Conflict distructiv. De ce picam in capcana si cum iesim din ea

Conflict distructiv. De ce picam in capcana si cum iesim din ea
de Amanda Ripley

Conflictul distructiv este ceea ce se intampla cand dezacordul se transeaza intr-o confruntare de tip bine-contra-rau, noi-contra-lor. In aceasta stare, regulile normale nu se mai aplica. Creierul se comporta diferit. Ne simtim din ce in ce mai siguri de propria superioritate si, in acelasi timp, din ce in ce mai inselati de cealalta parte.

Editura: Publica
Colectia: In afara colectiilor
Pagini: 430

Anul aparitiei: 2022
Editia originala: 2021
Traducere din limba engleza de Tudor-Calin Zarojanu

Coperta: Simpla (Paperback)
Dimensiuni: 145 mm x 205 mm
ISBN: 978-606-722-537-2

Descrierea editorului

Conflictul distructiv este mana invizibila a vremurilor noastre. Si este diferit de frictiunea utila a conflictului sanatos care ne impinge sa fim oameni mai buni.

Conflictul distructiv este ceea ce se intampla cand dezacordul se transeaza intr-o confruntare de tip bine-contra-rau, noi-contra-lor. In aceasta stare, regulile normale nu se mai aplica. Creierul se comporta diferit. Ne simtim din ce in ce mai siguri de propria superioritate si, in acelasi timp, din ce in ce mai inselati de cealalta parte.

In aceasta carte, Amanda Ripley cerceteaza modul in care oameni buni sunt capturati de conflicte distructive si felul in care care se elibereaza.

Calatoria incepe in California, unde un celebru expert in conflicte se lupta sa iasa dintr-o disputa politica. Apoi intalnim un lider de banda din Chicago care isi dedica viata unei vendete, doar pentru a se trezi lucrand alaturi de barbatul care i-a ucis idolul copilariei.

Dupa aceea calatorim in Columbia pentru a afla daca mii de oameni pot fi scosi, in masa, dintr-un conflict distructiv. In cele din urma ne intoarcem in America pentru a vedea ce se intampla cand un grup de evrei liberali din Manhattan si cativa gardieni de inchisoare din Michigan decid sa locuiasca unii in casele celorlalti pentru a se intelege mai bine.

Toti acesti oameni, in situatii dramatic de diferite, au fost atrasi intr-un conflict distructiv de forte precum antreprenorii de conflict, umilinte si false dihotomii. Dar, in cele din urma, toti au gasit modalitati de a transforma conflictul distructiv in ceva bun, ceva care i-a facut oameni mai buni. Si-au reumanizat si recategorisit adversarii si au reinviat curiozitatea si mirarea, chiar daca au continuat sa lupte pentru ceea ce considerau ei ca este corect.

Amanda Ripley

Amanda Ripley este jurnalista de investigatie, gazda podcastului How to! si cofondatoarea companiei Good Conflict. Articolele sale despre comportamentul uman si despre politicile publice au aparut in Wall Street Journal, Atlantic Magazine, Harvard Business Review, Politico, Slate si Time.

Anchetele sale jurnalistice au adus revistei Time doua premii National Magazine. A fost invitata in emisiunile posturilor ABC, NBC, CNN, Fox News si NPR si a tinut prelegeri la Pentagon, in plenul Senatului American, in fata Departamentului de Stat si a Departamentului pentru Siguranta Transfrontaliera, dar si in cadrul unor conferinte de leadership, politici publice si educatie.

Pagini din carte

Cuprinsul cartii

Cuvant-inainte
Glosar

Personaje principale
Introducere

I. Intrarea in conflict

1. Substratul conflictului
2. Puterea binaritatii
3. Fitilurile

II. Iesirea din conflict

4. Cum castigi timp
5. Cum creeezi spatiu
6. Inginerie inversa
7. Complicarea naratiunii

Nota autoarei

Anexa I. Cum sa recunoaste, conflictul distructiv in lume
Anexa II. Cum sa recunosti un conflict distructiv in tine
Anexa III. Cum sa previi un conflict distructiv

Bibliografie selectiva
Note

Fragmente din carte

Am crescut cu destul de multe conflicte in preajma. Nimic extrem. Am primit mancare, dragoste si o a doua sansa. Dar mama s-a luptat cu accese de anxietate si depresie si recurgea la furie si invinovatire cand se simtea amenintata, ceea ce se intampla adesea.

