Ghid de terapie ABA - Ronald Leaf

 

Cauta carte / autor:    
CUM CUMPAR?        CUM PLATESC?        LIVRAREA        Despre ANTICARIAT        CONTACT     

Abonati-va la Newsletter!
Vreti sa aflati ce carti de psihologie apar? Newsletterul este trimis bilunar. Alerta este trimisa la fiecare carte noua.

E-mail: Abonare la:


Psihoterapie


Psihologie clinica


Psihologie practica


Psihologie educationala


Introducere in psihologie


Alte domenii ale psihologiei


Domenii conexe


Dictionare


Reviste si periodice


ANTICARIAT





100 TITLURI DISPONIBILE

57 TITLURI DISPONIBILE

232 TITLURI DISPONIBILE

38 TITLURI DISPONIBILE

Abonati-va la Newsletter!
Vreti sa aflati ce carti de psihologie apar? Newsletterul este trimis bilunar. Alerta este trimisa la fiecare carte noua.

E-mail: Abonare la:



      
Ghid de terapie ABA - Ronald Leaf       Ghid de terapie ABA
de si

Lucrarea de fata -Ghidul de terapie ABA, de Ronald Leaf si John McEachin (coord.), cuprinde cele doua volume publicate anterior - Partea I: Strategii de modificare a comportamentului copiilor autisti- si –Partea a II-a: Programe de lucru. Construite pe baza principiilor terapiei comportamentale, programele sunt descrise in amanunt si pot fi folosite atat in sesiunile de terapie, cat si acasa de catre parinti. Programele sunt accesibile oricui este interesat de metode si tehnici de lucru cu copii autisti.

Pret: lei     

Stoc Epuizat

Daca doriti, puteti primi un email automat in momentul in care aceasta carte reintra in stoc.
E-mail:






Editura: Frontiera
Colectia: In afara colectiilor
Pagini: 320
   
Anul aparitiei: 2016
Editia originala: 1999
Traducere din limba engleza de Ileana Achim
     
Coperta: Simpla (Paperback)
Dimensiuni: 165 mm x 235 mm
ISBN: 978-606-93371-8-9


Descriere psihoshop.ro

Partea intai a „Ghidului de terapie ABA” descrie pe larg cele mai dificile comportamente cu care v-ati confruntat deja: crizele de furie, autostimularea, problemele de somn si alimentatie sau folosirea toaletei.

Veti afla din acest ghid regulile de baza ale modificarii comportamentale, dar si principalele greseli de care este bine sa va feriti cand incercati sa dezvatati copilul de comportamente nepotrivite.

Autorii va transmit inca din primele pagini ale ghidului ca: "Nu aveti in mana o carte de bucate, deci nu cautati aici retete. Fiecare copil autist este diferit si programele trebuie personalizate de fiecare data. () Trebuie sa fiti flexibili si sa va ghidati dupa copil." Caci, intr-adevar, analiza comportamentala aplicata va permite sa fiti creativi. Cartea se doreste a fi o busola atat pentru parinti cat si pentru specialisti in calatoria lor de recuperare a copiilor autisti. In ghid, se gasesc exemple detaliate de metode de lucru pentru ca toti cei care interactioneaza cu astfel de copii sa inteleaga cat mai bine procesul de lucru cu ei.

Partea a doua a „Ghidului de terapie ABA” prezinta programele de lucru pentru terapia intensiva comportamentala, tabele pentru strangerea datelor in timpul sesiunii terapeutice, dar si tabele de evaluare a terapeutului sau a programelor.

Programele de lucru sunt prezentate in detaliu. Puteti afla care sunt obiectivele fiecarui program, criteriile de incepere, criteriile de succes, prompturile necesare, precum si toate etapele de parcurgere a programului, de la cea mai simpla la cea mai avansata. Programele sunt foarte diverse, de la imitatie, potriviri sau desen pana la conversatie, interactiunea cu alti copii sau invatarea prin observare.

Ronald Leaf este psiholog si se specializeaza de peste 30 de ani in domeniul autismului. Impreuna cu John McEachin, el a fondat si conduce din 1994 agentia de terapie Autism Partnership din SUA, oferind consultanta si tratament copiilor autisti din intreaga lume.

John McEachin este psiholog clinician si are o experienta de peste 30 de ani in interventia comportamentala destinata copiilor autisti, dar si adolescentilor si adultilor cu diverse dizabilitati de dezvoltare. Impreuna cu Ronald Leaf, este fondator si director al agentiei de terapie Autism Partnership.



