Ghid de terapie ABA. Partea I: Strategii de modificare a comportamentului copiilor autisti - Ronald Leaf

 

Cauta carte / autor:    
CUM CUMPAR?        CUM PLATESC?        LIVRAREA        Despre ANTICARIAT        CONTACT     

Abonati-va la Newsletter!
Vreti sa aflati ce carti de psihologie apar? Newsletterul este trimis bilunar. Alerta este trimisa la fiecare carte noua.

E-mail: Abonare la:


Psihoterapie


Psihologie clinica


Psihologie practica


Psihologie educationala


Introducere in psihologie


Alte domenii ale psihologiei


Domenii conexe


Dictionare


Reviste si periodice


ANTICARIAT





101 TITLURI DISPONIBILE

57 TITLURI DISPONIBILE

231 TITLURI DISPONIBILE

38 TITLURI DISPONIBILE

Abonati-va la Newsletter!
Vreti sa aflati ce carti de psihologie apar? Newsletterul este trimis bilunar. Alerta este trimisa la fiecare carte noua.

E-mail: Abonare la:



      
Ghid de terapie ABA. Partea I: Strategii de modificare a comportamentului copiilor autisti - Ronald Leaf       Ghid de terapie ABA. Partea I: Strategii de modificare a comportamentului copiilor autisti
de si

-Ghidul de terapie ABA. Partea I: Strategii de modificare a comportamentului copiilor autisti-, de Ron Leaf si John McEachin (coord.), este un instrument practic care va ghideaza sa aplicati un program eficient ABA fie ca sunteti parintele unui copil cu probleme, fie ca sunteti specialist in domeniu.

Pret: lei     

Stoc Epuizat

Daca doriti, puteti primi un email automat in momentul in care aceasta carte reintra in stoc.
E-mail:






Editura: Frontiera
Colectia: In afara colectiilor
Pagini: 140
   
Anul aparitiei: 2010
Editia originala: 1999
Traducere din limba engleza de Ileana Achim
     
Coperta: Simpla (Paperback)
Dimensiuni: 250 mm x 280 mm
ISBN: 978-606-92464-1-2


Descriere psihoshop.ro

Volumul "Ghid de terapie ABA. Partea I: Strategii de modificare a comportamentului copiilor autisti", de Ron Leaf si John McEachin (coord.), descrie pe larg cele mai dificile comportamente cu care v-ati confruntat deja: crizele de furie, autostimularea, problemele de somn si alimentatie sau folosirea toaletei.

Veti afla din acest ghid regulile de baza ale modificarii comportamentale, dar si principalele greseli de care este bine sa va feriti cand incercati sa dezvatati copilul de comportamente nepotrivite.

Autorii va transmit inca din primele pagini ale ghidului ca: "Nu aveti in mana o carte de bucate, deci nu cautati aici retete. Fiecare copil autist este diferit si programele trebuie personalizate de fiecare data. () Trebuie sa fiti flexibili si sa va ghidati dupa copil." Caci, intr-adevar, analiza comportamentala aplicata va permite sa fiti creativi. Cartea se doreste a fi o busola atat pentru parinti cat si pentru specialisti in calatoria lor de recuperare a copiilor autisti. In ghid, se gasesc exemple detaliate de metode de lucru pentru ca toti cei care interactioneaza cu astfel de copii sa inteleaga cat mai bine procesul de lucru cu ei.

Ronald Leaf este psiholog si se specializeaza de peste 30 de ani in domeniul autismului. Impreuna cu John McEachin, el a fondat si conduce din 1994 agentia de terapie Autism Partnership din SUA, oferind consultanta si tratament copiilor autisti din intreaga lume.

John McEachin este psiholog clinician si are o experienta de peste 30 de ani in interventia comportamentala destinata copiilor autisti, dar si adolescentilor si adultilor cu diverse dizabilitati de dezvoltare. Impreuna cu Ronald Leaf, este fondator si director al agentiei de terapie Autism Partnership.

Volumul de fata a fost re-editat in cuprinsul Ghidului de terapie ABA care cuprinde si volumul II - "Programe de lucru".



Ronald Leaf

Ronald Leaf este psiholog si se specializeaza de peste 30 de ani in domeniul autismului. Impreuna cu John McEachin, el a fondat si conduce din 1994 agentia de terapie Autism Partnership din SUA, oferind consultanta si tratament copiilor autisti din intreaga lume.


John McEachin

John McEachin este psiholog clinician si are o experienta de peste 30 de ani in interventia comportamentala destinata copiilor autisti, dar si adolescentilor si adultilor cu diverse dizabilitati de dezvoltare. Impreuna cu Ronald Leaf, este fondator si director al agentiei de terapie Autism Partnership.