Asa ca am petrecut mult timp stand pe scarile casei noastre din New Jersey, desenand cu degetul aratator pe mocheta din anii 1980 de un verde-muschi, ascultandu-mi parintii cum se cearta. Ascultam pentru continut, dar mai ales pentru ton. Si tata avea partea lui de vina, desigur, dar tot ce auzeam de la etaj era vocea mamei. Pe masura ce devenea mai ridicata si mai sonora, stomacul mi se strangea de groaza.

Fratele meu isi inchidea usa dormitorului si se juca singur cu figurinele Star Wars cand se-ntampla asta. O miscare inteleapta. Dar, pe atunci, eu voiam sa ascult. Dintr-un motiv sau altul, parea important sa monitorizez ce se-ntampla, sa supraveghez conflictul. Poate ma gandeam ca ma va ajuta sa prezic sau chiar sa previn ce se va intampla in continuare.

Pe masura ce am crescut, am gasit o modalitate de a-mi castiga existenta ca martor la conflict. Ca jurnalist pentru revista Time, m-am ocupat de crime, dezastre, terorism, tot spectrul suferintei umane. Apoi am scris despre educatie, care, in ciuda tuturor discutiilor frumoase despre copii si despre invatare, constituie in sine un conflict distructiv in America. Din toate e-mailurile pline de ura pe care le-am primit, singura persoana care mi-a adresat vreodata cuvantul care incepe cu P a fost un profesor care raspundea la un articol pe care l-am scris despre reforma educatiei. Mi-am gasit un fel ciudat de liniste in acest rol.

In subconstient, eram inca acel copil, crezand ca as putea cumva sa ma protejez pe mine si pe toti ceilalti recenzand conflictul, fara sa-l scap niciodata din ochi. Dupa alegerile prezidentiale din SUA din 2016 a trebuit sa recunosc ca planul meu principal a esuat. Nu puteam prezice conflictul. Nu puteam nici macar sa-1 inteleg. Nici macar in tara mea. Cum puteau atat de multi oameni sa perceapa lumea atat de diferit, cu atata convingere? Jumatate dintre democrati si republicani ii considerau pe membrii partidului rival nu doar prost informati, ci chiar inspaimantatori.

Chiar daca americanii au continuat sa cada de acord cu privire la multe chestiuni de politica, am inceput sa ne dezumanizam unii pe altii pe baza afinitatilor politice. Potrivit unor estimari, 38 de milioane de americani au incetat sa mai vorbeasca cu un membru al familiei sau cu un prieten din cauza acelor alegeri. Parea ca orice urma de curiozitate sucombase. Ce rost mai aveau povestile in asemenea vremuri?

Aprecieri si cronici

Gandeste-te la ultimul conflict pe care l-ai observat in societate, in familie sau in social media. Poate a fost dintre cele bune, care duc la schimbari. Insa probabil a fost unul cu invective, aparari sub forma de atac, in care fiecare participant e preocupat de propria dreptate mai mult decat de orice forma de rezolvare. Asta e conflictul distructiv si nu e ghid mai bun decat Amanda Ripley ca sa intelegi cum apare, de ce e peste tot si cum il imblanzim.

- Cristian Lupsa, editor DoR

O carte stralucitoare, care dezvaluie cat de otravitor functioneaza confruntarile. Conflict distructiv inseamna mai mult decat evidentierea problemelor – ea ofera si solutii. La fel de valoroase atat in viata personala, cat si in general, in vremurile polarizate in care traim.

- Jonah Berger, autorul cartilor Catalizatorul, Influenta invizibila si Contagios

Sclipitoare. Amanda ne poarta prin lume ca sa intelegem cum invata oamenii sa nu mai demonizeze cealalta parte si sa inceapa sa fie de acord in mod productiv cu dezacordurile. Cred ca ar trebui sa fie citita obligatoriu de toata lumea din politica si mass-media, de oricine a avut o cearta cu un coleg sau o iesire violenta intr-o adunare de familie.

- Adam Grant, autorul cartilor Regandeste, Originalii si A da si a lua

Alte titluri de specialitate de pe PsihoShop.ro:

Copyright © 2008-2020 Catharsis Media. Toate drepturile rezervate.

TEL INFO - CONSUMATOR: 0800 080 999 - linie telefonica cu apelare gratuita | ANPC
Operator date personale inregistrat la ANSPDCP sub nr. 34250 din 24.02.2015