Cauta carte / autor:    
CUM CUMPAR?        CUM PLATESC?        LIVRAREA        Despre ANTICARIAT        CONTACT     

Abonati-va la Newsletter!
Vreti sa aflati ce carti de psihologie apar? Newsletterul este trimis bilunar. Alerta este trimisa la fiecare carte noua.

E-mail: Abonare la:


Psihoterapie


Psihologie clinica


Psihologie practica


Psihologie educationala


Introducere in psihologie


Alte domenii ale psihologiei


Domenii conexe


Dictionare


Reviste si periodice


ANTICARIAT





97 TITLURI DISPONIBILE

69 TITLURI DISPONIBILE

282 TITLURI DISPONIBILE

52 TITLURI DISPONIBILE

Abonati-va la Newsletter!
Vreti sa aflati ce carti de psihologie apar? Newsletterul este trimis bilunar. Alerta este trimisa la fiecare carte noua.

E-mail: Abonare la:



      
Planuri de tratament si interventii pentru depresie si anxietate - Robert A. Leahy       Planuri de tratament si interventii pentru depresie si anxietate
de si

Volumul include si un CD cu fise de lucru multiplicabile

Pret: lei        Avem aceasta carte in stoc!



      



Editura: ASCR
Colectia: Psihologul expert
Pagini: 338
   
Anul aparitiei: 2010
Editia originala: 2000
Traducere din limba engleza de Kallay Eva
     
Coperta: Simpla (Paperback)
Dimensiuni: 210 mm x 280 mm
ISBN: 978-973-7973-62-7


Pagini din carte

                     

                     

                     

                           



Cuprinsul cartii

Despre autori
Lista figurilor, a tabelelor si a fiselor de lucru
Nota editorului editiei engleze. Prefata. Descrierea volumului

Abordarea Pachetului de Interventie: avantaje si avertismente

Capitolul 1. Interventia in contextul ingrijirii institutionalizate

Obtinerea aprobarii pentru interventie: Criterii generale
Raportul initial de interventie
Cerere pentru sedinte suplimentare
Aprobari prin convorbiri telefonice
Cerere pentru obtinerea aprobarii unei interventii extinse


Capitolul 2. Depresia

Descriere si diagnostic
Depresia in termeni cognitiv-comportamentali
Evaluare si interventie
Studiu de caz
Plan detaliat de interventie pentru depresie


Capitol 3. Tulburarea de panica si agorafobia

Descriere si diagnostic
Atacul de panica si agorafobia in termeni cognitiv-comportamentali
Evaluare si interventie
Studiu de caz
Plan detaliat de interventie pentru atac de panica si agorafobie


Capitolul 4. Anxietatea generalizata

Descriere si diagnostic
Anxietatea generalizata in termeni cognitiv-comportamentali
Evaluare si interventie
Studiu de caz
Plan detaliat de interventie pentru anxietatea generalizata


Capitolul 5. Fobia sociala

Descriere si diagnostic
Fobia sociala in termeni termeni cognitiv-comportamentali
Evaluare si interventie
Studiu de caz
Plan detaliat de interventie pentru fobia sociala


Capitolul 6. Stresul posttraumatic

Descriere si diagnostic
Stresul posttraumatic in termeni termeni cognitiv-comportamentali
Evaluare si interventie
Studiu de caz
Plan detaliat de interventie pentru stresul posttraumatic


Capitolul 7. Fobia specifica

Descriere si diagnostic
Fobia specifica in termeni termeni cognitiv-comportamentali
Evaluare si interventie
Studiu de caz
Plan detaliat de interventie pentru fobia specifica


Capitolul 8. Tulburarea obsesiv-compulsiva

Descriere si diagnostic
Tulburarea obsesiv-compulsiva in termeni termeni cognitiv-comportamentali
Evaluare si interventie
Studiu de caz
Plan detaliat de interventie pentru tulburarea obsesiv-compulsiva


ANEXA A. Trecerea in revista a tehnicilor comportamentale

Activarea comportamentala (Planificarea recompenselor si programarea activitatilor)
Distragerea
Expunerea
Gradarea sarcinilor
Controlul respiratiei
Relaxarea
Auto-recompensa
Intreruperea gandurilor negative
Vizualizarea


ANEXA B. Trecerea in revista a unor concepte si tehnici cognitive

Introducere in terapia cognitiv-comportamentala
Cele trei niveluri ale distorsiunilor cognitive
Identificarea si modificarea gandurilor distorsionate


ANEXA C. Prezentarea continutului CD-ROM-ului atasat acestui volum

Tulburari
Anexa A (in variata extinsa pe CD-ROM): Tehnici comportamentale
Anexa B (in variata extinsa pe CD-ROM): Concepte si tehnici cognitive Tratament farmacologic

Bibliografie
Index




Fragmente din carte

STUDIU DE CAZ

Sedinta 1. Evaluare. Simptome si tulburari comorbide. Evaluarea riscului spre suicid. Evaluarea tratamentului medicamentos.

