Editura: ASCR
Colectia: Psihologul expert
Pagini: 298
| |
Anul aparitiei: 2011
Editia originala: 2011
Editia originala aparuta in limba romana
| |
Coperta: Simpla (Paperback)
Dimensiuni: 165 mm x 240 mm
ISBN: 978-606-8244-26-6
|
Descrierea editorului
Pornind de la faptul ca orice problem psihologica si comportamentala are la baza un set de procesari cognitive asociate, aceasta modalitate de evaluare isi propune sa masoare aspectele implicite sau automate ale proceselor cognitive (i.e. procesari care sunt incontrolabile si nu necesita un efort constient). Aceste procesari au loc automat si nu pot fi controlate constient de catre individ, fiind mai putin afectate de distorsiunile constiente si/sau dezirabilitatea sociala – un aspect pe care dl. Tulbure l-a demonstrat cu eleganta in lucrarea sa.
Autorul nu se opreste doar la evaluarea tariei asocierilor implicite, ci merge mai departe, investigand maleabilitatea acestora si rolul pe care il joaca in sistemul tripartit al anxietatii. In ansamblu, testele implicite ar putea reprezenta un set valoros de instrumente care ar merita sa fie incluse in cadrul evaluarilor terapeutice (i.e. in planificarea tratamentului, in evaluarea rezultatelor etc.).
prof. dr. Thomas Ollendick – Postfata
Inca de la inceput, autorul propune o regandire atat a evaluarii psihologice prin prisma noilor paradigme din literatura de specialitate, cat si a datelor de cercetare empirica. In acest context, autorul nu face clasica inventariere a metodelor de masurare a anxietatii, ci analizeaza procesul de evaluare a unei emotii dinamice, complexe, situationale la nivel paradigmatic, conceptual si empiric.
prof. dr. Adriana Baban – Prefata
 Bogdan Tudor Tulbure Bogdan Tudor Tulbure este conferentiar la Departamentul de Psihologie, Universitatea de Vest din Timisoara (RO). A obtinut titlul de doctor in psihologie la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, unde a efectuat si un program de cercetare postdoctorala (2010-2012). In perioada studiilor doctorale a beneficiat de o bursa Fulbright la Univeristy of Virginia, SUA (2007-2008), iar in perioada studiilor postdoctorale a efectuat un stagiu de cercetare la Linkoping University, Suedia (Februarie-Martie 2012).
Unul dintre obiectivele principale ale lui Bogdan Tulbure este acela de a contribui la progresul practicilor terapeutice sustinute empiric. Bogdan Tulbure a efectuat cercetari privind procesarea informatiilor in anxietate, iar in ultimii ani interesele lui de cercetare s-au centrat pe testarea unor programe de interventie pentru anxietate si depresie folosind mijloacele moderne de acordare a asistentei psihologice pe internet (de exemplu, Programele iSOFIE, PsiTOD, DEO, Aproape Perfect, PsiTAD, e-ACT, BRIO, Recovery). |
Pagini din carte
 
Cuprinsul cartii
Lista tabelelor si a figurilor
Rezumat in limba engleza
Prefata
Introducere
1 – Modalitati de evaluare in anxietate
1.1. Aspecte psihodiagnostice privind rolul si importanta evaluarilor in anxietate
Introducere
Evaluarea anxietatii
- Functii si strategii in evaluare anxietatii
O privire de ansamblu asupra capitolului
1.2. Trei instrumente de evaluare a anxietatii – studiu preliminar
Introducere
Susceptibilitate la anxietate
Obiectivele studiului
Participantii
Instrumente de evaluare folosite
Procedura utilizata
Rezultate
Analiza factoriala a scalelor CET, SSA si SSA-R
- Analiza factoriala a CET
- Analiza factoriala a SSA
- Analiza factoriala a SSA-R
O analiza interculturala a temerilor si a susceptibilitatii la anxietate
Consideratii finale
1.3. O analiza critica a chestionarelor ca instrumente de evaluare
Procesele cognitive implicare in evaluarea prin chestionare
- Intelegerea intrebarilor
- Formularea raspunsului
- Raportarea raspunsului
Consideratii finale privind analiza chestionarelor
1.4. Evaluari implicite
Demersul general (Ateoretic)
Ce sunt evaluarile implicite?
