Psihologie judiciara - Tudorel Butoi

 

Cauta carte / autor:    
CUM CUMPAR?        CUM PLATESC?        LIVRAREA        Despre ANTICARIAT        CONTACT     

Abonati-va la Newsletter!
Vreti sa aflati ce carti de psihologie apar? Newsletterul este trimis bilunar. Alerta este trimisa la fiecare carte noua.

E-mail: Abonare la:


Psihoterapie


Psihologie clinica


Psihologie practica


Psihologie educationala


Introducere in psihologie


Alte domenii ale psihologiei


Domenii conexe


Dictionare


Reviste si periodice


ANTICARIAT





100 TITLURI DISPONIBILE

57 TITLURI DISPONIBILE

232 TITLURI DISPONIBILE

38 TITLURI DISPONIBILE

Abonati-va la Newsletter!
Vreti sa aflati ce carti de psihologie apar? Newsletterul este trimis bilunar. Alerta este trimisa la fiecare carte noua.

E-mail: Abonare la:



      
Psihologie judiciara - Tudorel Butoi       Psihologie judiciara
de

Cartea -Psihologie judiciara, de Tudorel Butoi, abordeaza in detaliu numeroase teme ale acestui domeniu precum personalitatea infractorului si a anchetatorului, comportamentul simulat, actul infractional (marturie-ancheta-judecata), duelul judiciar (aparare-acuzare), eroarea judiciara, problematica detinutului si a mediului privarii de libertate, rolul psihologului si tehnicile acestuia pe parcursul intregului de proces judiciar (de la identificarea infractorului pana la condamnarea acestuia si, apoi, in cazul incarcerarii si eliberarii lui).

Pret: lei        Avem aceasta carte in stoc!



      



Editura: Trei
Colectia: Drept
Pagini: 544
   
Anul aparitiei: 2012
Editia originala: 2012
Editia originala aparuta in limba romana
     
Coperta: Simpla (Paperback)
Dimensiuni: 165 mm x 235 mm
ISBN: 978-973-707-712-7

Tudorel Butoi

Tudorel Butoi este licentiat in psihologie si drept, fiind doctor in psihologie judiciara. Este cadru universitar la facultatile de Drept si de Psihologie. A activat 35 de ani in domeniul criminalisticii. Ca psiholog criminalist s-a specializat in domenii precum comportamentul simulat, problema interogatoriului, a martorilor si a marturiei, relatiile dintre victima si agresor, mecanismele psihologice ale actului infractional etc. Este prim expert in tehnica poligraf, el fiind initiatorul folosirii in Romania a acestei tehnici.



Pagini din carte

      



Cuprinsul cartii

In loc de prefata
Introducere

Capitolul intai. Consideratii introductive (delimitari conceptuale, puncte de vedere, acceptiuni, definitii, exigente, argumente, incursiune istorica in materie)

1.1. Scurt istoric
1.1.1. Analiza asupra evolutiei scolii romanesti de psihologie judiciara
1.1.2. Stadiul psihologiei judiciare in plan mondial
1.2. Argumente privind necesitatea studiului psihologiei judiciare in contextul problematicii dreptului
1.3. Exigentele psihologiei judiciare fata de actul de justitie (definita psihologiei judiciare)
1.4. Obiectul psihologiei judiciare si conexiunile interdisciplinare
1.4.1. Conexiunile psihologiei judiciare cu psihologia generala, cu psihologia sociala si cu alte ramuri ale psihologiei
1.4.2. Conexiunile psihologiei judiciare cu diferite ramuri ale stiintelor juridice

Capitolul doi. Actul infractional din perspectiva exploratorie (demers exemplificativ-demonstrativ in materia crimelor cu mobil sexual)

