Educarea persoanelor cu intarzieri de dezvoltare. Tehnici de baza ale interventiei comportamentale - O. Ivar Lovaas

 

Cauta carte / autor:    
CUM CUMPAR?        CUM PLATESC?        LIVRAREA        Despre ANTICARIAT        CONTACT     

Abonati-va la Newsletter!
Vreti sa aflati ce carti de psihologie apar? Newsletterul este trimis bilunar. Alerta este trimisa la fiecare carte noua.

E-mail: Abonare la:


Psihoterapie


Psihologie clinica


Psihologie practica


Psihologie educationala


Introducere in psihologie


Alte domenii ale psihologiei


Domenii conexe


Dictionare


Reviste si periodice


ANTICARIAT





108 TITLURI DISPONIBILE

58 TITLURI DISPONIBILE

239 TITLURI DISPONIBILE

37 TITLURI DISPONIBILE

Abonati-va la Newsletter!
Vreti sa aflati ce carti de psihologie apar? Newsletterul este trimis bilunar. Alerta este trimisa la fiecare carte noua.

E-mail: Abonare la:



      
Educarea persoanelor cu intarzieri de dezvoltare. Tehnici de baza ale interventiei comportamentale - O. Ivar Lovaas       Educarea persoanelor cu intarzieri de dezvoltare. Tehnici de baza ale interventiei comportamentale
de

Cunoscuta sub titlul de Manualul ABA, cartea Educarea persoanelor cu intarzieri de dezvoltare. Tehnici de baza ale interventiei comportamentale este considerata o lucrare esentiala ce foloseste analiza comportamentala aplicata in beneficiul celor care sufera de autism. Tehnicile si metodele descrise in carte se bazeaza pe zeci de ani de studii stiintifice si reprezinta un set de lucru complet si util pentru toti cei care lucreaza sau se ingrijesc de persoane diagnosticate cu autism.

Pret: lei     

Stoc Epuizat

Daca doriti, puteti primi un email automat in momentul in care aceasta carte reintra in stoc.
E-mail:






Editura: Frontiera
Colectia: In afara colectiilor
Pagini: 526
   
Anul aparitiei: 2012
Editia originala: 2003
Traducere din limba engleza de Alina Tigau
     
Coperta: Simpla (Paperback)
Dimensiuni: 210 mm x 295 mm
ISBN: 978-606-92464-3-6


Descriere psihoshop.ro

Ivar O. Lovaas (1927-2010) a fost profesor de psihologie la Universitatea California din Los Angeles (UCLA) si director al Institutului Lovaas pentru Interventie Timpurie (LIFE). Din 1962, Ivar O. Lovaas si studentii sai au realizat cercetari in domeniul tratamentului pentru autism. Rezultatele studiilor lor se regasesc in cartile, articolele si filmele realizate de Ivar O. Lovaas privind tratamentul autismului.

Cartea "Educarea persoanelor cu intarzieri de dezvoltare. Tehnici de baza ale interventiei comportamentale", scrisa de un colectiv numeros de specialisti coordonat de Ivar O. Lovaas, este cunoscuta sub titlul neoficial de "Manualul ABA", fiind un text fundamental in domeniul analizei comportamentale aplicate.

Manualul cuprinde cele mai noi programe de lucru, incluzand descrieri ample si detaliate despre felul cum se preda fiecare program in parte. Scopul este ca parintii si terapeutii sa fie eficienti in munca lor. Aceasta deoarece manualul de fata pune accent pe descrierea programelor de tratament a caror eficienta a fost confirmata prin metode stiintifice de cercetare.

Prima sectiune a cartii se axeaza pe conceptele de baza. Primul capitol descrie trasaturile diferitelor tipuri de comportament identificate la persoanele cu intarzieri de dezvoltare. Al doilea capitol descrie modelul continuitatii, o alternativa la incadrarea in grupe distincte de diagnostic, deoarece din perspectiva comportamentala se considera ca persoanele cu intarzieri in dezvoltare difera de cele tipice doar in grad, nu si prin natura lor. Al treilea capitol cuprinde un rezumat al rezultatelor obtinute in cazul copiilor care au beneficiat de interventie comportamentala. Al patrulea capitol prezinta primele etape ale tratamentului, iar al cincilea rezuma o parte dintre cele mai importante cercetari legate de accesele de furie si comportamentele autoagresive. Capitolul sase descrie comportamentul autostimulator: comportamentul ritual, stereotip si obsesiv. Capitolul sapte se axeaza pe aspecte legate de motivarea persoanelor cu intarzieri de dezvoltare pentru a deprinde abilitatile care li se predau. Iar capitolul opt din prima sectiunea este dedicat problemelor de atentie.