Pagini din carte

                     

                     



Cuprinsul cartii

Povestea unui parinte
Capitolul 1 Interventia comportamentala intensiva
Date istorice
Curriculum
De cate ore de terapie are nevoie copilul meu?
Care este rolul familiei?
Formatul terapiei
Formatul lectiilor
Mediul de predare
Stadiile terapiei
Evaluarea
Eficienta programului
Caracteristici comune ale programelor de calitate
Capitolul 2 O metoda potrivita si pentru copiii mari si adolescenti
Terapia copiilor mari
Forma de invatamant
Capitolul 3 Recompense
Obiectii impotriva recompenselor
Identificarea si dezvoltarea recompenselor
Evaluarea recompenselor
Ghid de terapie ABA
Selectarea modelului de recompensare
Reguli de recompensare
Feedback diferentiat si informativ
Capitolul 4 Comportamentele disruptive
Cand este considerat problematic un comportament
Crearea mediului optim
Mediul inconjurator si stresul
Cum sa faceti terapia naturala, placuta si generalizabila
Capitolul 5 Cum sa intelegem comportamentele disruptive
Cum se abordeaza problemele comportamentale
Etapele intensificarii comportamentului
Prima etapa
A doua etapa
A treia etapa
Etapa finala
Sfaturi valabile pentru toate etapele
Tehnici specifice de management al comportamentului
Capitolul 6 Programe comportamentale
Comportamentele disruptive
Programul de toleranta la frustrare
Ierarhizarea situatiilor de stres
Noncomplianta
Sfaturi care sa faciliteze complianta
Programul de complianta
Ierarhizarea compliantei
Program de interventie pozitiv
Program de interventie reductiv
Capitolul 7 Comportamentele autostimulatoare
Functiile autostimularii
Procedee reactive
Ignorarea sistematica
Recompensarea
Blocarea comportamentului
Reducerea valorii recompensatoare a autostimularii
Controlul stimulului
Procedee proactive
Aspecte practice
Capitolul 8 Problemele de somn
Stabilirea unei rutine de somn
Alegerea orei potrivite de culcare
Obiectul care "aduce" somnul
Cum determinati copilul sa ramana in pat
Cum sa tineti copiii departe de patul parintilor
Somnul de pranz
Capitolul 9 Folosirea toaletei
Momentul propice
Echipamentul
Orarul de toaleta
Marirea intervalelor orarului
Folosirea independenta a toaletei
Verificari
Program intensiv de invatare a folosirii toaletei
Cu prompt sau fara prompt?
Dificultati legate de defecatie
Ritualuri
Folosirea toaletei pe timpul noptii
Somnul de pranz
Capitolul 10 Problemele de alimentatie
Selectia alimentelor
Momentul potrivit pentru ceva nou
Introducerea alimentului nou
Alte probleme de alimentatie
Capitolul 11 Jocul si abilitatile sociale
Stimularea limbajului
Invatarea incidentala
Recompensarea sociala
Impotrivirea fata de programele de joc si socializare
Selectarea abilitatilor de joc care vor fi predate
Jocul solitar
Programul de joc
Componentele programului
Analiza componentelor
Un singur pas o data
Exersare intensiva
Promptarea si diminuarea promptului
Recompensarea
Dezvoltarea independentei
Capitolul 12 Jocul social
Exemple de activitati de joaca/socializare
Organizarea intalnirilor de joaca
Alegerea partenerilor de joaca
Etapele dezvoltarii sociale




Fragmente din carte

Jocul social

Pentru a pregati sesiunile de joc cu copiii de aceeasi varsta, identificati in sesiuni structurate de lucru unu-la-unu abilitatile adecvate de joc. Dupa ce copilul a invatat cateva abilitati, incepeti sesiuni scurte de interactiune cu alti copii. De exemplu, stabiliti sa aveti acasa o intalnire de joaca timp de 30 de minute.

Primele doua sesiuni trebuie sa aiba ca scop transformarea acestor intalniri in experiente extrem de recompensatoare atat pentru copilul autist, cat si pentru celalalt copil. Acest lucru inseamna ca nu predati nimic in mod formal pana cand amandoi copiii nu sunt prinsi de experienta si implicati in activitati distractive, de pilda sa faca inghetata sau biscuiti cu ciocolata, sa se joace cu o jucarie amuzanta sau sa inoate in piscina.

Celalalt copil trebuie neaparat sa plece de la aceasta intalnire cu dorinta de a reveni cat de curand.