Ronald Leaf

Ronald Leaf este psiholog si se specializeaza de peste 30 de ani in domeniul autismului. Impreuna cu John McEachin, el a fondat si conduce din 1994 agentia de terapie Autism Partnership din SUA, oferind consultanta si tratament copiilor autisti din intreaga lume.


John McEachin

John McEachin este psiholog clinician si are o experienta de peste 30 de ani in interventia comportamentala destinata copiilor autisti, dar si adolescentilor si adultilor cu diverse dizabilitati de dezvoltare. Impreuna cu Ronald Leaf, este fondator si director al agentiei de terapie Autism Partnership.



Prezentari Video

In videoul de mai jos, Ronald Leaf vorbeste despre sistemul de invatamant si despre modul cum poti fi integrati elevii cu autism:



In videoul de mai jos, John McEachin discuta despre dobandirea abilitatilor sociale in copilarie, subliniind diferentele de achizitie ale acestora la copiii cu autism:





Pagini din carte

                     

                     

                     

                     



Cuprinsul cartii

PARTEA INTAI

Povestea unui parinte

Capitolul 1 Interventia comportamentala intensiva

Date istorice
Curriculum
De cate ore de terapie are nevoie copilul meu?
Care este rolul familiei?
Formatul terapiei
Formatul lectiilor
Mediul de predare
Stadiile terapiei
Evaluarea
Eficienta programului
Caracteristici comune ale programelor de calitate

Capitolul 2 O metoda potrivita si pentru copiii mari si adolescenti

Terapia copiilor mari
Forma de invatamant

Capitolul 3 Recompense

Obiectii impotriva recompenselor
Identificarea si dezvoltarea recompenselor
Evaluarea recompenselor
Ghid de terapie ABA
Selectarea modelului de recompensare
Reguli de recompensare
Feedback diferentiat si informativ

Capitolul 4 Comportamentele disruptive

Cand este considerat problematic un comportament
Crearea mediului optim
Mediul inconjurator si stresul
Cum sa faceti terapia naturala, placuta si generalizabila

Capitolul 5 Cum sa intelegem comportamentele disruptive

Cum se abordeaza problemele comportamentale
Etapele intensificarii comportamentului
Prima etapa
A doua etapa
A treia etapa
Etapa finala
Sfaturi valabile pentru toate etapele
Tehnici specifice de management al comportamentului

Capitolul 6 Programe comportamentale

Comportamentele disruptive
Programul de toleranta la frustrare
Ierarhizarea situatiilor de stres
Noncomplianta
Sfaturi care sa faciliteze complianta
Programul de complianta
Ierarhizarea compliantei
Program de interventie pozitiv
Program de interventie reductiv

Capitolul 7 Comportamentele autostimulatoare

Functiile autostimularii
Procedee reactive
Ignorarea sistematica
Recompensarea
Blocarea comportamentului
Reducerea valorii recompensatoare a autostimularii
Controlul stimulului
Procedee proactive
Aspecte practice

Capitolul 8 Problemele de somn

Stabilirea unei rutine de somn
Alegerea orei potrivite de culcare
Obiectul care "aduce"¯ somnul
Cum determinati copilul sa ramana in pat
Cum sa tineti copiii departe de patul parintilor
Somnul de pranz

Capitolul 9 Folosirea toaletei

Momentul propice
Echipamentul
Orarul de toaleta
Marirea intervalelor orarului
Folosirea independenta a toaletei
Verificari
Program intensiv de invatare a folosirii toaletei
Cu prompt sau fara prompt?
Dificultati legate de defecatie
Ritualuri
Folosirea toaletei pe timpul noptii
Somnul de pranz

Capitolul 10 Problemele de alimentatie

Selectia alimentelor
Momentul potrivit pentru ceva nou
Introducerea alimentului nou
Alte probleme de alimentatie

Capitolul 11 Jocul si abilitatile sociale

Stimularea limbajului
Invatarea incidentala
Recompensarea sociala
Impotrivirea fata de programele de joc si socializare
Selectarea abilitatilor de joc care vor fi predate
Jocul solitar
Programul de joc
Componentele programului
Analiza componentelor
Un singur pas o data
Exersare intensiva
Promptarea si diminuarea promptului
Recompensarea
Dezvoltarea independentei

Capitolul 12 Jocul social

Exemple de activitati de joaca/socializare
Organizarea intalnirilor de joaca
Alegerea partenerilor de joaca
Etapele dezvoltarii sociale

