Cartea -Terapia stresului- este rezultatul colaborarii a patru psihoterapeuti preocupati de acest subiect - Albert Ellis, Jack Gordon, Michael Neenan si Stephen Palmer. Ei abordeaza stresul din perspectiva comportamentala rational-emotiva si se concentreaza pe descrierea tehnicilor terapeutice dovedite eficiente in terapia stresului.
Anul aparitiei: 2020 Editia originala:1997 Traducere din limba engleza de Camelia Dumitru
Coperta:Simpla (Paperback) Dimensiuni:145 mm x 205 mm ISBN:978-606-400-788-9
Descrierea editorului
Scrisa de specialisti cu multi ani de experienta, cartea prezinta abordarea comportamentala rational-emotiva pentru terapia stresului, atat de necesara in perioada actuala. Numeroase studii de caz ofera posibilitatea de a lega teoria de practica, oferindu-le cititorilor cadrul conceptual si metoda stiintifica a gandirii rationale, pentru a‑i ajuta astfel sa‑si diminueze distresul (suferinta psihica) si sa‑si atinga obiectivele personale.
Cele noua capitole acopera terapia individuala, precum si terapia de grup si antrenamentul de gestionare a stresului in contexte organizationale. Avand o acoperire cuprinzatoare, cartea include materiale suplimentare despre tehnici precum antrenamentul abilitatilor, metode de relaxare, hipnoza si biofeedback.
Albert Ellis
Albert Ellis (1913-2007), psiholog si psihoterapeut american, este fondatorul terapiei comportamentale rational-emotive si este considerat parintele orientarilor cognitiv-comportamentale in terapie. A infiintat Institutul Albert Ellis din New York, in 1959. A fost presedintele Societătii pentru Studiul Stiintific al Sexualitatii. Este considerat unul dintre initiatorii revolutiei sexuale in America. In anul 2013, Asociatia Psihologilor din America i-a conferit postum Premiul pentru contributii deosebite in domeniul psihologiei.
Jack Gordon
Jack Gordon este psiholog si practica psihoterapia comportamentala rational-emotiva. A scris sase carti despre depasirea problemelor emotionale prin REBT.
Michael Neenan
Michael Neenan conduce Centrul pentru managementul stresului din Kent si este psihoterapeut de orientare cognitiv-comportamentala.
Stephen Palmer
Stephen Palmer este psiholog si psihoterapeut si preda managementul stresului la Middlesex University. A fondat Centrul pentru managementul stresului din Londra si a publicat peste 50 de carti despre stres si psihoterapia cognitiv-comportamentala.
1. Stresul: o perspectiva comportamentala rational‑emotiva
2. Evaluarea in terapia comportamentala rational‑emotiva
3. Etapa de inceput in terapia stresului
4. Etapa intermediara a terapiei stresului
5. Etapa finala a terapiei stresului: progresul inspre finalizarea terapiei stresului
6. Tehnici suplimentare pentru terapia stresului prin REBT
7. Psihoterapia de scurta durata si interventia in criza in terapia comportamentala rational‑emotiva
8. Cum sa facem fata clientilor dificili
9. Stresul ocupational si lucrul in grup
POSTFATA. Formarea in terapia comportamentala rational‑emotiva
Bibliografie
Anexa 1. Fisa REBT de autoajutor
Anexa 2. Fisa pentru sarcini de realizat
Anexa 3. Tehnici pentru contestarea Credintelor Irationale (DcI)
Anexa 4. Cum sa‑ti mentii si sa‑ti amplifici castigurile din terapia comportamentala rational‑emotiva
Anexa 5
Anexa 6. O introducere in terapia comportamentala rational‑emotiva
Anexa 7. Cartografierea stresului
Anexa 8. Diagrama „E" mare/„e" mic
Anexa 9. Credinta irationala: Fisa costuri–beneficii
Anexa 10. Credinta rationala: Fisa costuri–beneficii
Fragmente din carte
In primul rand, concentrati‑va asupra setului de „trebuie" al clientului. Intrebati „De ce trebuie sa reusesti?" Este foarte probabil sa nu poata sa va raspunda la intrebarea pe care i‑ati adresat‑o. In schimb, raspunsul pe care probabil il veti obtine va fi ceva de genul „Pentru ca vreau!"; „Va merita sa reusesc". Ii puteti sublinia apoi clientului ca nu a fost intrebat de ce isi doreste sa reuseasca, in sensul de ce ar fi preferabil, ci de ce trebuie neaparat sa reuseasca. Singurul raspuns corect la intrebarea „De ce trebuie sa reusesti?" este: „Nu exista niciun motiv pentru care trebuie sa reusesc, desi as prefera sa fie asa."