Caracteristicile procesarilor automate
O definitie comprehensiva a evaluarilor implicite
Evaluari implicite si evaluari indirecte
Consideratii finale privind evaluarile implicite
1.5. O modalitate implicita de evaluare: Testul Asocierilor Implicite (TAI)
Testul Asocierilor Implicite – Aspecte generale
TAI evalueaza taria relativa (comparativa) a asocierilor
Cotarea TAI
Calitatile psihometrice ale TAI
- Fidelitatea
- Validitatea
Procesarile implicate in TAI: asocieri intre concepte sau asimetria figura-fond?
- Asimetria figura-fond
- Separarea efectelor pe care le au proeminenta si asocierile
TAI – Aplicatii recomandate
Consideratii finale privind TAI
1.6. Disimularea anxietatii in cadrul Testului Asocierilor Implicite (TAI)
Obiective si ipoteze
Participanti
Designul cercetarii
Materiale utilizate
Procedura
Rezultate
- Analize preliminare
- Rezultate majore ale cercetarii
Discutii generale
1.7. Solutii integrative privind evaluarea psihologica
Introducere
Evaluarea multimodala
- Evaluarea multimodala poate fi frustranta si dezamagitoare
- Avantajele si limitele evaluarii multimodale
Evaluarea bazata pe evidente
2 – Maleabilitatea sau stabilitate in procesarile implicite: sunt procesarile implicite dinamice?
2.1. Fundamentare teoretica
Introducere
Impactul anxietatii asupra atentiei (interferente cuvant-culoare)
Impactul anxietatii asupra procesarilor implicite
Impactul anxietatii asupra invatarii emotionale
Consideratii finale privind impactul anxietatii asupra atentiei, a asocierilor implicite si a invatarii emotionale
O privire de ansamblu asupra celui de-al treilea studiu
2.2. Taria asocierilor implicite dupa perceperea unei amenintari
Obiective si ipoteze
Participanti
Designul cercetarii
Materiale si aparatura
Procedura
Rezultate
- Analiza preliminare
- Rezultate majore ale cercetarii
- Impactul starii de anxietate asupra atentiei
- Impactul starii de anxietate asupra tariei asocierilor
- Impactul starii de anxietate asupra memoriei
- Impactul starii de anxietate asupra invatarii emotionale
Discutii generale
3 – Moderatori ai relatiilor dintre cognitii si comportament in cazul anxietatii
3.1. Internetul – din nou mediu de cercetare in psihologice
Introducere
Metode de cercetare de internet
O analiza costuri-beneficii privind cercetarea pe internet
Considerente etice privind cercetarea pe internet
Internetul si practicile de cercetare
Consideratii finale privind cercetarea pe internet
3.2. Sisteme emotionale de raspuns (Bradley & Lang, 2000)
3.3. Rolul si importanta variabilelor moderatoare
- Moderatori ai relatiei dintre evaluarile implicite si cele explicite
- Moderatori ai relatiei dintre comportament si procesarile automate
- O scurta sinteza
3.4. Moderatori ai relatiei dintre cognitii si comportament in cazul anxietatii
Introducere
Obiective si ipoteze
Participanti
Procedura si designul cercetarii
Materiale si aparatura
- Teste implicite
- Teste explicite
Moderatori propusi
Rezultate
- Analize preliminare
- Rezultate majore ale cercetarii
Discutii generale
4 – Consideratii finale
Afterword
Postfata
Bibliografie
Anexe
Fragmente din carte
Functii si strategii in evaluarea anxietatii
In continuare, ne propunem o succinta trecere in revista a principalelor aspecte legate de evaluarea anxietatii. Vom discuta atat despre functiile pe care evaluarea anxietatii le are, cat si despre strategiile frecvent utilizate in acest sens. Vom trece, de asemenea, in revista si alte aspecte de care trebuie sa tinem cont atunci cand vorbim despre evaluarea anxietatii.
Evaluarea tulburarilor de anxietate are mai multe functii, din care enumeram: stabilirea diagnosticului, descrierea simptomatologiei, conceptualizarea cazului, elaborarea planului de interventie si evaluarea rezultatelor.
Procedurile de evaluare permit psihologului clinician sa obtina o serie de informatii descriptive despre nivelul de anxietate al subiectului: aparitia si dezvoltarea problemei, nivelul functionarii cognitive, comportamente evitative, alte simptome asociate etc.
Stabilirea corecta a diagnosticului este si ea o functie importanta a evaluarii. Diagnosticul diferentiat devine extrem de important in special cand diagnostice diferite duc la selectia unor tratamente diferite. De pilda, se stie ca atat interventiile cognitiv-comportamentale, cat si farmacoterapia sunt eficiente in cazul atacurilor de panica cu agorafobie. Dar nu exista dovezi experimentale care sa ateste eficienta medicatiei in cazul fobiilor simple.
