tema descrisa pana acum. Rezultatul final este ca, in viata noastra de adulti, ajungem sa recream acele situatii din copilarie care ne-au facut cel mai mare rau.

Capcanele mentale sunt autodistructive. De acest lucru ne dam cel mai bine seama noi, psihoterapeutii. Vedem cum cineva, precum Patrick, este din nou abandonat sau cum o persoana, precum Madeline, este abuzata. Pacientii sunt atrasi de acele situatii care le declanseaza capcanele mentale, cum sunt fluturii atrasi de lumina. Capcanele mentale ne distrug sentimentul de sine, sanatatea, relatiile cu ceilalti, serviciul, fericirea, dispozitia afectiva au un impact asupra intregii noastre vieti.

Capcanele mentale se lupta intens pentru supravietuire. Simtim presiunea de a le pastra in viata noastra. Asa suntem noi, in calitatea noastra de fiinte umane ce cauta consecventa in viata. Capcanele reprezinta ceea ce stim noi despre noi insine. Desi experienta este dureroasa, macar ne este familiara si confortabila. De aceea sunt atat de greu de schimbat. Mai mult, aceste capcane s-au format in viata noastra pe cand eram copii, ca adaptari la contextul familial in care traiam. Aceste tipare aveau sens in acea etapa a vietii noastre; problema este ca noi continuam sa le repetam chiar si acum, cand nu mai au niciun rost.


Cum se formeaza capcanele mentale

O serie de factori contribuie la formarea capcanelor. Un prim factor il reprezinta temperamentul. Temperamentul este innascut. El reprezinta constitutia noastra emotionala, felul in care suntem construiti de la bun inceput sa reactionam la diverse evenimente. Ca si alte trasaturi innascute, temperamentele difera si cuprind o varietate de emotii. Iata cateva exemple de trasaturi pe care le consideram de obicei innascute.


Posibile dimensiuni ale temperamentului

Timid <---> Sociabil
Pasiv <---> Agresiv
Cu emotii intense <---> Cu emotii superficiale
Anxios <---> Curajos
Sensibil <---> Invulnerabil

Ne putem gandi la temperament ca fiind o combinatie a proportiilor in care va regasiti in fiecare dintre aceste trasaturi, precum si in alte trasaturi pe care inca nu le cunoastem sau nu le intelegem.

Desigur, comportamentul este influentat si de mediu. Un mediu securizant si plin de afectiune poate sa-l faca si pe un copil timid sa fie relativ sociabil; la fel, daca situatia se inrautateste chiar si un copil relativ invulnerabil se poate simti infrant.

Ereditatea si mediul ne formeaza si ne influenteaza. Acest lucru este valabil (desi in mai mica masura) si in cazul trasaturilor aparent strict fizice, cum ar fi inaltimea. Ne nastem cu un anumit potential pentru inaltime, dar atingem acest potential si in functie de cum se prezinta mediul nostru daca avem parte de nutritie adecvata, de un mediu sanatos etc.

Familia reprezinta cea mai importanta sursa de influenta din mediul nostru timpuriu de viata. In mare parte, dinamica familiei noastre a fost dinamica lumii copilariei noastre. Cand ne reactivam o capcana, ceea ce reactivam este aproape intotdeauna un scenariu trait in viata de familie din copilarie. De exemplu, Patrick repune in scena ceea ce i s-a intamplat si anume faptul ca a fost abandonat de mama, iar Madeline repune in scena abuzul pe care l-a suferit.

In majoritatea cazurilor, influenta familiei se manifesta cel mai mult la nastere, apoi descreste pe masura ce ne maturizam. Alte influente devin mai importante - colegii, scoala etc. -, insa familia ramane mediul primar. Capcanele mentale se formeaza atunci cand mediile timpurii de viata se vadesc a fi distructive. Iata cateva exemple:


Exemple de medii timpurii distructive

1. Unul dintre parinti era abuziv, iar celalalt era pasiv si neajutorat.
2. Parintii erau distanti emotional si aveau asteptari foarte inalte. 3. Parintii se certau tot timpul. Dumneavoastra erati prins la mijloc.
4. Unul dintre parinti era bolnav sau deprimat, iar celalalt era absent. Dumneavoastra ati preluat sarcina de a avea grija de familie.
5. Ati „fuzionat" cu unul dintre parinti. Rolul dumneavoastra era sa fiti un substitut de partener.
6. Unul dintre parinti era fobic si hiperprotector. Ii era frica sa ramana singur si se agata de dumneavoastra.
7. Parintit va criticau. Nimic nu era niciodata suficient de bun pentru ei.
8. Parintii v-au rasfatat prea mult. Nu v-au impus limite.
9. Ati fost respins de colegi sau simteati ca erati diferit de ei.

Ereditatea si mediul interactioneaza. Influentele distructive din copilarie au interactionat cu temperamentul nostru specific in procesul de formare a capcanelor mentale. De exemplu, se intampla des ca, intr-o familie, doar un singur copil dintre toti ceilalti sa fie tinta abuzurilor. Iar temperamentul nostru determina partial cum raspundem la un atare tratament. Intr-un mediu identic, doi copii pot reactiona foarte diferit. Daca ambii sufera abuzuri, unul poate sa devina pasiv, iar celalalt sa se opuna activ.


