Editura: Herald
Colectia: Parentaj
Pagini: 368
| |
Anul aparitiei: 2021
Editia originala: 2013
Traducere din limba engleza de Iustina Cojocaru
| |
Coperta: Simpla (Paperback)
Dimensiuni: 130 mm x 200 mm
ISBN: 978-973-111-850-5
|
Descrierea editorului
Cercetatorii din ziua de azi au ajuns la o concluzie paradoxala: pentru a creste adultii de maine confruntati cu o lume in continua schimbare si provocari uriase, care deja se prefigureaza – cum ar fi crize economice, de mediu, avansul continuu al tehnologiei –, accentul pus astazi pe performanta, ierarhizare si ascultare neconditionata in educatia copiilor nu ne ajuta, ba chiar ne incurca. De fapt, trebuie sa le dam copiilor posibilitatea sa isi asume propria invatare cat mai liber posibil!
Tinand cont de dovezi venite din antropologie, psihologia dezvoltarii, psihologie sociala si istorie, Gray demonstreaza ca jocul liber reprezinta principalul mijloc prin care copiii invata. El le ofera oportunitatile cele mai importante pentru a dobandi abilitatile care-i ajuta sa-si controleze viata, sa-si rezolve problemele, sa socializeze si sa se adapteze cu flexibilitate la tot ce e nou.
In plus, instinctul si curiozitatea ii imping pe copii aproape de lumea adultilor, invatand ca niste mici oameni de stiinta tot ceea ce e de stiut despre domeniile care ii pasioneaza, de la muzica si pictura la fizica si matematica, de la constructii la astronomie si la arta culinara.
Capacitatea de invatare prin joc a evoluat cu mult timp in urma, iar aceste instincte opereaza remarcabil de bine si astazi, asa cum arata studiile referitoare la scolile alternative administrate democratic, cum este cea de la Sudbury Valley – infiintata in 1968, de Daniel Greenberg si un grup de parinti si educatori, si avand succes si astazi. Cand copiii isi controleaza propria educatie, invata mai bine, iar acest lucru, cu costuri mai scazute decat modelul traditional de scoala.
O propunere curajoasa si contraintuitiva de eliberare a copiilor nostri din lanturile ce inabusa curiozitatea, creativitatea, spiritul ludic si instinctul de cooperare ale educatiei traditionale, Liber sa inveti ne spune ca a sosit vremea sa nu ne mai intrebam ce nu e in regula cu copiii nostri, ci sa ne intrebam cui ii mai foloseste sistemul actual. Ne arata un posibil drum de urmat – atat ca parinti, cat si ca membri ai societatii – pentru a le asigura copiilor nostri o viata mai fericita, astfel incat lumea de maine sa nu ii prinda pe picior gresit. Iar secretul este increderea – nu oarba, ci bazata, iata, pe dovezi!
 Peter Gray Peter Gray, considerat expert international in domeniul dezvoltarii copilului, este psiholog american, acum profesor emerit la Boston College. Este autorul unui manual de psihologie care s-a bucurat de un enorm succes, Psychology, ajuns acum la a sasea editie.
Gray a absolvit Cabot School din Cabot, Vermont, unde a fost distins cu titlul de „valedictorian”. A studiat psihologia la Columbia College din New York City si a absolvit summa cum laude.
In 1972, Gray si-a luat doctoratul in stiinte biologice la Universitatea Rockefeller, unde a lucrat cu Neal Miller si a studiat psihologie, comportamentul animal, fiziologie si neurobiologie.
Din 1970 pana in 1971, Gray a fost conferentiar in psihologie la City College din New York. In 1972 a devenit cercetator invitat in psihologie fiziologica la Universitatea Rockefeller, an in care a intrat in departamentul de psihologie de la Boston College. |
Pagini din carte
 
Cuprinsul cartii
Prolog
1. Ce am facut din copilaria lor?
2. Vietile pline de joaca ale copiilor de vanatori-culegatori
3. De ce scolile sunt ceea ce sunt: o scurta istorie a educatiei
4. Sapte pacate ale sistemului nostru de educatie obligatorie
5. Lectii din Sudbury Valley: Mama Natura poate sa triumfe in epoca moderna
6. Instinctele educationale umane
7. Starea de spirit ludica
8. Rolul jocului in dezvoltarea aptitudinilor sociale si emotionale
9. Amestecul liber de varste diferite: un ingredient-cheie pentru dezvoltarea capacitatii de autoeducare a copiilor 257
10. Un parentaj increzator in lumea noastra moderna 290
Note
Bibliografie
Fragmente din carte
Jocul este ceva trivial, dar nu usor. Mare parte din bucuria de a se juca se bazeaza pe existenta provocarilor. O activitate ludica care devine prea usoara isi pierde din atractie si inceteaza sa mai fie joc. […] Jocul combinatoriu al lui Einstein ii provoca in permanenta abilitatile mentale si il propulsa spre niveluri tot mai inalte. Cand copiii sunt liberi sa se joace, ei se joaca in mod firesc la niveluri cat mai avansate cu putinta pentru abilitatile lor mentale sau fizice.
***
Deoarece copilul care se joaca nu isi face griji cu privire la viitorul lui si deoarece copilul care se joaca nu suporta consecinte in lumea reala daca greseste, el nu se teme de esec. Copilul care se joaca se simte liber sa incerce lucruri noi intr-o lume imaginara, lucruri care ar fi prea riscante sau imposibil de incercat in lumea sobra din realitate.
Deoarece copilul care se joaca nu cauta aprobare din partea unor evaluatori adulti, el nu este incomodat de stresul evaluarii. Teama si ingrijorarea fata de evaluare tind sa blocheze mintea si corpul in structuri rigide, potrivite pentru indeplinirea activitatilor rutiniere bine-invatate, dar nu pentru invatarea sau gandirea noului. […] copiii care se joaca pot sa isi concentreze intreaga lor atentie asupra aptitudinilor pe care le imita in joc.
|