PARTEA A DOUA

Desfasurarea sesiunilor de terapie
Predarea prin exercitii distincte
Tabel de evaluare pentru generalizare
Complianta
Imitatie nonverbala
Imitatie cu cuburi
Abilitati motorii
Potriviri
Desen
Joc
Strategia generala de predare
Tipuri de joc
Stadiile jocului
Cantece
Joc independent
Scenarii de joaca
Instructiuni (receptiv)
Denumiri (receptiv)
Comunicarea functionala
Stimularea comunicarii
Imitatia verbala
Dificultati de articulare
Denumiri (expresiv)
Bazele conversatiei
Asertivitatea
Da/nu
Negatia
Coordonarea atentiei
Emotii
Gesturi (Pragmatica)
Atribute
Functii
Categorii
Cunostinte generale si rationamente I
Cunostinte generale si rationamente II
La fel/diferit
Prepozitii
Pronumele
Dezvoltarea limbajului
Timpurile verbale
Pluralul
"Nu stiu"
Conversatia - abilitati intermediare
Intrebari
Ordonarea unei succesiuni
Primul/ultimul
Inainte/dupa
Povesti
Cauza si efect
Capacitatea de intelegere I
Capacitatea de intelegere II
Interactiunea cu copiii de aceeasi varsta
Conversatie - abilitati avansate
Tabel de evaluare pentru conversatie
Atentia sociala
Invatarea prin observare
Abilitati de socializare
Ce lipseste?
Aducerea aminte
Notiuni cantitative
Citirea
Scrierea
Autoservirea
Folosirea toaletei
Tabel de evaluare pentru scoala

Anexe




Fragmente din carte

PARTEA INTAI

Jocul social

Pentru a pregati sesiunile de joc cu copiii de aceeasi varsta, identificati in sesiuni structurate de lucru unu-la-unu abilitatile adecvate de joc. Dupa ce copilul a invatat cateva abilitati, incepeti sesiuni scurte de interactiune cu alti copii. De exemplu, stabiliti sa aveti acasa o intalnire de joaca timp de 30 de minute.

Primele doua sesiuni trebuie sa aiba ca scop transformarea acestor intalniri in experiente extrem de recompensatoare atat pentru copilul autist, cat si pentru celalalt copil. Acest lucru inseamna ca nu predati nimic in mod formal pana cand amandoi copiii nu sunt prinsi de experienta si implicati in activitati distractive, de pilda sa faca inghetata sau biscuiti cu ciocolata, sa se joace cu o jucarie amuzanta sau sa inoate in piscina.

Celalalt copil trebuie neaparat sa plece de la aceasta intalnire cu dorinta de a reveni cat de curand.

Dezvoltarea independentei

Statiile de joaca pot fi extrem de eficiente pentru dezvoltarea jocului independent. La inceput, puteti forma o singura statie - adica un loc in care sa fie asezate jucarii. Ulterior, puteti adauga inca o statie. invatati copilul ca dupa ce a terminat de joaca la o statie, poate trece la statia urmatoare.

Numarul statiilor va creste in timp. Este bine ca jucariile sa poata fi folosite in activitati cu un inceput si un sfarsit bine delimitat. Astfel, cand termina de jucat, copilul va primi semnalul ca trebuie sa mearga la urmatoarea statie. Pentru activitatile cu final deschis, folositi un cronometru pe care copilul il poate porni singur.


[ .................................. ]


Identificarea si dezvoltarea recompenselor

Dar daca nu retrageti din cand in cand o recompensa extrem de motivanta, impiedicati alte recompense mai slabe sa devina eficiente, iar copilul se va satura in cele din urma de acea unica recompensa puternica. Ceea ce aveti de facut este sa o inlocuiti cu alte recompense mai slabe, astfel incat copilul sa nu primeasca prea des un singur item.

De asemenea, este recomandabil sa limitati accesul la recompensele puternice, astfel incat sa fie accesibile doar in anumite momente sau pentru anumite comportamente. Daca un copil nu reuseste sa fie atent in timpul terapiei formale, puteti folosi o anumita recompensa pe care si-o doreste mult doar in acea perioada de lucru. Nu numai ca astfel ii pastrati valoarea recompensatoare, dar reusiti sa motivati suplimentar copilul sa fie atent. De multe ori ii rugam pe parinti sa incuie anumite recompense si sa le faca accesibile doar in timpul terapiei.

O modalitate eficienta de a crea recompense este sa asociati recompense potentiale cu recompensele deja existente. Prin asociere, recompensele potentiale vor dobandi o valoare recompensatoare similara. Acesta este, de exemplu, motivul pentru care asociem intotdeauna recompensa sociala (de pilda, laudele sau imbratisarile) cu recompense materiale ca mancarea, jucariile si activitatile. Un alt exemplu ar fi sa coplesiti un mic spectator venit fara entuziasm la un meci de fotbal cu pufuleti, alune si vata de zahar, oferite insa nu toate odata, ci pe rand, de-a lungul reprizelor meciului.

