Cauta carte / autor:    
CUM CUMPAR?        CUM PLATESC?        LIVRAREA        Despre ANTICARIAT        CONTACT     

Abonati-va la Newsletter!
Vreti sa aflati ce carti de psihologie apar? Newsletterul este trimis bilunar. Alerta este trimisa la fiecare carte noua.

E-mail: Abonare la:


Psihoterapie


Psihologie clinica


Psihologie practica


Psihologie educationala


Introducere in psihologie


Alte domenii ale psihologiei


Domenii conexe


Dictionare


Reviste si periodice


ANTICARIAT





97 TITLURI DISPONIBILE

68 TITLURI DISPONIBILE

278 TITLURI DISPONIBILE

50 TITLURI DISPONIBILE

Abonati-va la Newsletter!
Vreti sa aflati ce carti de psihologie apar? Newsletterul este trimis bilunar. Alerta este trimisa la fiecare carte noua.

E-mail: Abonare la:



      
Tratat de psihologie clinica si psihopatologie - Michele Montreuil       Tratat de psihologie clinica si psihopatologie
de , , ,

-Tratatul de psihologie clinica si psihopatologie-, coordonat de Serban Ionescu, Alain Blanchet, Michele Montreuil si Jack Doron, ofera psihologului clinician pe langa evolutia conceptelor, teoriile si metodelor psihologiei clinice si psihopatologiei, instrumente utile desfasurarii activitatii in cabinet. Consultatia clinica este ilustrata cu multe exemple care ajuta la intelegerea modului de punere in practica a metodelor si tehnicilor psihologiei clinice.

Pret: lei        Avem aceasta carte in stoc!

.

      



Editura: Trei
Colectia: Psihologie-Psihoterapie
Pagini: 440
   
Anul aparitiei: 2013
Editia originala: 2006
Traducere din limba franceza de Aliza Peltier
     
Coperta: Simpla (Paperback)
Dimensiuni: 170 mm x 240 mm
ISBN: 978-973-707-251-1


Descriere psihoshop.ro

Volumul Tratat de psihologie clinica si psihopatologie, de Serban Ionescu, Alain Blanchet, Michele Montreuil si Jack Doron, porneste de la istoria si bazele psihologiei clinice, prezentand teoriile si metodele ce i-au marcat evolutia ca ramura a psihologiei. Nu sunt uitate nici bazele teoretice ale psihopatologiei si nici problema demersului diagnostic.

Partea a doua se axeaza specific pe psihopatologia generala, abordand tulburarile de dezvoltare la copil si semiologia in psihopatologia adultului, cu mentionarea variantelor terminologice din DSM-IV-TR, ICD-10, CFTMEA-R-2000. In aceasta prezentare a tulburarilor psihce se urmaresc semiologia, etiologia, epidemiologia, diagnosticul diferential, tratamentul si evolutia bolii.

Autorii, de formatie clinicieni, abordeaza in partea a treia a cartii tehnicile consultatiei clinice, cu toata problematica pe care o pune un astfel de demers, printre care: atitudinile clinicianului, stabilirea relatiei interpersonale intre specialist si pacient, formularile neadecvate ale replicilor etc. Toate aceste aspecte si multe altele sunt ilustrate cu cazuri clinice. Sunt prezentate, de asemenea, si tehnicile de analiza a datelor clinice si modalitatile de elaborare a unui proiect de cercetare clinica. In ultima parte a Tratatului de psihologie clinica si psihopatologie sunt incluse domenii conexe psihologiei clinice - neuropsihologia clinica si psihologia sanatatii.

Michèl Montreuil este profesor de psihologie clinica la Universite Paris 8 Vincennes - Saint-Denis.

Jack Doron este profesor de psihologie clinica si psihopatologie, la Universite Bordeaux 2.

Serban Ionescu este profesor de psihopatologie la Universite Paris 8 Vincennes - Saint-Denis.

Alain Blanchet este profesor de psihologie clinica la Universite Paris 8 Vincennes - Saint-Denis.




Pagini din carte

                     

                     

                     



Cuprinsul cartii

Prima parte - Istorie si baze
1. Istorie, teorii si metode
A. Istoria psihologiei clinice
B. Teoria si metodologia psihologiei clinice
C. Teoriile
D. Psihologie clinica si psihopatologie
E. Concluzie
2. Bazele teoretice ale psihologiei clinice si psihopatologiei
A. Putina istorie
B. Psihologia clinica si demersul diagnostic
C. Psihologia clinica si psihopatologia
D. Spre o abordare integrativa