Sectiunea I

2.1.1. Actul infractional din perspectiva exploratorie („scena crimei” - perspectiva psihologica asupra interpretarii comportamentelor umane cu finalitate criminogena – personalitatea faptuitorului si amprenta psihocomportamentala - „profiling crime”) - „Serial killer”
2.1.2. Componenta psihologica: motivul si ratiunea de a ucide (perspectiva psihologiei judiciare)
2.1.3. Determinarea motivatiei
2.1.4. Infractorii organizati (cei care isi premediteaza actiunea) si infractorii neorganizati (cei care nu-si premediteaza actiunea)
2.1.5. Infractiunea premeditata (predilect finalizata de psihopatul sexual)
2.1.6. Infractiunea nepremeditata (predilect finalizata de psihotici)
2.1.7. Clasificari
2.1.8. Violenta interpersonala
2.1.9. Atacul cu viol si/sau sodomia
2.1.10. Deviatia orientata catre atac

Sectiunea a II-a

2.2.1. Crima si criminalul in serie

Sectiunea a III-a

2.3.1. Tehnici de profiling
2.3.1.1. Metoda FBI: analiza locului infractiunii
2.3.1.2. David Canter: psihologia investigativa
2.3.1.3. Brent Turvey: analiza probelor comportamentale
2.3.1.4. Modul de operare versus semnatura psihocomportamentala
2.3.1.5. Profilingul geografic

Capitolul trei. Personalitatea infractorului (particularitati tipologice). Actul infractional (factori conjuncturali – situatie declansatoare) (Cuplul penal – trecerea la act)

3.1. Concepte, tipologii, particularitati
3.2. Conceptul de personalitate in psihologia judiciara
3.3. Nucleul personalitatii criminale – trecerea la act – pragul delincvential (dupa Jean Pinatel)
3.4. Componentele personalitatii
3.5. Trasaturile personalitatii
3.6. Tipuri de personalitate
3.6.1. Tipologia lui C.G. Jung
3.6.2. Valoarea tipologiilor
3.7. Personalitatea infractorului recidivist (paradoxul criminal – legea secventei temporale – Eysenck Mawrer)
3.8. Particularitatile psihologice ale diferitelor categorii de infractori
3.9. Cuplul penal victima-agresor (identificarea agresorilor si autoprotectia victimala)
3.9.1. Psihologia victimei – sursa orientativa in conturarea de versiuni, ipoteze si cerc de banuiti
3.9.2. Strategii preventive si de contracarare a victimizarii

Capitolul patru. Psihologia martorului si marturiei (Exigentele psihologiei judiciare din perspectiva personalitatii martorului si fortei probante a marturiei)

4.1. Institutia martorului si a marturiei
4.1.1. Martorul si marturia din perspectiva principiului aflarii adevarului in procesul judiciar
4.1.2. Consideratii juridice vizand forta probanta a marturiei
4.1.3. Consideratii psihologice vizand martorul in demersul judiciar (juramantul de martor; comentariu psihologic)
4.2. Eveniment judiciar. Element testimonial. Marturia - proces psihologic
4.2.1. Receptia senzoriala a evenimentului judiciar
4.2.2. Decodificarea evenimentului judiciar. Interpretare. Atribuire de sens
4.2.3. Memorarea evenimentului judiciar. Stocarea informatiei in raport cu dinamica uitarii
4.2.4. Redarea – reactualizarea evenimentului judiciar. Elementul testimonial
4.3. Perspectiva magistratului asupra aprecierii fortei probante a marturiei
4.3.1. Izvorul marturiei din punctul de vedere al sursei
4.3.2. Marturia din perspectiva legaturii martorului cu pricina si cu partile in proces
4.4. Repere particulare vizand marturia si martorul
4.4.1. Martorul persoana minora. Aspecte psihologice ale etiologiei minciunii in comportamentul juvenil
4.4.2. Psihologia martorului minor
4.4.3. Probleme tactice cu privire la ascultarea minorilor
4.4.4. Marturia intre buna si rea-credinta
4.4.4.1. Martorul de buna-credinta. Consecintele disfunctionale din perspectiva factorilor psihologici (Iluziile. Martorul in eroare. Martorul mincinos)
4.4.4.2. Protectia martorilor – perspective juridice si psihosociale
4.4.4.2.1. Martorul intre vulnerabilitate si protectie. Cazuistica exemplificativa comentata
4.4.4.2.2. Protectia martorului – exigenta complexa a justitiei contemporane
4.4.4.2.3. Colaborarea internationala in materia protectiei martorilor
4.4.5. Marturia din perspectiva structurii caracteriale a martorului si a mediului de provenienta. Mentalitati. Cutume. Obiceiuri
4.4.6. Marturia si concordanta continuturilor
4.4.7. Marturia si contradictorialitatea continuturilor
4.4.8. Reguli si procedee tactice aplicate in ascultarea martorilor. Strategii si atitudini in identificarea si contracararea martorului de rea-credinta
4.4.9. Rationamente (deductii/inductii). Analogii. Interpretari asupra continutului marturiei

