In cartea "Nudge", Richard H. Thaler si Cass R. Sunstein arata cititorilor diferentele dintre cei care ajung sa aiba succes in viata personala si profesionala si cei care nu reusesc. Autorii discuta despre modul in care oamenii iau deciziile si de ce adesea iau decizii gresite, care sunt metodele de a face alegeri corecte pentru noi si cand e necesar sa primim un ghiont in directia potrivita.
Stoc Epuizat Momentan (Produsul va fi disponibil in 3-14 zile)
Daca doriti, puteti primi un email automat in momentul in care aceasta carte reintra in stoc.
Anul aparitiei: 2016 Editia originala:2008 Traducere din limba engleza de Smaranda Nistor
Coperta:Simpla (Paperback) Dimensiuni:145 mm x 205 mm ISBN:978-606-722-195-4
Descrierea editorului
"Nudge", de Richard H. Thaler si Cass R. Sunstein, este cartea care ne schimba modul de a gandi despre alegere, aratandu-ne cum ii putem influenta pe oameni pentru a lua decizii mai bune legate de sanatate, bogatie si fericire. Folosindu-se de exemple revelatoare din realitatea practica de zi cu zi, Richard H. Thaler si Cass R. Sunstein arata ca nu exista alegere care sa fie vreodata prezentata intr-un mod neutru. Intrebarea care se pune este: cand avem nevoie de un ghiont in directia potrivita?
Richard H. Thaler este profesor de economie si stiinte comportamentale la Universitatea din Chicago, presedinte al Asociatiei Economice Americane si cercetator al Biroului National pentru Cercetare Economica din Statele Unite. Este autorul cartii "Comportament inadecvat. Nasterea economiei comportamentale".
Cass R. Sunstein este profesor de Jurisprudenta la Facultatea de Drept a Universitatii din Chicago.
Richard H. Thaler
Richard H. Thaler este profesor de economie si stiinte comportamentale la Universitatea din Chicago, presedinte al Asociatiei Economice Americane si cercetator al Biroului National pentru Cercetare Economica din Statele Unite. Este autorul cartii „Comportament inadecvat. Nasterea economiei comportamentale”.
Cass R. Sunstein
Cass R. Sunstein este profesor de Jurisprudenta la Facultatea de Drept a Universitatii din Chicago.
In videoul de mai jos, Richard H. Thaler prezinta pe scurt ideile din cartea "Nudge. Cartea ghionturilor pentru decizii mai bune legate de sanatate, bogatie si fericire":
1. Preferinta si eroare
2. Rezistenta la tentatie
3. Spiritul de turma
4. Cand avem nevoie de un ghiont?
5. Arhitectura alegerii
II. Banii
6. Economisim mai mult maine
7. Investitorul naiv
8. Pietele de credit
9. Privatizarea sistemului de asigurari sociale - in stil "bufet suedez"
III. Societatea
10. Medicamentele pe reteta - Partea D de la "Descurajant"
11. Cum facem sa creasca donarea de organe
12. Sa salvam planeta
13. Privatizarea casatoriei
IV. Anexe si obiectii
14. 0 duzina de ghionturi
15. Obiectii
16. Adevarata a treia cale
Post-scriptum despre criza financiara din 2008
Note
Bibliografie
Fragmente din carte
Fragment din Capitolul 1: Preferinta si eroare
Uita-te putin, daca nu iti e cu suparare, la aceste doua masute.
Sa zicem sa te gandesti care dintre ele merge mai bine ca masuta de cafea in camera ta de zi. Care ati zice ca sunt dimensiunile celor doua masute? Dati o estimare a raportului dintre lungimea si latimea fiecareia. Asa, la ochi.