(...)
Daca umorul este folosit terapeutic, este important ca acest lucru sa fie facut in spiritul acceptarii neconditionate a clientului, iar interventiile umoristice sa fie indreptate catre Credintele Irationale ale clientului si catre emotiile si actiunile autodistructive ale acestuia, si nu catre clientul insusi. In acest caz, la fel ca peste tot, terapeutii ar trebui sa incerce sa fie suficient de flexibili in abordarea terapeutica, astfel incat sa poata sa varieze stilul de interventie pentru a‑si atinge obiectivele terapeutice si pentru a‑si maximiza relatiile terapeutice cu anumiti clienti.
(...)
Recunoasterea simptomelor stresului
Stresul consta in reactii psihologice perturbate insotite, de obicei, de anumite componente fiziologice.
1 Reactiile fiziologice ale indivizilor fata de factorii de stres interni sau externi tind sa varieze conform constitutiei fizice a fiecaruia. Acestea pot varia de la senzatii gastrointenstinale usoare si relativ trecatoare, cum ar fi „fluturii din stomac”, la tulburari mult mai serioase. Tulburarile tipice care se dezvolta sau care se agraveaza ca urmare a unei expuneri relativ prelungite la diversi factori de stres includ hipertensiunea, migrenele si durerile de cap determinate de tensiune, tulburarile sistemului digestiv si un numar de alte acuze mai serioase. Cu cat un individ sufera de stres mai mult timp, cu atat mai grave tind sa devina tulburarile fiziologice.
Stresul cronic actioneaza astfel incat sa mentina excitarea sistemului nervos autonom (SNA), iar efectele biochimice ale excitarii continue a componentei simpatice a SNA determina colapsul treptat al celor mai fragile sisteme din corp. Consecintele fiziologice ale unui factor de stres cronic specific, cum ar fi ingrijirea unei rude cu boala Alzheimer, au demonstrat ca, pe termen lung, stresul cronic ar putea avea consecinte daunatoare potential ireversibile asupra sanatatii mentale si fizice generale a adultilor mai in varsta. Hipertensiunea, diabetul, ulcerul si o eficienta mai redusa a sistemului imunitar pot fi consecintele expunerii prelungite si continue la factori de stres care depasesc resursele de a face fata (coping) ale individului si sunt, prin urmare, traiti ca o anumita forma de stres. De aceea, consilierea si gestionarea stresului pot presupune ajustarea persoanei sa gestioneze factorii de stres din viata, precum si consecintele fiziologice ale expunerii la factori de stres cronici.
2 Aspectele psihologice ale stresului includ emotii precum anxietatea, depresia, furia, vinovatia, suferinta, gelozia morbida, rusinea, stanjeneala si invidia. Acestea pot fi legate de diverse alte raspunsuri, printre care senzatii, imagerie, comportamente, cognitii si simptome fizice. Asa cum am mentionat mai sus, pe langa faptul ca fac parte din sindromul de stres, atat reactiile fiziologice, cat si reactiile psihologice initiale de stres se pot influenta reciproc, complicand, prin urmare, intreg tabloul. Aceste perturbari „de al doilea grad” vor fi analizate mai in detaliu, mai tarziu. Pentru moment, este important sa ne amintim ca o persoana care sufera de unul dintre oricare din diferitele tipuri de stres psihologic enumerate mai sus poate dezvolta o boala fizica legata de stres. Acest lucru devine, la randul sau, inca un factor de stres caruia persoana trebuie sa ii faca fata. Consecinta este ca individul se simte si mai stresat si slabit si ar putea, pur si simplu, sa renunte la a mai incerca sa faca fata problemei.
