Studiile despre sexualitate din volumul 5 al Operelor lui Sigmund Freud cuprind texte esentiale dedicate de intemeietorul psihanalizei sexualitatii si rolului pe care il joaca in viata psihica. In cele trei eseuri asupra teoriei sexualitatii este expusa pe larg conceptia lui Freud asupra sexualitatii infantile, conceptie corelativa unor termeni psihanalitici fundamentali, cum ar fi inconstient, refulare, complex Oedip, fixatie, conflict psihic inconstient etc. Alte teme tratate de Freud in capitolele cartii sunt psihologia vietii amoroase, sexualitatea feminina si educatia sexuala a copiilor.

In 1953, ajuns in cea de-a cincea decada a vietii sale, Jacques Lacan incepe un seminar public asezat sub semnul "intoarcerii la Freud". In realitate, Lacan viza o reinterpretare radicala bazata pe instrumente eterogene preluate din structuralismul lingvistic, din filosofia germana, din topologia matematica sau din antropologie.

Volumul -Nervroza la copil- contine doua din analizele descrise detaliat de Sigmund Freud -Micul Hans si Omul cu Lupi. Ambele cazuri de nevroza la copil sunt fundamentate teoretic de conceptia freudiana conform careia originea oricarei tulburari psihice a unui adult se afla in evenimentele traumatice din copilarie, care au perturbat evolutia dezvoltarii sale ulterioare.

Acest manual include un ghid clinic pentru abordarea tulburarilor de comportament, elaborat de cea mai cunoscuta autoritate din domeniu, Dr. Russell A. Barkley.

Corespondenta dintre Sigmund Freud si Carl Gustav Jung constituie o resursa pretioasa pentru o intelegere mai exacta a diferentelor care i-au separat, dar si pentru o analiza mai atenta a temelor care i-au pasionat si le-au cercetat fiecare cu aceeasi dorinta de a le intelege. Urmarind subiectele despre care au discutat in scrisorile schimbate intre ei, descoperim, dintr-o perspectiva noua, o istorie interesanta a ideilor celor doi.

In volumul -Bazele supervizarii clinice, coordonat de Janine M. Bernard si Rodney K. Goodyear, sunt abordate atat aspectele interpersonale ale relatiei de supervizare, cat si diferitele tipuri de interventie de care dispune supervizorul in supervizarea individuala, de grup sau in direct.