Daca esti ca majoritatea oamenilor, crezi ca masuta din stanga e mult mai lunga si mai ingusta decat cea din dreapta. Estimarile tipice ale raportului dintre lungime si latime sunt de 3:1 pentru masa din stanga si 1,5:1 pentru cea din dreapta. Acum, ia o ruleta sau o rigla si masoar-o pe fiecare. Vei constata ca tabliile celor doua masute sunt identice. Masoara-le pana te convingi, pentru ca acesta este un caz in care nu trebuie sa vezi ca sa crezi. (Cand Thaler i-a aratat lui Sunstein acest exemple, in locanta unde-si iau de obicei pranzul, Sunstein a pus mana pe betisorul care-i tine loc de furculita, ca sa verifice.)
Ce concluzie ar trebui sa tragem din acest exemplu? Daca ti se pare ca masuta din stanga e mai lunga si mai ingusta decat cea din dreapta, inseamna ca esti clar fiinta umana. Nu e nimic in neregula cu tine (ma rog, cel putin atat cat sa ne putem da noi seama cu acest test). Si totusi ai judecat stramb in cadrul acestei sarcini, ceea ce era perfect previzibil. Nimeni nu crede ca masuta din dreapta ar fi mai ingusta! Si nu numai ca te-ai inselat, dar ai fost probabil suta la suta sigur ca ai dreptate. Daca vrei, poti folosi cu toata increderea aceasta ilustratie vizuala, cand dai peste alti membri normali ai speciei umane si care sunt dispusi sa se desparta de propriii bani facand pariu cu tine.
Hai acum sa vedem figura 1.2. Cele doua contururi arata la fel sau arata diferite? Din nou, daca esti o persoana nonnala, cu acuitate vizuala rezonabila, probabil ca le vezi identice, asa cum si sunt, de fapt. Numai ca aceste contururi nu sunt altceva decat tabliile masutelor din figura anterioara despartite de picioare si reorientate pe pagina. Atat prezenta picioarelor sub masa, cat si orientarea pe pagina faciliteaza iluzia ca tabliile sunt diferite in prima figura, deci indepartarea acestor factori de distragere a atentiei ne readuce sistemul vizual la gradul uzual de acuratete, in mod normal uluitoare, cu care este capabil sa aprecieze lucrurile (unul dintre trucurile folosite in desenarea acestor masute este acela liniile verticale par intotdeauna mai lungi decat cele orizontale).
Aceste doua figuri ilustreaza elocvent ideea esentiala pe care economistii comportamentali au imprumutat-o de la psihologi. In mod normal, mintea umana functioneaza remarcabil de bine. Suntem in stare sa recunoastem oameni pe care nu i-am mai vazut de ani intregi, sa intelegem subtilitatile limbii noastre materne si sa alergam in jos pe scari fara sa cadem. Unii dintre noi pot sa vorbeasca douasprezece limbi straine, sa perfectioneze cele mai mirobolante calculatoare si/sau sa creeze teoria relativitatii. Cu toate acestea, pana si Einstein s-ar fi lasat pacalit de aceste doua masute. Ceea ce nu inseamna ca noi, oamenii, am avea sistemul defect, ci, pur si simplu, ca modul in care intelegem comportamentul uman poate fi imbunatatit, daca-i adaugam o apreciere a erorilor pe care oamenii le fac sistematic.
Ca sa ajungem la o asemenea intelegere, trebuie sa studiem cateva aspecte ale gandirii omenesti. Faptul ca stia cate ceva despre simtul vizual i-a permis lui Roger Shepard (1990), psiholog si artist grafic, sa deseneze aceste masute inselatoare. A stiut ce sa deseneze ca sa ne impinga mintea in alta directie. Faptul ca au stiut cate ceva despre sistemul cognitiv le-a permis altora sa descopere prejudecati sistematice in modul nostru de a gandi.
Cum gandim - doua sisteme
Felul in care functioneaza creierul uman e, putin spus, derutant! Cum se poate sa fim atat de ingeniosi in a face unele lucruri si atat de total dezorientati in privinta altora? Beethoven si-a scris incredibila "Simfonie a IX-au dupa ce surzise de tot, dar nu ne-am arata deloc surprinsi sa aflam ca i se intampla frecvent sa-si rataceasca cheile de la casa. Cum pot fi oamenii in acelasi timp atat de destepti si de neghiobi?