Este important sa recunoastem si sa gestionam tulburarile de ordin secund, deoarece, dupa cum a identificat Martin in trecerea in revista a temei stresului in medicina psihosomatica, un mult mai bun predictor al sanatatii si al bolilor decat evenimentele de viata sau factorii de stres per se este traversarea de catre individ a unei perioade de „renuntare”. Anxietatea si depresia legate de starea de sanatate deficitara a cuiva vor avea aproape intotdeauna un efect negativ, astfel incat bolile fizice si cele psihologice in egala masura ajung sa fie mai dificil de tratat. Pentru client, frica, anxietatea, neajutorarea si panica pur si simplu inrautatesc sau fac mai dificila gestionarea bolii fizice. Atunci cand vorbim despre stres e important sa retinem interdependenta dintre boala fizica si tulburarea emotionala, intrucat acest lucru are implicatii evidente in stabilirea celui mai adecvat tip de abordare psihologica ce trebuie folosita in tratamentul stresului.
Abordarea comportamentala rational-emotiva a terapiei stresului
Terapia comportamentala rational-emotiva (REBT), cunoscuta anterioar sub numele de terapie rational-emotiva (RET), este o teorie a personalitatii si o abordare multilaterala a tratamentului psihologic, dezvoltata in anii 1950 de Albert Ellis, un psiholog clinician. Un element-cheie al terapiei comportamentale rational-emotive este accentul plasat asupra elementului cognitiv din comportamentul de autosabotare. Totodata, teoria comportamentala rational-emotiva sustine ca gandurile, emotiile si comportamentul sunt procese interdependente, conjugate, toate trebuind sa fie luate in calcul daca ne dorim ca metodele de tratament sa fie eficiente.
REBT afirma ca perceptiile si evaluarile pe care le facem evenimentelor din mediul nostru determina in mare masura modul in care raspundem emotional si comportamental fata de aceste evenimente. Asumptia fundamentala a REBT este ca ceea ce denumim „stres” sau „distres” este determinat nu de evenimentele neplacute sau „factorii de stres” pe care oamenii ii experimenteaza in vietile lor, ci, in principal, de Credintele lor Irationale legate de ceea ce percep ca li se intampla. Prin urmare, atunci cand sunt supusi unor diversi factori de stres sau factori iritanti contextuali sau interpersonali, unii oameni se vor vedea pe ei insisi ca fiind presati, dar nu se vor simti stresati. Astfel de oameni se percep pe sine ca fiind capabili sa faca fata adecvat circumstantelor dificile sau necazurilor din vietile lor. In opozitie, alti indivizi confruntati cu tipuri similare de factori de stres se simt puternic activati emotional si fiziologic si fac fata prost si in mod inadecvat situatiei lor.
Asta inseamna ca, dupa cum observa Abrams si Ellis, aspectul-cheie este următorul: cum ajunge sa fie opresiv factorul de stres din mediu sau cel interpersonal? Ce determina starile emotionale si fizice disfunctionale, simptomatice pentru stres? Si ce poate fi facut pentru a-i ajuta pe oameni sa-si reduca nivelurile de stres si sa functioneze intr-o maniera mai sanatoasa si mai eficienta?
Aprecieri si cronici
Textul este clar si usor de urmarit, cu fragmente de sedinte terapeutice viu descrise, care sustin discursul teoretic.
- International Review of Psychiatry
Lucrarea contine multe exemple instructive si este orientat spre practica.
Pagini: 208 / Pret: 37.00 lei Miza cartii nu consta in a-ti reprima sau ascunde furia, ci in a o accepta si a o modula in forme sanatoase, care te pot ajuta sa fii mai asertiv si mai echilibrat.
TEL INFO - CONSUMATOR: 0800 080 999 - linie telefonica cu apelare gratuita | ANPC
Operator date personale inregistrat la ANSPDCP sub nr. 34250 din 24.02.2015