De ce are nevoie un copil pentru a se dezvolta armonios

Nu este nevoie de o copilarie perfecta pentru a deveni un adult echilibrat. Dupa cum spunea D W. Winnicott, e nevoie sa fie „inde-ajuns de buna". Un copil are anumite nevoi: o siguranta de baza, o interrelationare umana, autonomie, stima de sine, exprimare de sine si niste limite realiste. Daca aceste nevoi sunt implinite, copilul va avea o dezvoltare psihologica armonioasa. Problemele apar atunci cand aceste nevoi nu sunt suficient satisfacute. Aceste lipsuri reprezinta ceea ce consideram noi a fi capcane mentale.

De ce avem nevoie pentru a ne dezvolta armonios

1. Siguranta de baza
2. Legatura cu ceilalti
3. Autonomia
4. Stima de sine
5. Exprimarea de sine
6. Limitele realiste


1. Siguranta de baza (capcanele abandonului si neincrederii si abuzului)

Unele capcane sunt mai profunde decat altele. Capcanele ce tin de Siguranta de Baza sunt cele mai profunde. Ele debuteaza devreme. Chiar si un bebelus poate sa le aiba. Pentru un bebelus, sentimentul sigurantei este absolut fundamental. Reprezinta o chestiune de viata sau moarte.

Capcanele ce tin de Siguranta de Baza se refera la modul in care un copil este tratat de catre propria sa familie. Amenintarea abandonului sau a abuzului vine din partea persoanelor cele mai apropiate de noi din partea celor care ar trebui sa ne iubeasca, sa ne ingrijeasca si sa ne apere.

Cei care au fost abuzati sau abandonati in copilarie au tarele cele mai profunde. Nu se simt nicaieri in siguranta Au sentimentul ca in orice moment li se poate intampla ceva ingrozitor - o persoana pe care o iubesc ar putea sa ii raneasca sau sa ii paraseasca. Se simt vulnerabili si fragili. Echilibrul lor poate fi distrus foarte usor. Starile lor emotionale sunt intense si imprevizibile, iar persoanele de acest tip sunt impulsive si autodistructive.

Un copil are nevoie de un mediu de familie stabil si securizant. Intr-un camin ce ofera siguranta copilul se poate baza pe disponibilitatea constanta a parintilor. Ei sunt prezenti in viata copilului atat fizic, cat si emotional. Nimeni nu sufera rele tratamente. Certurile sunt in limitele obisnuite. Nimeni nu moare sau paraseste copilul pentru perioade indelungate.

Patrick, barbatul pe care sotia il insela constant, nu a avut parte de un camin stabil in copilarie. Mama sa era alcoolica.

PATRICK: Uneori lipsea de acasa si noptile. Pur si simplu disparea. Stiam cu totii pe unde era, desi nimeni nu voia sa discute despre asta. Iar cand era acasa, oricum nu conta. Era fie beata, fie mahmura fie pe punctul de a se imbata din nou.

Daca ati avut un parinte care avea probleme serioase cu bautura, atunci aproape sigur nevoia dumneavoastra de siguranta nu a fost implinita.

Am putea spune ca Patrick, acum adult, este dependent de starea de instabilitate. Situatiile instabile il atrag ca un magnet. Simte o atractie speciala fata de femeile instabile. Simte o puternica chimie fata de ele. De ele se indragosteste cel mai profund.

Un copil care se simte in siguranta se poate relaxa si poate avea incredere in cei din jur. Sentimentul primar de siguranta sustine totul. Fara acest sentiment, foarte putin mai este posibil. Nu putem trece la urmatoarea etapa de dezvoltare. Atat de multa energie se consuma atunci cand suntem ingrijorati de starea noastra de siguranta, incat nu prea mai ramane nimic disponibil pentru orice altceva.

Starile de nesiguranta din copilarie sunt cel mai periculos de repetat. Te trezesti ca te arunci dintr-o relatie distructiva in alta. Sau te trezesti ca eviti cu totul relatiile, asa cum a procedat Madeline dupa facultate.

2. Legatura cu ceilalti (capcanele deprivarii emotionale si izolarii sociale)

Pentru a dezvolta conexiuni umane, avem nevoie de dragoste, atentie, empatie, respect, afectiune, intelegere si indrumare. Avem nevoie de aceste lucruri atat din partea familiei, cat si din partea celor de varsta noastra.

Exista doua forme de relationare cu ceilalti. Prima forma se refera la intimitate. De obicei, relatiile intime sunt cele pe care le avem cu familia, iubitul/iubita, precum si cu prietenii apropiati. Sunt cele mai stranse legaturi emotionale ale noastre. In cadrul relatiilor noastre intime, simtim acelasi tip de conexiune pe care o avem cu mama sau cu tata. A doua forma se refera la conexiunile sociale. Avem sentimentul ca apartinem de un grup, ca suntem integrati intr-o lume sociala mai larga. Relatiile sociale sunt cele cu cercurile noastre de prieteni sau cu grupurile din comunitate.

