Viata sexuala este un subiect tabu atat pentru clienti, cat si, de prea multe ori, pentru terapeuti. Pentru a sparge barierele comunicarii despre sexualitate si intimitate, 21 de specialisti in domeniul sanatatii mintale si-au propus sa adune la un loc experienta lor de zeci si zeci de ani de lucru cu diverse dificultati sexuale.

In 1953, ajuns in cea de-a cincea decada a vietii sale, Jacques Lacan incepe un seminar public asezat sub semnul "intoarcerii la Freud". In realitate, Lacan viza o reinterpretare radicala bazata pe instrumente eterogene preluate din structuralismul lingvistic, din filosofia germana, din topologia matematica sau din antropologie.

C.G. Jung descrie in cartea -Doua scrieri despre psihologia analitica- teoria arhetipurilor, una dintre cele mai importante contributii ale sale la dezvoltarea psihologiei si terapiei. In textele din acest volum abordeaza teme ce vor reveni apoi des in opera sa - specificul inconstientului colectiv in raport cu inconstientul personal, formarea arhetipurilor, metoda de identificare a continuturilor psihice de natura arhetipala (amplificarea), functia transcendenta, individuatia, anima si animus.

Cristiana Alexandra Levitchi si Clara Toma isi propun ca in cartea - Despre iluzii, mituri, amagiri- sa ne ajute sa facem diferenta dintre „a fi” si „a parea”. Ce rol au iluziile, miturile si amagirile in viata noastra? De ce apelam la ele si nu stim sa infruntam realitatea asa cum este? Ce ar insemna pentru noi sa renuntam la ele? Cum devenim capabili sa infruntam realitatea fara sa avem nevoie de masti?

In aceasta carte, Joseph H. Berke, incercand sa raspunda la intrebarea de ce ii uram pe ceilalti si pe noi insine, exploreaza cele mai intunecate firide ale sinelui: invidia, lacomia, gelozia si narcisismul, elemente care tind sa ramana in umbra perceptiei, deoarece sunt haotice, violente, periculoase si extrem de tulburatoare.

In cartea -Intalniri cu Jung, E.A. Bennet relateaza o parte dintre intalnirile sale cu C.G. Jung si evoca astfel o imagine mai putin cunoscuta a vietii si a gandirii lui Jung si reflecta impresii despre existenta de zi cu zi, despre stilul sau de viata natural, spontan.

C.G. Jung prezinta in volumul -Psihologia religiei vestice si estice- religia ca pe rezultatul proiectiei in cer a psihismului inconstient. Jung atribuie religiei perenitatea pe care o au arhetipurile inconstientului colectiv din care deriva, adica eternitate. Functia religiei, sustine Jung, este nu numai perena, ci si vitala, in masura in care asigura, intr-o forma simbolica, legatura dintre inconstientul colectiv si constiinta.

Cartea - Kafka pentru deprimati, de Allan Percy, ofera 99 de maxime inspirate din gandirea lui Kafka, aplicabile in viata cotidiana. Fiecare maxima este urmata de o reflectie practica, oferind cititorilor instrumente utile pentru a face fata stresului, incertitudinilor si dificultatilor zilnice.