Partea a doua - Psihopatologie generala
3. Tulburarile de dezvoltare la copil
A. Tulburarile dezvoltarii in marile clasificari internationale
B. Tulburarile specifice ale dezvoltarii vorbirii si limbajului (ICD) sau tulburarile comunicarii (DSM) sau tulburarea vorbirii si limbajului (CFTMEA)
C. Tulburarile specifice ale achizitiilor scolare (ICD) sau tulburari ale invatarii (DSM)
D. Tulburare specifica a dezvoltatii motorii (ICD), tulburare a achizitiei coordonarii (ICD) sau retard psihomotor (tulburari specifice ale dezvoltarii motorii) (CFTMEA)
E. Autism infantil (ICD) sau tulburare autista (DSM) sau autism infantil precoce - tip Kanner (CFTMEA)
F. Retard mental (ICD si DSM), deficienta mentala (CFTMEA)
G. Retard mental cu tulburari de comportament semnificative care necesita o supraveghere sau un tratament + un cod eventual pentru tulburarea neurologica (ICD), deficienta cu polihandicap senzorial si/sau motor)
H. Tendintele referitoare la tratament
4. Semiologia in psihopatologia adultului
A. Semiologie, psihopatologie si demers clinic
B. Tulburari psihice
C. Tulburari afective
D. tulburari nevrotice
E. Tulburari ale personalitatii
F. Sindroame psihotraumatice
C. Concluzii
5. Psihopatologia ca proces: vulnerabilitate si rezilienta
A. Conceptul de risc
B. Risc si vulnerabilitate
C. Factori de risc
D. Modele explicative
E. EValuarea riscului
F. Aparitia si evolutia conceputului de rezilienta
G. Rezilienta e rara? Ce ne invata studiile despre copiii maltratati?
H. Factori de protectie
I. Conceptul de rezilienta "asistata"
J. Un tip de interventie de tip rezilienta asistata

Partea a treia - Metodologie
6. Tehnicile consultatiei
Partea intai
A. Introducere
B. Doua paradoxuri
C. Diferitele obiective ale consultatiei clinice
D. Deontologia
Partea a doua
A. Atitudinile clinicianului
B. Stabilirea relatiei interpersonale in cadrul consultatiei clinice
C. Replicile in consultatia clinica
Partea a treia
A. Relatii interpersonale
B. Formularile neadecvate ale replicilor
C. Inadvertentele inferentiale
Partea a patra
A. Elaborarea unei dari de seama clinice
B. Analiza de continut: definitie si metodologie
C. Analiza de discurs
7. Elaborarea unui proiect de cercetare
A. Cercetare si practica
B. Metoda clasica
C. Studiul de caz si cercetara unui caz unic
D. Notiuni de metodologie a cercetarii
E. Chestiuni de etica

Partea a patra - Domenii conexe
8. Neuropsihologia clinica
A. Definitie
B. Istoria neuropsihologiei
C. Neuropsihologia clinica, o contributie contemporana
D. Explorarea neuropsihologica a tulburarilor cognitive consecutive leziunilor cerebrale
E. Neuropsihologia dementelor
F. Sinteza si restituirea bilantului practicianului si pacientului
G. Locul examinarii neuropsihologice in reeducare
H. Concluzie
9. Psihologia sanatatii
A. Introducere
B. Promovarea sanatatii
C. Personalitatea si sanatatea
D. Evenimentele de viata majore, tracasarile cotidiene si sanatatea
E. Sustinerea sociala si sanatatea
F. Modelele stres-coping si sanatatea
G. Modelele de self-reglare sau autoreglare si sanatatea
H. Complianta terapeutica
I. Calitatea vietii si sanatarea




Fragmente din carte

Replicile constituie singurul discurs al clinicianului disponibil pentru pacient si acesta este motivul pentru care duc la o interpretare din partea acestuia ("Daca clinicianul ma intreaba despre cutare sau cutare lucru, atunci inseamna ca e important" sau "Inseamna ca lucrul acesta joaca un rol in starea mea de-acum").

Interpretarile sunt un act direct in masura in care constituie o propunere cu sens. Pentru Rogers, interpretarea expliciteaza problemele pacientului. Clinicianul pune in relatie doua lumi sau doua logici (de exemplu, culturale si simptomatice) neconectate intre ele de catre pacient. Clinicianul este acela care hotaraste pertinenta acestei paralele. Interpretarile sunt aproape exclusiv singurele moduri de interventie ale curei psihanalitice. In consultatiile clinice, ele nu raspund acelorasi obiective ca in cura psihanalitica.

Exemplu

PACIENTA - Cand am ajuns la cafenea... am luat o cafea si apoi, cand sa platesc, i-am agresat pe doi domni care erau la tejghea spunandu-le ca ajunge... bine, credeam ca France Telecom ma urmarea (...) si apoi acolo am inceput sa ma dezbrac, m-am dezbracat... mi-am scos pantalonii (...) si i-am cerut patronului sa cheme politia, ca sa ma duca la politie.. de fapt, ca sa ma duca la puscarie; si-atunci el a chemat politia.
CLINICIANUL - Credeati ca trebuia sa fiti pedepsita?
PACIENTA - Ca trebuia sa fiu pedepsita, mda.
Clinicianul isi propune propriul univers tematic (notiunea de pedeapsa).

Clinicianul trebuie sa fie atent la impactul replicilor date. Pentru aceasta, el poate lua in calcul forma discursului (restrictie, dezvoltare) si atitudinile exprimate. Sa amintim ca nu este vorba despre obtinerea acordului pacientului, ci despre a-i permite sa se exprime. Aceasta diferentiere este importanta, caci clinicianul poate da o replica are sa duca la o reactie de respingere din partea pacientului; totusi, se poate considera ca replica este eficienta, daca ii ingaduie pacientului sa rectifice sau sa-si argumenteze pozitia. Invers, incuviintarea nu inseamna acceptare. Unii pacienti pot fi tentati sa raspunda in mod pozitiv la intrebari ca sa "scape" de o tema care-i pune in incurcatura.



Prezentare a cartii realizata de Cristina Dragulin




Copyright © 2008 Catharsis Media. Toate drepturile rezervate.