Problemele legate de relationare pot fi mai putin evidente. La o prima vedere, pareti sa va integrati perfect. Probabil ca aveti aproape o familie, persoane dragi sau ca faceti parte dintr-o comunitate. Cu toate acestea, simtiti in adancul sufletului ca sunteti izolat de ceilalti. Va simtiti singur si tanjiti sa aveti acele legaturi care va lipsesc. Doar cineva cu un ascutit simt al observatiei si-ar putea da seama ca nu va gasiti locul printre ceilalti. Ii tineti pe ceilalti la distanta. Nu lasati pe nimeni sa se apropie prea tare. Este posibil sa aveti probleme chiar mai mari. Puteti fi un singuratic - o persoana care este intotdeauna singura.
Jed, barbatul descris in primul capitol ca trecand de la o femeie la alta fara sa se simta satisfacut, are probleme serioase de intimitate. El evita cu strasnicie intimitatea. Chiar si cele mai apropiate relatii ale sale sunt superficiale. La inceputul terapiei nu era in stare sa numeasca o singura persoana de care se simtea apropiat.

Jed a crescut intr-un vid emotional. De-abia si-a cunoscut tatal, iar mama sa era rece si distanta. Nimeni nu-si comunica sentimentele si nimeni nu exprima afectiune fizica. Spunem ca exista trei tipuri de deprivare in copilarie: deprivare de afectiune, de empatie si de indrumare. Jed a suferit de pe urma tuturor acestor forme de deprivare.

Daca aveti probleme de relationare, inseamna ca suferiti din cauza singuratatii. Probabil credeti ca nimeni nu va cunoaste cu adevarat si nimanui nu-i pasa de dumneavoastra (capcana Deprivarii Emotionale). Sau e posibil sa simtiti ca sunteti instrainat de lume, ca nu va gasiti locul nicaieri (capcana Izolarii Sociale). Aveti sentimentul unui gol al foamei de relationare.

3. Autonomia: functionarea independenta (capcanele dependentei si vulnerabilitatii)

Autonomia reprezinta capacitatea de a ne separa de parinti si de a functiona independent in lume, la fel ca alti oameni de varsta noastra. Este vorba de capacitatea de a pleca din caminul parintesc, de a avea o viata, identitate, scopuri si directii proprii, ce nu tin de sprijinul si indrumarea oferite de parinti. Este vorba de capacitatea de a fi independenti de a avea un sentiment al propriului sine.

Daca ati crescut intr-o familie in care a fost incurajata autonomia, inseamna ca parintii v-au ajutat sa deprindeti abilitati de autoguvernare, v-au indemnat sa va asumati responsabilitatea si sa judecati sanatos. V-au incurajat sa va aventurati in lumea din afara si sa relationati cu cei de aceeasi varsta. In loc sa va protejeze excesiv, v-au invatat ca lumea este un loc sigur si v-au aratat cum sa va protejati si singur. V-au incurajat sa va dezvoltati o identitate proprie si personala.

Este totusi posibil sa fi crescut intr-un mediu nesanatos in copilarie, un mediu care a favorizat dependenta si fuziunea. Parintii nu v-au invatat sa va descurcati pe cont propriu. S-au ocupat de toate in locul dumneavoastra si v-au subminat eforturile de a actiona independent. V-au invatat ca lumea e un loc periculos si v-au avertizat mereu sa va paziti de diverse primejdii si boli. V-au impiedicat sa va urmati inclinatiile naturale. V-au invatat ca nu va puteti baza pe propria judecata sau pe propriile decizii pentru a va descurca in viata.

Heather, femeia cu diverse fobii despre care am vorbit in capitolul 1, a fost hiperprotejata in copilarie. Parintii au avertizat-o permanent in legatura cu diverse pericole, pentru ca ei insisi se simteau in primejdie. Au invatat-o sa se simta vulnerabila in lume. Parintii lui Heather nu aveau intentii rele. Erau mai curand dominati de frica si incercau sa o protejeze. Parintii hiperprotectori, de fapt, isi iubesc mult copiii. Capcana lui Heather este cea a Vulnerabilitatii.





Alte carti de acelasi autor

Terapia centrata pe scheme cognitive. Manualul practicianului    Terapia centrata pe scheme cognitive. Manualul practicianului

Pagini: 470 / Pret: 57.00 lei
Cartea -Terapia centrata pe scheme cognitive. Manualul practicianului, de Jeffrey E. Young, Janet S. Klosko si Marjorie E. Weishaar, prezinta tehnicile de lucru in terapia tulburarilor de personalitate si a altor dificultati psihologice cu grad ridicat de complexitate. Sunt descrise moduri inovative, si care integreaza inteligent metode din diferite abordari terapeutice, de a face anamneza, de a diagnostica si evalua clientii si de a gandi un plan terapeutic eficient.



Copyright © 2008-2016 Catharsis Media. Toate drepturile rezervate.

TEL INFO - CONSUMATOR: 0800 080 999 - linie telefonica cu apelare gratuita | ANPC
Operator date personale inregistrat la ANSPDCP sub nr. 34250 din 24.02.2015