Evaluarea recompenselor

Recompensele au valori diferite. Unele iti plac, dar pentru altele ai da orice. Este esential sa aveti o gama foarte larga de recompense, astfel incat sa folositi recompensarea diferentiata. Cu alte cuvinte, veti oferi recompense foarte puternice pentru comportamente exceptionale, recompense medii pentru comportamente medii si recompense mai slabe pentru comportamente mai putin importante. In acest fel, nu numai ca recompensati comportamentele mai bune, dar motivati si copilul sa se straduiasca mai mult.

Selectarea modelului de recompensare

Modelul initial de recompensare trebuie sa se bazeze pe rata cea mai frecventa de aparitie a comportamentului disruptiv pe care il aveti in vedere. De exemplu, daca aveti un copil care se manifesta neplacut din sfert in sfert de ora, atunci ar trebui sa primeasca feedback si recompensa inainte de a se implini sfertul de ora (de pilda, la 10 minute). In acest fel, va asigurati ca primeste recompensa si se bucura de ea.

Esecul se datoreaza de multe ori unui model de recompensare bazat pe intervale prea lungi. Concret, acest lucru inseamna ca un comportament disruptiv se manifesta inainte ca intervalul dintre recompense sa se sfarseasca, prin urmare copilul are rareori acces la recompensa.

Recompensarea nu poate avea efect daca nu este experimentata. Mai mult, o frecventa slaba de recompensare scade foarte mult motivatia. Cand se reduce frecventa de recompensare, trebuie folosite recompense mai puternice. Daca nu oferiti recompense mai puternice, este posibil sa apara regresia, deoarece nu exista nimic care sa stimuleze copilul sa se straduiasca mai mult. Este vital sa nu oferiti de la inceput recompense extrem de puternice, altfel veti fi prinsi intr-o capcana: nu veti putea oferi recompense mai puternice pe masura ce scade frecventa de recompensare.

PARTEA A DOUA

Complianta
Obiective: 1. Invatati elevul sa indeplineasca instructiuni simple, pe care le puteti insoti de gesturi pentru a-l ajuta sa le inteleaga mai usor. Ideea generala este sa stimulati disponibilitatea elevului de a asculta adultul atunci cand acesta ii cere intr-un limbaj simplu sa faca diverse lucruri.
2. Itemi de predat:
"Vino aici!"¯
"Stai pe scaun."¯
"Mainile cuminti."¯
"Adu-mi..."¯
[si alte instructiuni, dupa caz]
Procedeu: Procedeul de baza prin care elevul este invatat sa indeplineasca instructiunile date este cresterea treptata a cerintelor. La inceput, i se va cere sa indeplineasca doar sarcini care ii plac foarte mult. De exemplu, cereti-i sa manance gustarea favorita, sa se joace cu jucaria cea mai indragita sau chiar sa se autostimuleze. Emiterea unor astfel de instructiuni este foarte probabil sa aiba ca rezultat complianta elevului, prin urmare veti avea ocazia sa il recompensati. Incetul cu incetul, il veti solicita sa indeplineasca instructiuni tot mai putin placute, mentinand insa recompensarea masiva a compliantei.