Capitolul cinci. Psihologia interogatoriului judiciar – ancheta (personalitatea umana in raporturi de opozabilitate si confruntare)

Sectiunea I

5.1.1. Notiuni introductive – distinctii si conotatii asupra interogatoriului judiciar din perspectiva adunarii dovezilor (urmarirea penala din perspectiva psihologica)
A- 5.1.2. Investigarea personalitatii din unghiul observatiei comportamentului expresiv
B – 5.1.3. Problematica psihologica a relatiei anchetator-anchetat
5.1.3.1. Contactul interpersonal in biroul de ancheta judiciara
5.1.3.2. Comunicarea nonverbala – reguli tactice specifice raporturilor interpersonale de opozabilitate si confruntare
5.1.3.3. Reguli tactice specifice raporturilor interpersonale de opozabilitate si confruntare
5.1.4. Etape si strategii de interogare a invinuitului sau inculpatului
5.1.4.1. Etapele ascultarii invinuitului sau inculpatului
5.1.4.2. Strategii de interogare a invinuitului sau inculpatului (banuitului)

Sectiunea a II-a

5.2.1. Sondarea sentimentului de vinovatie
5.2.2. Elemente explicative privind procesele psihologice postinfractionale (certitudine si prudenta)
C – 5.2.3. Elemente de psihologie a infractorului din perspectiva tipologiilor umane (interpretarea indiciilor simptomaticii labile mimica-gestica). Contracararea atitudinilor de rezistenta la interogatoriu
5.2.4. Coordonatele psihologice ale recunoasterii comiterii faptei. De la refuzul recunoasterii la marturisire
5.2.5. Aspecte psihologice privind calitatile personale ale anchetatorului
5.2.5.1. Calitatile psihointelectuale si moral-afective ale anchetatorului
5.2.6. Intima convingere
5.2.7. Modele de conduita si tipuri de anchetatori

Capitolul sase. Simptomatica comportamentului simulat

Sectiunea I
Comportamentul infractional din perspectiva psihologica

6.1.1. Consideratii de psihologie judiciara asupra vinovatiei ca atitudine psihica si realitate juridica
6.1.2. Matricea infractionala (culpabilizatoare). Matricea morala din perspectiva contradictorialitatii
6.1.3. Comportamentul infractional din perspectiva reperelor sale psihologice
6.1.3.1. Dinamica secventelor comportamentale
6.1.3.2. Etiologia suportului psihologic (mobilul, trebuinta, motivul, idealul, conceptia, scopul etc.)
6.1.4. Matricea morala

Sectiunea a II-a
Comportamenul simulat. Indici si indicatori orientativi in selectia cercului de banuiti

6.2.1. Notiuni si definitii asupra comportamentului simulat
6.2.2. Exprimarea aspectului inaparent in comportamentul simulat
6.2.3. Indicatorii verbali, motori si fiziologici ai conduitei simulate in expresia aparenta (semnificatia si sensul stimulilor declansatori de emotie)
6.2.3.1. Indicatorii fiziologici, semnificatia si sensul stimulilor declansatori de emotie in simulare
6.2.3.2. Mijloace psihologice de detectare a tensiunii psihice cuprinse in chestionare si teste de personalitate

Sectiunea a III-a
Detectarea stiintifica a conduitelor duplicitare (simulate, mincinoase). Utilizarea tehnicii „lie detector” - poligraf