In schimb, interventii bazate pe expunere s-au dovedit eficiente pentru fobiile simple (Antony, 2001). De aceea, selectarea unei interventii adecvate presupune realizarea unei distinctii corecte intre fobia de inaltime si atacul de panica cu agorafobie care doar se asociaza cu teama de inaltime.
Conceptualizarea cazului necesita si ea o evaluare extensiva. De exemplu, in urma unei evaluari riguroase am putea obtine informatii extrem de utile cu privire la relatia functionala dintre doua aspecte aparent independente: consumul de alcool si anxietatea sociala. Dispunand de suficiente informatii, am putea stabili si relatia de cauzalitate dintre cele doua, fapt care ar facilita interventiile ulterioare.
In acest context, merita sa subliniem ca informatiile obtinute in urma evaluarii sunt extrem de utile si in elaborarea unui plan de interventie. Daca, de pilda, am identificat situatiile specifice de care se teme un pacient, impreuna cu alte variabile care influenteaza comportamentul sau, vom avea posibilitatra de-a elabora o strategie de interventie mai adecvata.
Nu in ultimul rand, dorim sa subliniem ca evaluarea ar trebui sa continue atat pe parcursul interventiei terapeutice, cat si dupa terminarea acesteia. Evaluarea longitudinala ofera suportul empiric privind evolutia pacientilor atat pe parcursul terapiei, cat si dupa ce aceasta s-a incheiat.
Printre cele mai frecvent utilizae strategii in evaluarea anxietatii, putem enumera interviurile clinice, chestionarele, testele implicite, evaluarile fiziologice si cele comportamentale. Evaluarea tulburarilor de anxietate incepe de obicei prin cateva intrebari de screening intalnite fie in cadrul interviurilor clinice, fie in chestionare care au ca scop depistarea psihopatologiei.
Raspunsurile pozitive la astfel de intrebari sugereaza existenta unor posibile dificultati legate de anxietate. Ele ar trebui sa fie urmate de evaluari mai detaliate. Printre cele mai populare metode de colectare a datelor se afla interviurile clinice. Au fost elaborate chiar platforme de psihodiagnostic si evaluare clinica constituie din interviuri clinice structurate (ex: SCID, ADIS) sau sisteme de evaluare clinice cuprinzand o baterie de probe psihologice menite sa evalueze tabloul clinic si mecanismele etiopatogenetice asociate.
Interviurile semistructurate au avantajul de-a fi sustinute de date empirice care probeaza validitatea si fidelitatea lor. In cadrul acestor interviuri, clinicienii sunt indrumati sa adreseze in mod sistematic intrebari cu privire la toate aspectele tabloului clinic, nefiind omis nici unul din aspectele esentiale.
Dincolo de distorsiunile si de expectantele clinicienilor, chestionarele constituie si ele o clasa importanta de instrumente prin intermediul carora putem obtine informatii despre problemele cu care se confrunta pacientii. Cand din noianul de chestionare existente le selectam pe cele care par mai adecvate, ar trebui sa tinem cont de cateva principii.
In primul rand, ar trebui sa luam in calcul scopul pentru care este facuta evaluarea. Daca dorim doar sa identificam prezenta/absenta unei probleme, putem opta pentru o evaluare mai putin detaliata; in schimb, daca dorim sa elaboram planul unei interventii terapeutice, avem nevoie de-o evaluare comprehensiva. In al doilea rand, este indicat sa fie selectate mai multe evaluari care sa surprinda diferitele fatete ale aceleiasi probleme (ex: evitarea agorafobica, frecventa atacurilor de panica, functionarea cognitiva si susceptibilitatea la anxietate) sau probleme asociate (ex: depresia). In al treilea rand, ar trebui selectate acele chestionare care ne ajuta sa testam ipotezele generate la inceputul studiului sau in timpul interviului clinic.
Prin natura lor, chestionarele masoara explicit, direct, constructul vizat. Ele necesita disponibilitatea participantilor de a se lasa evaluati, impreuna cu efortul acestora de-a respecta instructiunile si de-a raspunde cat mai corect la intrebari. Se face apel la constientizarea prin introspectie a dimensiunilor care sunt masurate. Atat semnificatia raspunsurilor, cat si continutul acestora sunt (sau ar trebui sa fie) clare pentru toti participantii.