Multi psihologi si savanti in neurologie au inceput sa ajunga la concluzii similare, in a incerca sa dea o descriere a functionarii creierului care sa ne ajute sa ne explicam rational aceste contradictii aparente. Abordarea lor presupune o diferentiere intre doua tipuri de gandire: una intuitiva si automata, iar cealalta, reflexiva si rationala. Primul mod de functionare il vom numi aici Sistemul Automat, iar pe cel de-al doilea, Sistemul Reflexiv. (In literatura de specialitate a psihologiei, li se mai spune uneori Sistemul 1, respectiv, Sistemul 2.) Elementele caracteristice principale ale fiecarui sistem sunt prezentate in tabelul 1.2.
Sistemul Automat este rapid si instinctiv, sau asa il simtim, si nu presupune ceea ce asociem, de obicei, cu termenul gandire. Atunci cand te feresti de o minge care a fost aruncata spre tine pe neasteptate, cand devii nelinistit dupa ce avionul in care te afli a patruns zona de turbulente sau zambesti cand vezi un catelus, isi folosesti Sistemul Automat. Specialistii in studierea creierului sunt in masura sa afirme ca activitatile Sistemului Automat au legatura cu cele mai primitive zone cerebrale, partile de creier pe care le avem in comun cu soparlele (precum si cu catelusii).
Sistemul Reflexiv este mai deliberativ si mai constient de sine. Ne folosim Sistemul Reflexiv atunci cand suntem intrebati "Cat fac 411 ori 37?". De asemenea, e probabil ca majoritatea oamenilor sa-si foloseasca Sistemul Reflexiv atunci cand decid pe ce traseu s-o ia ca sa ajunga intr-un anumit loc sau daca sa urmeze facultatea de drept ori facultatea de stiinte economice. In timp ce scriem aceasta carte, noi ne folosim (in cea mai mare parte), Sistemul Reflexiv, dar, cateodata, ne vin idei cand suntem la dus sau facem o plimbare si nu ne gandim absolut deloc la cartea noastra, deci probabil ca ele provin din Sistemul Automat.
Votantii, apropo, pare sa se bizuie, in principal, pe Sistemul Automat. Un candidat care face o prima impresie proasta sau care incearca sa castige voturi cu ajutorul unor argumente complexe si al unor demonstratii statistice e foarte probabil sa dea de bucluc. E foarte posibil sa prezici rezultatul alegerilor parlarmentare, cu o acuratete inspaimantatoare, doar cerandu-le unor oameni sa se uite repede pe pozele candidatilor fie sa spuna care li se pare mai competent. Aceste aprecieri, venite din partea unor studenti care nu ii stiau pe candidati, prezic castigatorui in doua treimi din cazuri.
Majoritatea populatiei lumii are o reactie de Sistem Automat la o temperatura afisata in grade Celsius, dar trebuie sa-si utilizeze Sistemul Reflexiv pentru a procesa o temperatura data in grade Fahrenheit; in cazul americanilor, e invers. Oamenii vorbesc in limba lor materna folosindu-si Sistemul Automat si, de regula, se caznesc sa vorbeasca alta limba, folosindu-si Sistemul Reflexiv. Ca sa fii cu adevarat bilingv, trebuie sa poti vorbi doua limbi folosindu-ti doar Sistemul Automat. Maestrii sahisti si sportivii profesionisti au intuitii exceptionale, pentru ca Sistemul lor Automat le permite sa cantareasca rapid situatii complexe si sa le raspunda atat cu exactitate uluitoare, cat si cu o viteza iesita din comun.
Un mod de a ne gandi la toate acestea ar fi prin a considera ca Sistemul Automat reprezinta "reactia instinctiva", pe cand Sistemul Reflexiv reprezinta "gandirea constienta". Intuitiile pot fi foarte corecte, dar vom comite greseli adeseori pentru ca ne bizuim in prea mare masura pe Sistemul Automat. Sistemul meu Automat zice: "Avionul se zguduie, ne prabusim!", in timp ce Sistemul meu Reflexiv raspunde: "Avioanele sunt cele mai sigure!". Sistemul meu Automat zice: "Dulaul ala o sa ma sfasie", iar Sistemul Refiexiv raspunde: "Majoritatea animalelor de companie sunt blande". (In ambele cazuri, Sistemul Automat se smiorcaie intruna.)