Nancy este o doamna de 34 de ani, casatorita, manager la o firma, cu probleme de dependenta de alcool, abuz de droguri si depresie. Episodul depresiv actual a debutat cu 2 ani inaintea inceperii terapiei. Ea a fost spitalizata cu un an in urma pentru abuz de alcool. Nancy acuza simptome de depresie, anxietate, procrastinate, lipsa sperantei (neincrederea), insomnie, niveluri scazute de incredere in fortele proprii, singuratate, niveluri scazute de dorinta sexuala, lipsa asertivitatii si regrete.

Scorul lui Nancy la scala BDI indica depresie moderata spre severa (28), avand de asemenea, scoruri ridicate la scale SCL-90-R la subscalele de depresie, tendinte obsesiv-compulsive si sensibilitate interpersonala. La SCID-II avea scoruri ridicate pe dimensiunile legate de obsesii-compulsii, stiluri de personalitate histrionica si borderline, desi interviul clinic a eliminat tulburarea de personalitate borderline ca posibil diagnostic. Scorul la Testul de adaptare maritala Locke-Wallace (124) indica nivele ridicate de nemultumire conjugala; pacienta se plangea de lipsa apetitului sexual propriu.

Diagnosticul stabilit a fost: Depresie majora, tulburare de personalitate recurenta combinata (histrionic cu obsesiv-compulsiv) cu dependenta de alcool si abuz de cocaina in remitere. Nancy a recunoscut ca avusese ideatie suicidara si ca mai are astfel de ganduri, dar ca nu a avut niciodata intentia sau nu facuse planuri spre a comite suicid. In consecinta, nu era considerata ca fiind la risc in ceea ce priveste suicidul.

Anul precedent, Nancy luase nortriptilina (Pamelor, 75 mg), incercand si alte tipuri de medicatie antidepresiva si anxiolitica. De-a lungul tratamentului, Nancy i-a spus terapeutului ca ar dori sa intrerupa tratamentul medicamentos, deoarece dorea sa incerce sa aiba un copil.


Sedinta 2. Familiarizarea cu tratamentul. Revederea diagnosticului. Dezvoltarea unei liste de scopuri.

Terapeutul i-a oferit lui Nancy o copie a volumului scris de David Burns: "Sa ne simtim bine: O noua terapie de optimizare a starilor afective" explicandu-i natura terapiei cognitiv-comportamentale. Terapeutul a explicat modul in care gandurile, sentimentele/emotiile si faptele/actiunile difera intre ele; a sublimat importanta efectuarii temelor de casa, precum si a importantei functionarii in momentul respectiv (aici si acum).

Terapeutul a mentionat ca evaluarile lui Nancy indica faptul ca aceasta experientiaza niveluri semnificative de distres, dar c acestea ar putea fi tratate prin interventie cognitiv-comportamentala combinata cu tratament medicamentos. Nancy, impreuna cu terapeutul, a stabilit urmatoarele scopuri: reducerea nivelului depresiei, a auto-criticii, a nevoii de aprobare, a neincrederii, cresterea nivelului stimei de sine, a ajutorului indreptat spre propria persoana, a nivelului energiei, a asertivitatii si a independentei.


Sedintele 3-4. Identificarea si categorizarea gandurilor automate. Tratarea insomniei. Planificarea recompenselor, programarea activitatilor, gradarea sarcinilor.

In primele sedinte, terapeutul s-a focalizat pe identificarea si categorizarea gandurilor automate distorsionate ale lui Nancy, cu instructiunea ca ar trebui sa scrie toate gandurile care ii trec prin minte in momentele in care se simte prost dispus. Nancy a primit "Fisa de monitorizare zilnica a gandurilor automate disfunctionale ale pacientului" (Fisa de lucru 2.7), ca sa noteze aceste ganduri.

Insomniile lui Nancy au fost tratate prin cresterea activitatii fizice de-a lungul zilei, stabilind totodata ore fixe la care trebuia sa se duca la culcare si la care sa se trezeasca; pacienta a fost instruita cum sa isi noteze gandurile negative legate de problemele de somn Cu care se confrunta. De asemenea, Nancy a primit si Fisa de lucru 2.8 cu informatii despre insonmie (Fisa pentru pacienti). Nivelul ei comportamental a fost sporit prin folosirea planificarii recompenselor, prin programarea activitatilor si gradarea sarcinilor prin care Nancy a sporit treptat frecventa activitatilor comune cu prietertii, a vizitarii muzeelor, a activitatilor fizice si a lecturii.


Sedintele 5-7. Dezvoltarea abilitatilor sociale. Planificarea recompenselor, programarea activitatilor, gradarea sarcinilor.

Anxietatea sociala si nevoia de aprobare a lui Nancy au fost abordate prin tehnica auto-evitarii structurate. Ea a lost instruita sa urmareasca recompensele si complimentele oferite celorlalti, sa urmareasca modul in care isi abordeaza colegii si cum empatizeaza cu acestia, sa isi sporeasca asertivitatea si cum sa stabileasca limite fata de ceilalti.

