|
Abonati-va la Newsletter!
Vreti sa aflati ce carti de psihologie apar? Newsletterul este trimis bilunar. Alerta este trimisa la fiecare carte noua.
55 TITLURI DISPONIBILE |  |
23 TITLURI DISPONIBILE |  |
114 TITLURI DISPONIBILE |  |
10 TITLURI DISPONIBILE |  |
Abonati-va la Newsletter!
Vreti sa aflati ce carti de psihologie apar? Newsletterul este trimis bilunar. Alerta este trimisa la fiecare carte noua.
|
|
 |
|
The multidimensional development of executive functioning. A neuropsychological approach
de Laura Visu-Petra
Din perspectiva neuropsihologiei cognitive a dezvoltarii, cartea -The multidimensional development of executive functioning. A neuropsychological approach, de Laura Visu-Petra, propune tehnici de optimizare a strategiilor de educare si instruire a prescolarilor si scolarilor cu dezvoltare normala. In plus, autoarea analizeaza aplicarea acestora si in cazul copiilor anxiosi, al copiilor suferind de epilepsie ori cu sindrom Down sau al celor cu diverse dizabilitati cognitive.
|
Editura: ASCR
Colectia: Psihologul expert
Pagini: 344
| |
Anul aparitiei: 2008
Editia originala: 2008
Publicatie in limba engleza
| |
Coperta: Simpla (Paperback)
Dimensiuni: 170 mm x 240 mm
ISBN: 978-973-7973-59-7
|
Descrierea editorului
Aplicatiile practice, interpretarile si concluziile din lucrarea The multidimensional development of executive functioning. A neuropsychological approach", de Laura Visu-Petra, pot contribui semnificativ la optimizarea strategiilor de instruire a copiilor.
Investigatiile autoarei propun o perspectiva dinamica asupra celor trei componente esentiale ale functionarii executive: memoria de lucru, inhibitia si comutarea, la copiii cu dezvoltare tipica si atipica. Ea abordeaza dezvoltarea multidimensionala a FE (functionarea executiva) din perspectiva neuropsihologiei cognitive a dezvoltarii.
Interesul investigativ este orientat in mod special spre memoria de lucru - o dimensiune esentiala a FE, in cazul prescolarilor si al scolarilor cu dezvoltare tipica, dar si spre impactul anxietatii si al tulburarilor genetice (sindromul Down).
 Laura Visu-Petra Conf. dr. Laura Visu-Petra este cercetator principal in Laboratorul de Psihologia Dezvoltarii, temele de interes fiind dezvoltarea tipica si atipica, la intersectia cu domeniul aplicativ al psihologiei judiciare. Studiile ei se centreaza pe dezvoltarea tipica si atipica a functiilor executive, cu implicatii pentru realizarea unor programe de training specifice si pentru optimizarea performantei academice.
Conf. dr. Laura Visu-Petra studiaza interactiunea dintre emotie si functionarea executiva la copiii cu nivel ridicat de anxietate, cu accent pe impactul acesteia asupra memoriei de lucru si flexibilitatii cognitiv-afective din perioada prescolara pana in adolescenta. Un alt interes de cercetare vizeaza dezvoltarea abilitatilor de simulare la copii prin analizarea relatiei lor cu dezvoltarea sociocognitiva (teoria mintii, functiile executive) si cu comportamentul problematic. |
Pagini din carte
 
Cuprinsul cartii
Foreword
Acknowledgment
Introduction
Chapter 1
Theoretical and empirical cornerstones in executive functioning research
1.1. A controversial concept: Philosophical and paradigmatic underpinnings
1.2. Paradigmatic perspectives upon EF: Possible explanations for the conceptual heterogeneity
1.3. A multifaceted construct: EF subcomponents in developmental research
1.4. Some clarifying options
Chapter 2
A standardized developmental neuropsychological approach to EF
2.1. General developmental trends in EF
2.2. Study 1: A developmental neuropsychological approach to EF using the NEPSY battery
2.3. General discussion
Chapter 3
Executive (dys)functioning in developmental neuropathology: The case of childhood epilepsy
3.1. Introduction
3.2. Study 1 - EF in childhood epilepsy: a heterogeneous group approach
3.3. Study 2 - An idiographic approach to neuropsychological correlates in childhood epilepsy
3.4. Conclusions
Chapter 4
A piecemeal approach to EF during development: The case of short-term memory (STM)
4.1. Introduction
4.2. STM development
4.3. Study 1: A longitudinal macro-analysis of STM span between 3-10 years
4.4. Study 2: Dynamic insights from a longitudinal micro-analysis of verbal STM span between 3-7 years
4.5. General discussion
Chapter 5
The impact of anxiety on working memory development (WM) during the preschool years
5.1. Main conceptualizations in WM research
5.2. WM and anxiety