Imitatie cu cuburi
Obiective: 1. Folosirea jucariilor intr-o maniera adecvata.
2. Imbunatatirea abilitatilor de coordonare vizual-motorie.
3. Dezvoltarea atentiei si memoriei.
4. Controlarea comportamentului (de pilda, elevul invata sa nu apuce agresiv cuburile, sa nu le arunce etc.).
5. Imbunatatirea abilitatilor de motricitate fina.
6. Dezvoltarea obisnuintei de a privi cu atentie materialele didactice si actiunile terapeutului.
7. Deprinderea obiceiului de a-si astepta randul.
Procedeu: Acest program poate fi lucrat cu orice tip de piese de constructie: cuburi, Lego sau forme geometrice taiate din hartie colorata. Terapeutul sta la masa, in partea opusa elevului. Fiecare persoana are propria gramada de piese de constructie, care va fi asezata lateral, aproape de marginea mesei. Terapeutul realizeaza in mijlocul mesei o constructie din piesele sale. Elevul copiaza modelul folosind piesele proprii de constructie. Trebuie sa copieze in acelasi fel in care ar copia o diagrama. Folositi cuburi de culori si forme diferite. Incepeti cu doua sau trei cuburi si cresteti treptat numarul de cuburi folosite. Dupa ce ati construit diverse modele, jucati-va cu ele (de exemplu, plimbati o masinuta pe sub un pod). Folositi tipuri variate de cuburi, cum ar fi Duplo sau Bristle. Puteti include figurine si animale in constructii.
Prompturi: Folositi ghidajul fizic, demonstratia, prompturile verbale, indicarea cu degetul sau o combinatie de astfel de prompturi. Diminuati treptat promptul, astfel incat elevul sa lucreze singur. Ca prompt de inceput, oferiti-i elevului doar cuburile de care are nevoie. Ulterior, oferiti-i si cuburi pe care nu le va folosi la constructie.
Criterii de incepere a programului:
Elevul stapaneste trei itemi din etapa 1 a programului de Imitatie nonverbala.
Criterii de succes:
Elevul raspunde corect la opt din zece exercitii, fara sa aiba nevoie de prompt. Raspunsurile trebuie sa fie corecte si atunci cand elevul lucreaza cu cel putin inca un terapeut diferit.
Etapa 1: Construieste un turn. Puneti mai multe piese in fata elevului si spuneti-i: "Construieste un turn."¯ Incepeti cu un turn din doua piese, apoi cresteti treptat inaltimea turnului. Turnul din patru piese este normal la 1 an si 6 luni; turnul din sase piese corespunde varstei de 2 ani; turnul din opt piese corespunde varstei de 2 ani si 6 luni.
Etapa 2: Discrimineaza formele colorate. Puneti pe masa doua piese diferite, la o distanta de 20 cm una de alta (de pilda, un cub rosu si un dreptunghi verde). Dati-i elevului in mana o piesa care sa fie la fel cu una din cele doua si spuneti-i: "Potriveste!"¯ Verificati in acest fel daca elevul discrimineaza piesele de pe masa.
Etapa 3: Constructii in etape. Asezati pe masa doua foi de hartie, pentru a delimita zona in care va construi fiecare persoana. Terapeutul completeaza pe rand cate o etapa a constructiei si il asteapta pe elev sa copieze, dupa care trece la urmatoarea etapa. Tineti evidenta numarului de etape incheiate si a numarului de prompturi. Exersati imitatia corecta a tuturor pozitiilor posibile, incepand cu cea mai usoara si avansand spre cea mai dificila.
a. deasupra
b. stanga vs. dreapta
c. in fata vs. in spate
d. orientarea in spatiu a piesei de construit (paralel sau perpendicular pe baza de constructie)
Nu uitati sa variati in mod aleatoriu, de la un exercitiu la altul, forma si culoarea pieselor folosite. De asemenea, variati si pozitia lor. Scopul este sa generalizati imitatia, nu sa predati anumite modele de constructie.
Etapa 4: Copiaza constructii gata facute. Terapeutul construieste un model inainte ca elevul sa inceapa sa construiasca. Daca e nevoie, puteti folosi un paravan pentru a va asigura ca elevul asteapta. Cresteti treptat complexitatea constructiei.
Etapa 5: Copiaza modele alcatuite din cuburi mici (de 2,5 cm).
a. orizontal
b. vertical
c. orizontal combinat cu vertical
d. adaugati dimensiunea in fata/in spate
Etapa 6: Copiaza modele alcatuite din piese uniform colorate (de exemplu, cuburi din lemn nevopsit sau piese mari din carton).
Etapa 7: Copiaza modele 2D (fotografie sau desen).
Etapa 8: Creeaza modele concrete: masa, scaun, pod, garaj, masina, avion, tren, casa, pat, barca etc. Aranjati piesele intr-un model care sa semene cu un anumit obiect. Ulterior, puteti folosi o fotografie insotita de o instructiune verbala. Folositi din ce in ce mai putin fotografia, pana cand elevul ajunge sa construiasca obiectul doar auzind instructiunea terapeutului. Puteti utiliza figurine pentru a sublinia mai bine ceea ce ati construit (de exemplu, culcati o figurina in pat). Jucati-va cu modelele construite (plimbati "masina"¯, puneti animale in "grajd"¯ etc.).
Etapa 9: Construieste din memorie. Aratati-i elevului o constructie timp de cinci secunde, apoi ascundeti-o dupa un paravan. Elevul trebuie sa construiasca modelul din memorie.






Copyright © 2008-2016 Catharsis Media. Toate drepturile rezervate.

TEL INFO - CONSUMATOR: 0800 080 999 - linie telefonica cu apelare gratuita | ANPC
Operator date personale inregistrat la ANSPDCP sub nr. 34250 din 24.02.2015