Sectiunea a doua prezinta programele de baza, cele mai simple. Capitolul noua se concentreaza asupra primelor probleme care apar cand se incepe tratamentul. Capitolul 10 rezuma etapele de baza ale tratamentului, iar capitolele 11, 12 si 13 prezinta modalitatile de a-i ajuta pe elevi sa invete sa imite si sa potriveasca. Capitolele 14 si 15 sunt o introducere in tehnica de predare a limbajului.

Sectiunea a treia a cartii abordeaza notiuni de baza folosite in tratament. Capitolul 16 descrie procedeele de invatare discriminativa. Programele de Identificare receptiva a obiectelor si de Identificare receptiva a comportamentelor se regasesc in capitolele 17 si 18. Capitolele 19, 20 si 21 sunt dedicate primelor abilitati de joaca, lucru manual si autoservire.

Sectiunea a patra se refera la limbajul expresiv. Capitolul 22 descrie modul de a-l invata pe elev cum sa imite vorbirea celorlalti. Capitolele 23 si 24 cuprind programe destinate invatarii identificarii expresive a obiectelor si comportamentelor. Capitolele 25, 26 si 27 sunt dedicate celor mai avansate programe de limbaj abstract din acest manual. Capitolul 28 cuprinde programe de invatare legate de identificarea corecta a emotiilor.

Sectiunea a cincea curpinde capitolele 29 si 30 care descriu modalitatea de stimulare a abilitatilor de comunicare in cazul elevilor care folosesc cu dificultate limbajul verbal.

Sectiunea a sasea descrie modul in care elevii pot fi ajutati sa-si aminteasca ceea ce au invatat (capitolul 31), importanta implicarii parintilor in tratament (capitolul 32), modalitatile de evaluare a progresului (capitolul 33), modul de a gasi si selecta consultanti (capitolul 34), precum si modalitatea de a identifica si solutiona problemele de invatare (capitolul 35).

Sectiunea a saptea se axeaza pe probleme de ordin organizatoric si legislativ.

Cartea "Educarea persoanelor cu intarzieri de dezvoltare. Tehnici de baza ale interventiei comportamentale" se adreseaza atat specialistilor practicieni in domeniul tulburarilor de dezvoltare, cat si parintilor care au copii cu astfel de probleme.

Prof. Univ. dr. Daniel David subliniaza in prefata cartii faptul ca "din punct de vedere stiintific, lucrarea de fata este una ancorata in cercetari stiintifice avansate (...). Lucrarea se bazeaza pe abordari cognitiv-comportamentale, mai precis pe analiza comportamentala, care conceptualizeaza problemele din spectrul autist ca exces (ex. comportamente repetitive) sau ca deficit (ex. in imitatie) de comportamente. Practic, tulburarile din spectrul autist sunt regandite astfel ca tulburari de dezvoltare, evitandu-se o patologizare a lor prin atribuirea de etichete clinice. (...) Cu siguranta, lucrarea va contribui la stabilirea unui set de bune standarde de practica in domeniu, persoanele din spectrul autist putand avea astfel acces la unele dintre cele mai avansate interventii in domeniu".




Pagini din carte

                     

                     

                     

                     



Cuprinsul cartii

Prefata la editia in limba romana
Nota redactorului
Prefata
Autori
Introducere

Sectiunea 1 - Concepte de baza

Capitolul 1: Diagnostice, intarzieri comportamentale, excese comportamentale si comportamente tipice
Capitolul 2: Modelul continuitatii: Alternative la diagnostice
Capitolul 3: Evaluarea tratamentului comportamental
Capitolul 4: Pregatirea
Capitolul 5: Accesele de furie excesiva si comportamentele autoagresive
Capitolul 6: Comportamentul autostimulator
Capitolul 7: Probleme de motivatie
Capitolul 8: Probleme de atentie

Sectiunea 2 - Inceputul tratamentului

Capitolul 9: Obtinerea cooperarii si reducerea acceselor de furie
Capitolul 10: Rezumatul etapelor de baza ale tratamentului
Capitolul 11: Introducere in programele de potrivire si imitatie
Capitolul 12: Potrivirea si sortarea
Capitolul 13: Imitatia nonverbala
Capitolul 14: Introducere in programele de limbaj
Capitolul 15: Limbajul receptiv timpuriu

Sectiunea 3 - Primele notiuni

Capitolul 16: Invatarea discriminativa
Capitolul 17: Identificarea receptiva a obiectelor
Capitolul 18: Identificarea receptiva a comportamentelor
Capitolul 19: Primele abilitati de joaca
Capitolul 20: Arte si lucru manual
Capitolul 21: Abilitatile de autoservire