Sistemul Automat porneste de la a nu avea habar cum se joaca golf sau tenis. Este de remarcat insa ca nenumarate ore de antrenament ii dau posibilitatea unui jucator desavarsit sa evite reflectia si sa se bizuie pe propriul Sistem Automat - in asemenea masura, incat jucatorii de golf foarte buni, la fel ca alti sportivi de mare performanta, stiu cat de riscant este "sa te gandesti prea mult" si ca, de multe ori, iesi mai castigat daca "te increzi in propriul instinct" sau "o faci pur si simplu". Sistemul Automat poate fi antrenat prin repetarea la nesfarsit a aceleiasi actiuni - dar genul acesta de practica necesita foarte mult timp si efort. Un motiv pentru care adolescentii constituie mari pericole ca soferi este acela ca Sistemul lor Automat n-a avut timp sa exerseze prea mult, iar Sistemul Reflexiv reactioneaza mult mai lent.
Ca sa vezi cum functioneaza gandirea intuitiva, incearca un mic test, descris mai jos. La fiecare dintre intrebarile urmatoare, incepe prin a scrie primul raspuns care-ti vine in minte, dupa care fa o pauza si reflecteaza.
1. O bata de baseball si o minge costa un dolar si zece centi in total. Bata costa cu un dolar mai mult decat mingea. Cat costa mingea?
Raspuns: ....... centi.
2. Daca cinci utilaje au nevoie de cinci minute ca sa fabrice cinci obiecte, de cat timp au nevoie zece masini ca sa fabrice 100 de obiecte?
Raspuns: ........ minute.
3. Pe un lac creste un nufar. In fiecare zi, frunza de nufar isi dubleaza marimea. Daca nufarul are nevoie de 48 de zile ca sa acopere toata suprafata lacului, dupa cate zile a acoperit jumatate din aceasta suprafata?
Raspuns: ......... zile.
Care au fost raspunsurile tale initiale? Majoritatea oamenilor spun 10 centi, 100 de minute si 24 de zile, dar toate aceste raspunsuri sunt gresite. Daca stai sa te gandesti cateva clipe, ai sa vezi de ce.
Aprecieri si cronici
Este una dintre putinele citite recent care mi-au schimbat fundamental modul de a vedea lumea din jur. Exact la fel de surprinzator, e o lectura antrenanta, cu exemple din domenii cum nu se poate mai indepartate unele de altel: incepand cu pisoare si terminand cu donarea de organe si casatoria.
- Steven D. Levitt, coautor al cartilor Super Freakonomics si Cand sa jefuiesti o banca
Cartea aceasta este formidabila! Iti va schimba modul de gandire nu doar in privinta lumii inconjuratoare si a unora dintre marile provocari pe care le genereaza, ci si cand vine vorba despre tine insuti.
- Michael Lewis, autorul cartii The Big Short
Thaler este geniul creativ care a inventat domeniul economiei comportamentale.
Pagini: 568 / Pret: 56.00 lei Richard H. Thaler explica in volumul -Comportament inadecvat- modul in care agentii centrali ai economiei - oamenii - trebuie intelesi si formati pentru a lua cat mai multe decizii inteligente si pentru a face cat mai putine greseli. Cartea cuprinde nenumarate studii recente in psihologie si economie care ii pot ajuta pe cititori sa inteleaga analiza economica comportamentala (de la cum sa economisim istet pana la cum sa infiintam o afacere profitabila).
TEL INFO - CONSUMATOR: 0800 080 999 - linie telefonica cu apelare gratuita | ANPC
Operator date personale inregistrat la ANSPDCP sub nr. 34250 din 24.02.2015