6.3.1. Scurt istoric si evolutie in materie
6.3.2. Fundamentul stiintific al constatarii stresului psihologic
6.3.3. Mijloace tehnice de examinare
6.3.4. Caracteristici care pun in evidenta emotia determinata de disimularea adevarului
6.3.5. Etapele examinarii
6.3.6. Constatari tehnico-stiintifice ce se pot efectua. Cazuistica exemplificativa
6.3.7. Detectia comportamentelor simulate privita din perspectiva legislatiei romane in vigoare

Sectiunea a IV-a
Concluzii cu caracter practic-aplicativ

6.4.1. Apartenenta mijloacelor de detectie a stresului emotional
6.4.2. Locul si momentul utilizarii
6.4.3. Forta probanta
6.4.4. Exigentele tehnicii
6.4.5. Raportul de constatare tehnico-stiintifica
6.4.6. Statutul legal

Capitolul sapte. Psihologia judecatii (Psihologia contradictorialitatii din perspectiva aflarii adevarului)

Sectiunea I
Duelul judiciar

7.1.1. Institutia judecarii din perspectiva duelului judiciar
7.1.1.1. Institutia judecatii
7.1.1.2. Implicatiile psihologice ale duelului judiciar
7.1.1.3. Consideratii psihologice asupra rolului activ al judecatorului vizavi de principiul contradictorialitatii in judecarea pricinii
7.1.1.4. Consideratii psihologice asupra rolului activ al judecatorului vizavi de principiul nemijlocirii in judecarea pricinii
7.1.1.5. Implicatii psihologice privind impartialitatea si echilibrul pe care-l da judecatorul aprecierii probelor
7.1.2. Problematica raportului aparare-acuzare. Psihologia acuzatorului public. Psihologia avocatului
7.1.3. Testarea intersubiectiva, expresie a rationamentului juridic al judecatorului
7.1.4. Preventiunea speciala si preventiunea generala ca efect al duelului judiciar

Sectiunea a II-a
Psihologia intimei convingeri (De la interogatoriu la luarea hotararii)

7.2.1. Intima convingere – realitate mentala, cognitiv-afectiva, energizata volitiv
7.2.1.1. Definitii. Consideratii
7.2.2. Evaluarea si coroborarea probelor in procesul formarii convingerii intime ca traire psihica de nezdruncinat
7.2.2.1. Declaratiile invinuitului sau ale inculpatului
7.2.2.2. Declaratiile partii vatamate
7.2.2.3. Declaratiile martorului
7.2.2.4. Inscrisurile
7.2.2.5. Inregistrarile audio sau video
7.2.2.6. Fotografiile
7.2.2.7. Constatarile tehnico-stiintifice
7.2.2.8. Constatarile medico-legale
7.2.2.9. Expertizele
7.2.2.10. Mijloacele materiale de proba
7.2.3. Garantii psihologice si de personalitate ale intimei convingeri (Exigente morale, exigente profesionale, exigente legale)
7.2.4. Problematica psihologica a deliberarii si opiniei separate
7.2.4.1. Deliberarea
7.2.4.2. Opinia separata (profesionalism, curaj, echilibru psihic)

Sectiunea a III-a
Psihologia magistratului (Repere psihologice, exigente psihointelectuale si moral-afective)

7.3.1. Comentarii juridice si socio-psihologice asupra actelor normative care regleaza implicarea judecatorului ca personalitate in actul de justitie
7.3.2. Consideratii socio-juridice cu privire la implicatia judecatorului in stadiul actual al societatii romanesti
7.3.3. Exigente morale, juridice si social-etice impuse de „Codul de conduita pentru persoanele raspunzatoare de aplicarea legii”
7.3.4. Profilul psihointelectual si moral-afectiv al magistratului
7.3.4.1. Integritatea functiilor senzoriale
7.3.4.2. Gandirea
7.3.4.3. Memoria
7.3.4.4. Capacitatea intelegerii psihologice (empatia)
7.3.4.5. Clarviziunea
7.3.4.6. Echilibrul. Toleranta
7.3.4.7. Lipsa prejudecatilor, a antipatiei sau simpatiei pentru justitiabili
7.3.4.8. Buna-credinta
7.3.5. Conotatii psihologice asupra deliberarii in pronuntarea sentintei