Incercand sa depaseasca limitele evaluarilor directe (ex: dezirabilitatea sociala, simularea raspunsurilor), o noua clasa de masuratori a luat fiinta. Este vorba despre evaluarile indirecte sau implicite care-si propun surprinderea constructelor vizate printr-o modalitate alternativa. In general, evaluarile implicite ascund ceea ce se masoara, cum anume se masoara si/sau limiteaza capacitatea individului de-a controla continutul raspunsurilor.
De pilda, intr-o sarcina de amorsaj afectiv, participantii sunt rugati sa clasifice stimulii prezentati succesiv pe ecranul calculatorului (ex: folosind categoriile pozitiv vs negativ). Fiecare stimul tinta este, insa, precedat de un stimul amorsa prezentat sub- sau supraliminal. Ideea testului consta in faptul ca putem masura atitudinea participantilor fata de stimulul amorsa prin estimarea impactului pe care amorsa a avut-o asupra performantelor obtinute in categorizarea stimulilor tinta. Amorsajul afectiv, ca majoritatea evaluarilor implicite, evalueaza constructul vizat pornind de la Timpul de Reactie (TR) si acuratetea raspunsurilor oferite de participanti. Atributele participantilor sunt inferate pe baza corectitudinii si a vitezei raspunsurilor. Fiind de data mai recenta, modalitatile implicite de evaluare sunt, deocamdata, folosite ca adjuvant in estimarea si predictia nivelului de anxietate.
Frecvent utilizate in estimarea gradului de anxietate sunt modalitatile comportamentale si cele fiziologice de evaluare. Printre cele mai des intalnite tehnici comportamentale, se numara testele de apropiere/evitare (ex: solicitarea de-a confrunta o situatie amenintatoare, care este insotita de masurarea reactiilor spontane ale participantilor) sau jurnalele de automonitorizare (ex: completarea unui jurnal pentru atacurile de panica). De asemenea, indicatorii fiziologici (ex: pulsul, ritmul respirator, conductanta electrica a pielii etc.) pot completa informatiile obtinute in urma aplicarii chestionarelor, a testelor implicite sau comportamentale.
Aprecieri si cronici
In primul rand, lucrarea face legatura dintre psihopatologie si cognitia sociala, integrand interdisciplinar metode si idei care permit realizarea unor investigatii unice. In al doilea rand, lucrarea construieste legaturi interculturale – prin faptul ca datele colectate pun in lumina diferente interesante, atat in privinta metodologiei de cercetare, cat si in privinta raspunsurilor anxioase ale romanilor si ale americanilor. In al treilea rand, prin combinarea ingenioasa a metodelor traditionale de laborator cu colectarea datelor din mediul virtual (i.e. de pe internet), lucrarea depaseste limitele loturilor omogene cu o slaba validitate externa, facand legatura dintre cercetarea fundamentala si populatia generala. - Bethany A. Teachman, Department of Psychology, University of Virginia, USA
Domnul dr. Tulbure prezinta un set fascinant de studii, in care sunt examintate limitele (supra)utilizatelor chistionare si, apoi, merge mai departe, pentru a investiga promisiunile noilor probe de laborator, cum este si Testul Asocierilor Implicite (TAI). Autorul nu se opreste doar la evaluarea tariei asocierilor implicite, ci investigheaza maleabilitatea acestora si rolul pe care il joaca in sistemul tripartit al anxietatii. Lucrarea contribuie la progresul acestui domeniu si ne incurajeaza sa utilizam noua generatie a interesantelor sarcini de laborator, menite sa ofere informatii stiintifice credibile. - Thomas Ollendick, Department of Psychology, Virginia Polytechnic Institute, USA
Cartea propusa de Bogdan Tulbure abordeaza doua problematici majore: (1) modul de procesare a informatiilor in anxietate (cu accent pe procesarile implicite) si (2) aspectele referitoare la evaluarea anxietatii prin chestionare. Reflectia corecta asupra valorii si a limitelor chestionarelor i-a permis autorului sa prefateze investigatia asupra utilitatii testelor implicite. Rezultatele obtinute ofera dovezi peremptorii ca testele implicite sunt mai putin contaminate de tendintele spre disimulare si autoprezentare favorabila, comparativ cu chestionarele explicite. In ansamblu, lucrarea face dovada unei foarte bune intelegeri a literaturii de specialitate, ceea ce o recomanda atat specialistilor, cat si publicului interesat de aceasta tematica. - Prof. dr. Mircea Miclea, Catedra de Psihologie, Universitatea Babes-Bolyai
|