Dezvoltarea independentei

Statiile de joaca pot fi extrem de eficiente pentru dezvoltarea jocului independent. La inceput, puteti forma o singura statie - adica un loc in care sa fie asezate jucarii. Ulterior, puteti adauga inca o statie. invatati copilul ca dupa ce a terminat de joaca la o statie, poate trece la statia urmatoare.

Numarul statiilor va creste in timp. Este bine ca jucariile sa poata fi folosite in activitati cu un inceput si un sfarsit bine delimitat. Astfel, cand termina de jucat, copilul va primi semnalul ca trebuie sa mearga la urmatoarea statie. Pentru activitatile cu final deschis, folositi un cronometru pe care copilul il poate porni singur.


[ .................................. ]


Identificarea si dezvoltarea recompenselor

Dar daca nu retrageti din cand in cand o recompensa extrem de motivanta, impiedicati alte recompense mai slabe sa devina eficiente, iar copilul se va satura in cele din urma de acea unica recompensa puternica. Ceea ce aveti de facut este sa o inlocuiti cu alte recompense mai slabe, astfel incat copilul sa nu primeasca prea des un singur item.

De asemenea, este recomandabil sa limitati accesul la recompensele puternice, astfel incat sa fie accesibile doar in anumite momente sau pentru anumite comportamente. Daca un copil nu reuseste sa fie atent in timpul terapiei formale, puteti folosi o anumita recompensa pe care si-o doreste mult doar in acea perioada de lucru. Nu numai ca astfel ii pastrati valoarea recompensatoare, dar reusiti sa motivati suplimentar copilul sa fie atent. De multe ori ii rugam pe parinti sa incuie anumite recompense si sa le faca accesibile doar in timpul terapiei.

O modalitate eficienta de a crea recompense este sa asociati recompense potentiale cu recompensele deja existente. Prin asociere, recompensele potentiale vor dobandi o valoare recompensatoare similara. Acesta este, de exemplu, motivul pentru care asociem intotdeauna recompensa sociala (de pilda, laudele sau imbratisarile) cu recompense materiale ca mancarea, jucariile si activitatile. Un alt exemplu ar fi sa coplesiti un mic spectator venit fara entuziasm la un meci de fotbal cu pufuleti, alune si vata de zahar, oferite insa nu toate odata, ci pe rand, de-a lungul reprizelor meciului.

Evaluarea recompenselor

Recompensele au valori diferite. Unele iti plac, dar pentru altele ai da orice. Este esential sa aveti o gama foarte larga de recompense, astfel incat sa folositi recompensarea diferentiata. Cu alte cuvinte, veti oferi recompense foarte puternice pentru comportamente exceptionale, recompense medii pentru comportamente medii si recompense mai slabe pentru comportamente mai putin importante. In acest fel, nu numai ca recompensati comportamentele mai bune, dar motivati si copilul sa se straduiasca mai mult.

Selectarea modelului de recompensare

Modelul initial de recompensare trebuie sa se bazeze pe rata cea mai frecventa de aparitie a comportamentului disruptiv pe care il aveti in vedere. De exemplu, daca aveti un copil care se manifesta neplacut din sfert in sfert de ora, atunci ar trebui sa primeasca feedback si recompensa inainte de a se implini sfertul de ora (de pilda, la 10 minute). In acest fel, va asigurati ca primeste recompensa si se bucura de ea.

Esecul se datoreaza de multe ori unui model de recompensare bazat pe intervale prea lungi. Concret, acest lucru inseamna ca un comportament disruptiv se manifesta inainte ca intervalul dintre recompense sa se sfarseasca, prin urmare copilul are rareori acces la recompensa.

Recompensarea nu poate avea efect daca nu este experimentata. Mai mult, o frecventa slaba de recompensare scade foarte mult motivatia. Cand se reduce frecventa de recompensare, trebuie folosite recompense mai puternice. Daca nu oferiti recompense mai puternice, este posibil sa apara regresia, deoarece nu exista nimic care sa stimuleze copilul sa se straduiasca mai mult. Este vital sa nu oferiti de la inceput recompense extrem de puternice, altfel veti fi prinsi intr-o capcana: nu veti putea oferi recompense mai puternice pe masura ce scade frecventa de recompensare.






Copyright © 2008-2016 Catharsis Media. Toate drepturile rezervate.

TEL INFO - CONSUMATOR: 0800 080 999 - linie telefonica cu apelare gratuita | ANPC
Operator date personale inregistrat la ANSPDCP sub nr. 34250 din 24.02.2015