Sectiunea a IV-a
Avocatul – personalitate in templul justitiei (Coordonate psihologice)

A. Consideratii generale
7.4.1.1. Talent si vocatie in arta avocatului. Comentarii asupra conceptului de talent
7.4.1.2. Inteligenta in arta avocatului. Avocatul ca om de stiinta
7.4.1.3. Avocatul artist
7.4.1.4. Avocatul – profesionist al vocatiei
7.4.1.5. Moral si imoral pe terenul apararii
7.4.1.6. Personalitatea avocatului – profesionist si strateg
B. Psihologia apararii – metode psihologice utilizate de avocat
7.4.2.1. Persuasiune. Sugestie. Transparenta
7.4.2.2. Comunicarea in raporturile interpersonale (manipulare mentala)
7.4.2.3. Influentarea convingerii intime. Procedee: argumentarea si persuasiunea
7.4.2.4. Pledoaria. Comentarii psihologice. Talent, inspiratie, improvizatie

Capitolul opt. Eroarea judiciara. Mecanisme psihologice

8.1. Punerea problemei
8.2. Erori judiciare – Scurt istoric
8.3. Problematica erorii judiciare in drept. Problematica psihologica a intimei convingeri
8.4. Surse de distorsiune psihologica implicate in erorile judiciare
8.5. Izvoare si surse de eroare in demersul judiciar
8.5.1. Motivul probatiunii ca sursa de eroare. Expertiza criminalistica (posibilitati, limite, surse de eroare)
8.5.2. Motivul cercetarii judecatoresti ca sursa de eroare (instanta vizavi de eroarea judiciara)

Capitolul noua. Probleme juridice si psihologice privind detentia penitenciara

Sectiunea I
Faptuitorul din perspectiva mediului privativ de libertate

9.1.1. Notiuni generale. Puncte de vedere si acceptiuni asupra pedepsei prin privarea de libertate
9.1.2. Reglementari internationale privind tratamentul infractorilor
9.1.3. Consecintele socio-psihologice ale privarii de libertate
9.1.4. Mediul inchis (inchisoarea)
9.1.5. Problematica detinutului
9.1.6. Potentialul patogen al mediului privativ
9.1.7. Principiul deschiderii mediului privativ
9.1.8. Tratamentul diferentiat in mediul privativ
9.1.9. Etichetarea sociala
9.1.10. Paradoxul penitenciar
9.1.11. Psihologia individului care a savarsit infractiunea
9.1.12. Factorii implicati in determinarea comportamentului infractorului
9.1.13. Personalitatea infractorului
9.1.14. Caracteristici ale personalitatii si modificarile sale pe parcursul executarii pedepsei cu inchisoarea
9.1.15. Tipologia infractorului
9.1.16. Problematica recidivei si factorii care influenteaza recidiva
9.1.17. Personalitatea infractorului recidivist
9.1.18. Pedepse si sanctiuni
9.1.19. Aplicarea si executarea pedepsei inchisorii

Sectiunea a II-a
Fenomene psihosociologice ale mediului privativ de libertate

9.2.1. Socul depunerii (incarcerarii)
9.2.2. Perceptia detinutului asupra pedepsei si a mediului privativ
9.2.3. Fenomenul de prizonizare si deprizonizare
9.2.4. Ierarhia si statutul
9.2.5. Agresivitatea si violenta
9.2.6. Frustrarea
9.2.7. Problema frustare-agresiune
9.2.8. Teritorialitatea
9.2.9. Stresul
9.2.10. Violenta colectiva
9.2.11. Panica
9.2.12. Automutilarile. Refuzuri de hrana. Tatuajele
9.2.13. Tulburari psihice
9.2.14. Suicidul
9.2.15. Homosexualitatea
9.2.16. Zvonul
9.2.17. Grup. Relatii interumane

Sectiunea a III-a
Considerarii si interpretari juridice asupra recidivei ca institutie de drept penal