Sectiunea 4 - Limbajul expresiv

Capitolul 22: Imitatia verbala
Capitolul 24: Denumirea expresiva a obiectelor
Capitolul 24: Denumirea expresiva a comportamentelor
Capitolul 25: Limbajul abstract timpuriu. Predarea notiunilor de culoare, forma si marime
Capitolul 26: Primele elemente de gramatica: Vreau, Vad, Am
Capitolul 27: Prepozitiile
Capitolul 28: Emotiile

Sectiunea 5 - Strategii specifice elevilor cu un stil de invatare vizual

Capitolul 29: Citirea si scrierea: o scurta introducere
Capitolul 30: Strategii de comunicare pentru elevii cu un stil de invatare vizual

Sectiunea 6 - Consideratii programatice

Capitolul 31: Mentinerea abilitatilor dobandite in timpul tratamentului
Capitolul 32: Implicarea parintilor in tratament
Capitolul 33: Strangerea datelor
Anexa 33.A: Exemple de fise din dosar
Capitolul 34: Despre selectarea consultantilor pentru programele desfasurate la domiciliu
Capitolul 35: Probleme frecvente de predare

Sectiunea 7 - Chestiuni legislative si organizatorice

Capitolul 36: Strategii pentru crearea organizatiilor de parinti dedicate interventiei timpurii
Capitolul 37: Cum sa asigurati copiilor prescolari cu autism sau cu tulburari pervazive de dezvoltare (PDD) o educatie publica adecvata si gratuita
Capitolul 38: Note de pe front: curentul actual in chestiunea ABA
Capitolul 39: Principiul piramidei: parteneriatul, o alternativa la litigiu
Capitolul 40: Cateva clarificari privind proiectul UCLA Young Autism Project

Anexa A: O zi obisnuita
Anexa B: Cronologia programului
Bibliografie
Index




Fragmente din carte

Identificarea receptiva a obiectelor

Programul de Identificare receptiva a obiectelor il invata pe elev sa identifice obiecte si persoane pe care le intalneste in viata de zi cu zi. Aceasta abilitate poate fi invatata indiferent daca elevul poseda abilitati de limbaj expresiv sau nu. Familiarizarea terapeutului cu procedeele prezentate in acest capitol si reusita elevului de a identifica in mod receptiv obiectele il pot ajuta sa deprinda notiuni noi precum culoarea, forma si marimea (vezi capitolul 25).

Inainte de a incepe programul, elevul trebuie sa fi inceput deja Potrivirea si sortarea, Imitatia nonverbala si Limbajul receptiv timpuriu (capitolele 12, 13 si respectiv 15) si sa se pregateasca sa incheie primele etape ale acestor programe. Cat despre terapeut, el trebuie sa se fi familiarizat cu procedeele de invatare discriminativa (vezi capitolul 16).

Pentru a-l invata pe elev sa identifice obiectele in mod receptiv, terapeutul are nevoie de un numar mare de obiecte de uz comun, cu care elevul intra frecvent in contact (de pilda, cana, pantof, cub, biscuite, creion), fotografii cu aceste obiecte, fotografii cu parintii, fratii si surorile elevului, imagini cu obiecte decupate din reviste sau din alte surse, apoi lipite pe cartonase de 7x12 cm, precum si o masa pe care va aseza obiectele si imaginile. Pentru a va asigura ca elevul poate face diferenta dintre obiectele propriu-zise si imagini (adica poate discrimina obiectele 3D de obiectele reprezentate in imagini), este bine ca acesta sa fi invatat sa potriveasca stimulii care vor fi utilizati in cadrul acestui program (vezi capitolul 12).

Vom descrie foarte detaliat procedeele de lucru pentru acest program, astfel incat terapeutul sa invete mai usor metodele de predare corecte. Cu cat metodele de predare sunt mai bune, cu atat mai repede elevul va ajunge sa stapaneasca abilitatile predate. Pe viitor, dupa ce terapeutul va castiga experienta, programele nu vor mai fi prezentate atat de detaliat.

Identificarea primelor doua obiecte
Primele doua obiecte pe care elevul este invatat sa le recunoasca ar trebui sa fie obiecte pe care le intalneste frecvent in mediul lui de zi cu zi si pe care le poate tine in mana cu usurinta. Pentru exemplificare, vom folosi o cana si un pantof. Este important sa se aleaga obiecte care sa-i distraga atentia cat mai putin; astfel, in exemplul nostru ne folosim de obiecte mici, de o singura culoare, fara imagini sau desene pe ele. Alte obiecte care pot fi folosite: o masinuta de jucarie, o papusa, o minge de o singura culoare sau un aliment, de pilda un biscuite sau un mar.