Nancy a continuat cu planificarea recompenselor si programarea activitatilor, incercand sa sporeasca frecventa activitatilor asociate cu niveluri crescute de placere Si sa scada frecventa activitatilor asociate cu tristetea. De asemenea, Nancy s-a angajat s utilizeze "Fisa de monitorizare zilnica a gindurilor automate disfunctionale ale pacientului" (Fisa de lucru 2.7), ca sa isi monitoizeze gandurile negative si sa isi dispute propriile ganduri, examinand dovezile pro si contra acestor ganduri, luand simultan in considerare alternative posibile de interpretare pozitiva. De asemenea, i s-a parut utila tehnica standardelor duble ("Ati avea o impresie mai proasta despre o persoana care a facut exact ceea ce ati facut si dumneavoastra? De ce/ De ce nu?").

Sedintele 8-12. Activarea comportamentala si dezvoltarea asertivitatii. Identificarea gandurilor automate, a convingerilor dezadaptative si a schemelor negative. Tehnici cognitive pentru identificarea gandurilor, a convingerilor si a schemelor. Dezvoltarea unor scheme, convingeri si stiluri de gandire noi.

Nancy a continuat cu tehnicile de activare comportamentala, de gradare a sarcinilor si asertivitate. Terapeutul a inceput sa se concentreze mai mult pe stilul ei de gandire, din momentele in care starea ei emotionala era schimbata, rugand-o sa isi noteze gandurile negative dintre sedinte. Cele mai frecvente ganduri automate distorsionate ale lui Nancy au fost: Nu lucrez suficient de mult", "Sunt lenesa", "Nu sunt o persoana valoroasa", "Imi voi pierde locul de munca" si "Nu ma va respecta nimeni".

Convingerile dezadaptative ale lui Nancy erau Ar trebui sa fac orice, numai sa fiu iubita", "Ar trebui sa am mai mult succes" si "Ar trebui sa fiu mai eficienta decat colegii mei de serviciu". Schemele subiacente fata de propria persoana se refereau la esec, lipsa valorii si la faptul ca nu este o persoana demna de iubit, in timp ce schemele legate de ceilalti se refereau la respingere si evaluare. A incercat sa compenseze pentru lipsa increderii in fortele proprii prin incercarea obtinerii aprobarii si a evitat respingerea prin evitarea activitatii provocatoare.

Terapeutul a ajutat-o pe Nancy in identificarea si categorizarea gandurilor automate, precum si in examinarea argumentelor pro si contra acestor ganduri. Convingerile ei au fost examinate prin tehnica analizei descendente (Ce s-ar intampla dacs cineva nu v-ar placea?"). Costurile si beneficiile acestor convingeri au fost examinate prin tehnica standardelor duble, prin trasarea unor comportamente care contraziceau convingerile ei.

Schemele lui Nancy au fost examinate prin tehnica semantica (Cum ati defini esecul sau succesul?"), prin tehnica continuitatii (Pe o scala de la 0 la 100 trasati locul dumneavoastra si al altor persoane din punctul de vedere al succesului avut."), examinarea tendintei pacientei de a reduce importanta pozitivului si prin evaluarea modului in care Nancy a invatat de la tatal ei ca doar marile succese conteaza, iar, de la mama ei abuziva, cum ca ar fi o persoana care nu poate fi iubita.

In plus, Nancy, impreuna cu terapeutul a "diversificat" criteriile prin care ea obisnuia sa se evalueze, exagerand importanta prestigiului de la serviciu, desconsiderand importanta relatiei cu sotul, a dorintei ei de a se stradui sa scape de probleme, a abilitatii de a avea prieteni, a activitatilor ei culturale si de invatare si a abilitatii de a avea o relatie afectiva si grijulie fata de altii.

Dupa cinci sedinte, scorul BDI al lui Nancy a scazut la 8; dupa 12 sedinte, a scazut la 3, dupa care frecventa sedintelor a fost redusa la o sedinta la trei saptamani.


Sedintele 13-16. Reducerea frecventei sedintelor.

Dupa ce frecventa sedintelor a fost redusa la cate una la fiecare 3 saptamani, accentul a trecut la inregistrarea zilnica a gandurilor disfunctionale si a dezvoltarii asertivitatii la locul de munca. Ca parte a recuperarii, mentionam faptul ca Nancy incepea sa se descrie ca avand o "personalitate noua", o persoana care credea ca multe dintre calitaile ei au valoare, nu mai supraevalua celelalte persoane, nu exagera importanta acceptarii din partea lor si a de devenit o persoana care dorea sa devina asertiva. De-a lungul sedintelor, farmacologul a redus cantitatea de Pamelor prescrisa la 20 mg, mai tarziu intrerupand de tot tratamentul medicamentos datorita faptului ca Nancy dorea aiba un copil. Nancy a incheiat sedintele dupa 16 intalniri, cu un scor final de 3 la BDI.



Prezentare a cartii realizata de Cristina Dragulin




Copyright © 2008 Catharsis Media. Toate drepturile rezervate.