9.3.1. Tratamentul penal al recidivei
9.3.2. Unele particularitati psihologice ale infractorului recidivist
9.3.3. Problematica psihologica a recidivei
9.3.4. Aspecte psihologice determinante pentru delincventa si recidiva minorilor
9.3.5. Detinuti adulti recidivisti in inchisoare

Sectiunea a IV-a
Modelarea personalitatii umane in inchisoare

9.4.1. Posibilitati de diagnoza a periculozitatii unor detinuti
9.4.2. Educatorul in mediul penitenciar
9.4.3. Relatia de ajutor in mediul penitenciar
9.4.4. Opiniile detinutilor privind mesajul educativ
9.4.5. Probleme specifice ale performantelor si creativitatii in munca detinutilor

Sectiunea a V-a
Noi directii de cercetare

9.5.1. Noi directii in perfectionarea regimului pedepselor. Sistemul probatiunii in Romania
9.5.2. Scurta prezentare a institutiei probatiunii
9.5.3. Probatiunea in Romania
9.5.4. Activitatea practica in programele experimentale
9.5.5. Implicatiile legislative si administrative ale constituirii unui serviciu de probatiune si reabilitare sociala in domeniul justitiei penale in Romania

Capitolul zece. Conduite dizarmonice din perspectiva expertului psiholog si a psihologiei judiciare

10.1. Problematica simularii-disimularii
10.2. Problematica psihologica a conduitelor autodistructive (actul suicidar)
10.3. Problematica psihologica a conduitelor heteroagresive (conduite agresive)
10.4. Problematica psihologica a disfunctionalitatii principalelor procese si functii psihice
10.5. Efectele produselor psihofarmacologiei in tratamentele psihopatologice
10.5.1. Expertiza medico-legala psihiatrica
10.5.2. Influenta personalitatii asupra actului infractional
10.6. Investigatia psihologica
10.6.1. Posibilitati, limite si obiective ale investigatiei psihologice pe terenul psihologiei judiciare
10.7. Instrumentar de psihodiagnoza – testul standardizat
10.7.1. Metoda Rorschach
10.7. 2. Testul Szondi
10.7. 3. Testul Luscher
10.7. 4. M.M.P.I.
10.7. 5. T.A.T.
10.7. 6. Testul Rosenzweig
10.8. Investigatia psihologica in expertiza si psihologia judiciara
10.8.1. Scop si deziderat in expertiza psihiatrica
10.8.2. Consideratii psihologice asupra problematicii discernamantului
10.8.3. Aportul instrumental de investigatie psihologica in expertiza psihiatrica
10.8.4. Examinari paraclinice in expertiza psihiatrica
10.8.5. Cercetari asupra potentialului delincvent in incidenta judiciara

Capitolul unsprezece. Problematica psihologica a actului de administratie publica

11.1. Justitia administratiei publice din perspectiva psihologica
11.1.1. Consideratii psihologice asupra implicatiei functionarului public in infaptuirea actului de justitie
11.1.2. Reglementari juridice si psihologice privind conduita profesionala a organelor de urmarire si cercetare penala
11.2. Perspectiva psihologica asupra comportamentului reprezentantilor autoritatilor de stat
11.2.1. Laturi structurale ale personalitatii umane
11.2.2. Personalitatea si comportamentul uman
11.2.3. Metode utilizate in investigarea fenomenelor psihice
11.2.4. Comportamentul normal si comportamentul deviant
11.3. Factori psihologici implicati in relatia interpersonala cetatean-functionar public
11.3.1. Timiditate. Afectivitate. Agresivitate
11.3.2. Determinanti psihologici tinand de temperament
11.3.3. Determinanti psihologici tinand de caracter
11.3.4. Aspecte psihologice particulare ale contactului dintre functionarul public si cetateni (grupuri sau multimi)
11.4. Concluzii

Bibliografie




Fragmente din carte







Copyright © 2008-2016 Catharsis Media. Toate drepturile rezervate.

TEL INFO - CONSUMATOR: 0800 080 999 - linie telefonica cu apelare gratuita | ANPC
Operator date personale inregistrat la ANSPDCP sub nr. 34250 din 24.02.2015