5.3. Study 1: Anxiety and STM: performance on simple span tasks
5.4. Study 2: Anxiety and WM: performance on complex span tasks
5.5. Study 3: The impact of anxiety on visual-spatial STM, WM and LTM
5.6. General discussion
Chapter 6
Executivve functioning in conditions with genetic etiology: Memory performance in case of Down syndrome
6.1. Introduction
6.2. Study 1: Verbal vs. Visual-spatial STM in children and adolescents with Down syndrome
6.3. Study 2: Visual-spatial memory (LTM, STM and WM) in children and adolescents with Down syndrome
6.4. General conclusions
Chapter 7
Putting the pieces together: Inhibition, shifting and working memory in typical development
7.1. Introduction
7.2. Study 1: A longitudinal study of preschool EF
7.3. Study 2: A cross-sectional study of school-age EF in relation to academic outcome
7.4. General discussion
Chapter 8
Executive functioning development: Conclusions, implications and future directions
8.1. Points of theoretical convergence and divergence
8.2. Empirical and theoretical contributions of the thesis
8.3. Practical implications and future research directions
Rezumat in limba romana
References
Fragmente din carte
Unul dintre putinele aspecte care genereaza deplin consens intre cercetatorii care studiaza functionarea executiva (FE) se refera la natura ambigua a acestui construct. In 1997, Burgess a realizat o analiza a ansamblului cunostintelor din domeniu la momentul respectiv, concluzionand ca functiile executive reprezentau o serie de procese insuficient definite, ipotetic implicate in activitati precum rezolvarea de probleme, planificarea, initierea activitatilor, estimari cognitive, memorie prospectiva, toate istoric relationate cu lobii frontali. Zece ani mai tarziu, desi cercetarea in domeniu a crescut exponential, „definitiile neclare inca abunda” (Meltzer, 2007).
Abordarea traditionala in domeniul FE a fost considerata „Cenusareasa neuropsihologiei cognitive” (Burgess, 1997), adesea fiind neglijata sau camuflata elegant in publicatiile de specialitate sub cupola unor notiuni precum abilitati rezolutive sau functii cognitive de nivel superior. Phillips (1997) subliniaza cateva motive ce pot fi considerate responsabile pentru implicarea limitata a psihologiei traditionale in domeniul FE: reticenta fata de postularea unor entitati homunculare ce par sa reia perspectiva dualismului cartezian, o aversiune post-behaviorista fata de notiunea de procese cognitive superioare, precum si o serie de limitari obiective ale posibilitatii de a masura FE in contexte concrete si controlabile.
Cu toate acestea, domeniul FE circumscrie o arie care a preocupat intotdeauna psihologii, filosofii si teologii in egala masura: comportamentul voluntar, complex, controlat si planificat. Initial, conceptul de FE a fost considerat foarte apropiat de cel de intentionalitate: posibilitatea de a alege intre diferite actiuni si controlul pe care il avem asupra propriilor procese cognitive. Desi acest izomorfism intre FE si controlul asupra propriului comportament este o caracteristica a neuropsihologiei traditionale, conceptul evoluand in timp, totusi chiar si in prezent lobii frontali, „cartierul general” al FE, sunt considerati locatia responsabila pentru cele mai elaborate forme de gandire umana (Fuster, 1989).
Cu siguranta, radacinile interesului referitor la ce anume denota FE nu reprezinta nici produsul societatii moderne, nici al psihologiei cognitive. Conceptul se contureaza la intersectia intre constructe filosofice clasice precum intentionalitatea, natura sinelui, cauzalitatea mentala, liberul arbitru si, nu in ultimul rand, constiinta. Abordarea noastra pledeaza pentru relevanta unei perspective inovatoare (integrand aspecte evolutioniste si dinamice) asupra FE.
In linia traditiei neuropsihologice care a generat-o, abordarea initiala a FE a postulat un izomerfism functie-structura: FE reprezenta ceea ce realizau (sau nu mai puteau realiza, ca o consecinta a leziunilor) lobii frontali (Stuss & Benson, 1986). Cu toate acestea, descoperirea eterogeneitatii majore a sindromului disexecutiv asociat cu leziunile lobilor frontali (vezi Burgess et al., 1998) nu putea fi reconciliata cu o definire unitara a profilului comportamental corespunzator acestor leziuni frontale. Intuitiile valide ale acestei faze au constat in asocierea FE cu cortexul frontal si in disocierea dintre inteligenta generala si deficitul FE ca rezultat al leziunilor acestor structuri.