Daca, inainte de a primi orice fel de instructiuni formale, elevul poate identifica un anumit obiect (atingandu-l, aratand spre el cu degetul sau mergand sa-l ia atunci cand i se cere), incepeti lectia cu acel obiect. Recomandam sa se stabileasca mai intai controlul instructional asupra obiectelor pe careelevul stie deja sa le identifice, astfel incat succesul sa fie deplin, iar timpul necesar predarii sa fie redus la minim. in plus, daca elevul stie deja cum sa identifice unul sau mai multe obiecte, dar nu demonstreaza aceasta abilitate atunci cand i se cere, sarcina prioritara este atingerea unui grad de consecventa mai ridicat.

Pasul 1
Asezati cana pe masa, la aproximativ 30 cm in fata elevului si spuneti concomitent: "Cana". Enuntati cuvantul "cana" intr-un mod raspicat si clar. Prezentarea canii si verbalizarea termenului "cana" constituie SD1. in cazul in care elevul nu reuseste sa raspunda corect, repetati instructiunea si imediat ce ati prezentat SD1, promptati fizic raspunsul, luand usor mana elevului si punandu-i palma pe cana (in pasii prezentati aici, consideram ca raspunsul corect este atingerea obiectului. Elevul poate fi invatat insa sa arate spre obiectul corect de pe masa sau sa va dea obiectul cerut.)

Daca elevul a inregistrat progrese suficiente in programul de Imitatie nonverbala, demonstrati in fata lui raspunsul corect (un prompt mai putin intruziv) atunci cand rostiti SD-ul. Daca promptul nu este oferit concomitent sau imediat dupa SD, intervalul de timp dintre SD si raspunsul corect va fi prea mare pentru a se putea forma asocierea SD1-R1. Recompensati elevul imediat dupa raspunsul promptat. indepartati cana de pe masa, asezati-o apoi din nou si spuneti: "Cana". Incepeti astfel un nou exercitiu, iar indepartarea canii si readucerea ei in context asigura o prezentare succinta si distincta a stimulului, inlesnind astfel concentrarea atentiei elevului asupra lui.

Mentineti intervalul dintre exercitii la 1-3 secunde. Dupa 3-4 exercitii promptate, eliminati treptat si sistematic promptul, de pilda demonstrati din ce in ce mai putin raspunsul corect sau trageti mana elevului din ce in ce mai usor si eliberati-o din ce in ce mai repede, inainte ca aceasta sa atinga cana. Treceti apoi incet de la promptul manual sau prin exemplificare la unul mai putin intruziv, de pilda indicati cana cu degetul. Eliminati apoi si acest prompt.

Recompensati fiecare raspuns corect, indiferent daca a fost promptat sau nu, dar oferiti recompensa maxima pentru raspunsurile corecte nepromptate. Atunci cand elevul raspunde corect si fara prompt de 5 ori din 5 sau de 9 ori din 10, procedati asa cum explicam in continuare. Continuati sa lucrati SD1 in exercitii comasate, prezentand mereu acelasi SD la fiecare exercitiu. Adaugati un element putin mai dificil, schimband locul canii pe masa de fiecare data. Variati pozitia canii fata de elev, in asa fel incat aceasta sa se afle in partea stanga a mesei la un exercitiu, in partea dreapta la alt exercitiu si asa mai departe. Acest pas a fost introdus pentru a se evita indiciile legate de pozitia obiectului si pentru a usura observarea acestuia. Dupa 3-4 raspunsuri consecutive, corecte si nepromptate, treceti la pasul 2.

Retineti ca, in acest stadiu, elevul inca nu a invatat sa identifice o cana drept cana. Elevul ar putea atinge orice obiect atunci cand i se spune "cana". Pasii care urmeaza il ajuta sa discrimineze (sa diferentieze) obiectele. Pentru a facilita procesul de discriminare, cel de-al doilea obiect prezentat ar trebui sa arate si sa aiba un nume complet diferit de primul. De exemplu, un pahar nu este o alegere buna pentru al doilea obiect care urmeaza sa fie predat, intrucat seamana cu o cana. De asemenea, nici o carte nu ar fi o alegere potrivita, pentru ca denumirea ei este similara cu "cana". Un pantof ar putea fi o alegere buna, pentru ca difera de cana si ca forma, si ca denumire.






Copyright © 2008-2016 Catharsis Media. Toate drepturile rezervate.

TEL INFO - CONSUMATOR: 0800 080 999 - linie telefonica cu apelare gratuita | ANPC
Operator date personale inregistrat la ANSPDCP sub nr. 34250 din 24.02.2015