Intr-o alta faza, abordarea FE a devenit componentiala: deficitele de FE ale pacientilor cu leziuni de lob frontal manifestate in raspunsul la baterii neuropsihologice standardizate, combinate cu acuze ale unor tulburari in activitatea cotidiana (mnezice, atentionale, de planificare) au fost interpretate ca fiind definitorii in ansamblul lor pentru ceea ce inseamna FE. La acest nivel, definitiile au fost subtituite cu enumerari. FE a inceput sa reprezinte: „planificare, inhibitia raspunsului, dezvoltarea si utilizarea strategiilor, articularea flexibila a gandirii si actiunii, mentinerea setului comportamental si rezistenta la interferenta” (Denkla, 1994), sau „inhibitie, planificare, cautare strategica, auto-monitorizare si flexibilitate” (Spreen et. al., 1995).
Desi multe dintre aceste conceptualizari sunt inca incorporate in abordarile contemporane ale FE, tema care le unifica nu este transparenta, ceea ce il determina pe Barkley (2001) sa le condamne deoarece evita asumarea unei „responsabilitati conceptuale”, realizand de fapt o simpla reificare a conceptului prin instrumentele sale de masura.
O a treia abordare simplifica (probabil excesiv) problema. FE devine echivalenta cu comportamentul controlat, in timp ce non-FE circumscrie comportamentul automat (vezi modelul propus de Norman si Shallice). Principala dificultate intampinata de aceasta conceptualizare este faptul ca poate fi inselator sa ne raportam la comportamente „controlate” sau „automate” ca fiind stari distincte, statice ale sistemului cognitiv; avem mai degraba de-a face cu etichete lingvistice ce desemneaza puncte arbitrare pe un continuum al schimbarii prin exercitiu si practica (Rabbitt, 1997).
Tocmai de aceea, in aceasta etapa s-a accentuat in mod deosebit importanta utilizarii unor sarcini de evaluare a FE care sa fie noi pentru subiect. Doar aceste sarcini noi si/sau complexe ar solicita cu necesitate o performanta controlata (Phillips, 1997), desi aceasta cerinta s-a „pierdut” in literatura contemporana referitoare la FE.
In fine, abordarea care s-a impus in literatura contemporana se bazeaza pe o analiza factoriala a comportamentului de tip FE. Similar cu abordarea componentiala, sunt aplicate baterii complexe de teste FE, continand atat teste simple ce vizeaza tintit subcomponente FE (de exemplu sarcini tip inhibitie), pana la sarcini complexe ce solicita o combinatie de procese executive in contexte de rezolvare de probleme (de exemplu probe tip Wisconsin Card Sorting Test sau Turnul din Hanoi). Am utilizat o astfel de abordare factoriala in capitolele 2 si 4 ale lucrarii.
Principala provocare adresata de acest tip de analiza (factoriala confirmatorie) este de a specifica a priori modele teoretice ale FE si de a raporta ulterior rezultatele empirice la aceste modele alternative. Pana in prezent, modelul tripartit identificat de Miyake et al. (2000) si considerat a caracteriza structura adulta a FE (memorie de lucru, inhibitie, comutare atentionala) este similar in intervalul 5-12 ani (Garon, Bryson & Smith, 2008; Lehto et al., 2003; Visu-Petra, Benga & Miclea, 2007).
Cu toate acestea, exista un nivel mai subtil de rationament circular chiar si in cazul abordarii factoriale. In cele din urma, factorii care rezulta sunt determinati de alegerea initiala a probelor experimentale de catre cercetator. Fiind fundamentati pe o asociere a probelor, si nu neaparat a proceselor rezolutive, acesti factori nu trebuie confundati cu dimensiuni reale ale FE.
Aprecieri si cronici
Lucrarea valideaza empiric si metodologic o serie de concluzii care constituie contributii stiintifice remarcabile in domeniul functionarii executive in dezvoltarea tipica si atipica. Cartea este expresia unei minti stralucite, in care rigoarea si profunzimea nu sunt depasite decat de simtul masurii. - Prof. Mircea Miclea
Succesiunea de studii nu anuleaza unitatea generala a lucrarii, continuitatra ideilor, multitudinea perspectivelor de abordare a fenomenelor, care asigura confirmarea, aprofundarea si imbogatirea cunostintelor despre functionarea executiva. Interpretarile si concluziile cuprinse in lucrare au substantiale implicatii practice si pot contribui profund la optimizarea strategiilor de instruire a copiilor. - Prof. Tinca Cretu
Este cu adevarat impresionat modul in care autoarea a reusit sa cerceteze functionarea executiva in cazul copiilor cu epilepsie, memoria de scurta durata in cazul copiilor cu o dezvoltare normala, memoria si anxietatea in copilarie și memoria de lucru a copiilor si adolescentilor cu sindromul Down. - Prof. Michael Eysenck
Alte carti de acelasi autor
|
Alte titluri de specialitate de pe PsihoShop.ro:
|
|
|
Copyright © 2008-2020 Catharsis Media. Toate drepturile rezervate.
TEL INFO - CONSUMATOR: 0800 080 999 - linie telefonica cu apelare gratuita | ANPC
Operator date personale inregistrat la ANSPDCP sub nr. 34250 din 24.02.2015
|
|
