Cand pielea ta e in joc. Asimetrii ascunse in viata de zi cu zi

Cand pielea ta e in joc. Asimetrii ascunse in viata de zi cu zi
de Nassim Nicolas Taleb

In cartea - Cand pielea ta e in joc. Asimetrii ascunse in viata de zi cu zi, Nassim Nicolas Taleb ne arata ca asumarea riscurilor si implicarea curajoasa in viata de zi cu zi, dar si in probleme care depasesc sfera propriei locuinte sau a interesului propriu, sunt atribute esentiale ale eroilor si, in general, ale tuturor celor care si-au gasit sensul vietii.

Editura: Curtea Veche
Colectia: Seria Nassim Nicholas Taleb
Pagini: 446

Anul aparitiei: 2018
Editia originala: 2018
Traducere din limba engleza de Ioana Dumitrescu

Coperta: Simpla (Paperback)
Dimensiuni: 145 mm x 205 mm
ISBN: 978-606-44-0140-3

Descrierea editorului

Trecand prin cam toata istoria omenirii, citand cu fler atat din Parintii Bisericii (ca Atanasie cel Mare sau Benedict de Nursia), cat si din Nietzsche si Popper, din Seneca si Donald Trump, Nassim Nicholas Taleb ne arata ca asumarea riscurilor si implicarea curajoasa in viata de zi cu zi, dar si in probleme care depasesc sfera propriei locuinte sau a interesului propriu, sunt atribute esentiale ale eroilor si, in general, ale tuturor celor care si-au gasit sensul vietii.

Intr-un stil cat se poate de limpede si iconoclast, ca intotdeauna, Taleb cheama la duel credinte si preconceptii dintre cele mai bine pazite si devenite astazi norma – de la interventionismul militar in numele restabilirii pacii, pana la modul in care se fac investitiile financiare sau felul in care se propaga anumite credinte religioase. In orice situatie discutata, criteriul infailibil dupa care putem judeca autenticitatea, virtutea, dorinta de a face bine, probitatea stiintifica sau adevarata devotiune religioasa este disponibilitatea celui implicat de a-si pune pielea in joc. Cine nu o face e ori sarlatan, ori, de-a dreptul, un nenorocit las cu sange rece.

Nassim Nicolas Taleb

Nassim Nicholas Taleb si-a consacrat intreaga activitate de cercetare problemelor pe care le ridica nesiguranta, probabilitatea si cunoasterea. Experienta de douazeci de ani in comert s-a cristalizat dupa 1993 in activitatea de eseist si cercetator in teoria probabilitatii.

Cu toate ca in prezent traieste retras, dedicandu-se fie studiului intens, fie hoinarelii meditative prin cafenelele lumii, Taleb este un distins profesor de ingineria riscului la Institutul Politehnic al Universitatii din New York. Studiile sale se concentreaza pe mecanismul decizional in conditii de opacitate, propunand o cartografiere si un mod de abordare a vietii intr-o realitate pe care nu o intelegem.

Pagini din carte

Cuprinsul cartii

Cartea I: Introducere

Aspectele mai putin evidente ale deciziei de a-ti pune pielea in joc

Prolog. Partea intai: Lichidarea lui Anteu

Libia dupa Anteu
Ludis de alieno corio (Riscam vietile altora)
Conducatorii razboinici sunt inca printre noi
Afacerea Bob Rubin
Sistemele invata prin inlaturare

Prolog. Partea a doua: Scurta explorare a simetriei

I. De la Hammurabi la Kant
Hammurabi la Paris
Argintul e mai bun decat aurul
Lasa balta universalismul

II. De la Kant la Tony Grasanul
Smecherie, prostie sau ambele
Opacitatea cauzelor si revelarea preferintelor
Pune-ti pielea in joc. Dar nu mereu

III. Modernism
Cum pui in lumina vorbitorul
Simplitatea
Sunt imbecil cand nu imi pun pielea in joc
Diferenta dintre regulamente si sistemele juridice

IV. Punerea sufletului in joc
Artizanii
Atentie la antreprenori
Aroganta e suficienta
Cetatenia optionala
Eroii n-au fost soareci de biblioteca
Punerea sufletului in joc si ceva (nu prea mult) protectionism
Judecatorii isi pun pielea-n joc? Ar trebui!

Prolog. Partea a treia: Coastele din Incerto

Calea
Detectorul imbunatatit
Recenzentii
Organizarea cartii
Apendice: Asimetrii ale vietii si ale lucrurilor

Cartea a II‑a: Problema agentului, la prima vedere

Capitolul 1. De ce trebuie sa‑si manance fiecare propriile testoase: egalitate in incertitudine

In fiecare zi se naste un client
Pretul porumbului in Rodos
Egalitate in incertitudine
Rav Safra si elvetianul
Membri si nemembri
Non mihi, non tibi, sed nobis (Nu pentru mine, nu pentru tine, ci pentru noi)
Cine e pe diagonala?
Toti intr‑o barca (adevarata)
Promovarea investitiilor
O scurta vizita la medic
Ce urmeaza

Cartea a III‑a: Cea mai mare asimetrie

Capitolul 2. Castiga cel mai intolerant: dominatia minoritatii incapatanate

Infractori alergici la arahide
Grupul de renormalizare
Efectul de veto
Lingua franca
Gene contra limbi
Drumul cu sens unic al religiilor
Despre descentralizare, din nou
Impunerea virtutii asupra altora
Stabilitatea regulii minoritatii. Un argument probabilistic
Paradoxul Popper‑Godel
Necuviinta pietelor si a stiintei
Unus, sed leo: unul singur, dar leu!
Ce a fost si ce urmeaza
Apendicele Cartii a III‑a: Alte cateva paradoxuri despre colectiv
Piete fara pic de inteligenta

Cartea a IV‑a: Lupi printre caini

Capitolul 3. Cum se controleaza in mod legal o alta persoana

Controlarea unui pilot
De la angajatul model la candidatul model
Teoria firmei in viziunea lui Coase
Complexitate
O forma ciudata de sclavie
Libertatea nu vine niciodata singura
Lupii dintre caini
Aversiunea fata de pierdere
In asteptarea unui nou Constantinopol
Nu zgudui Birocristanul
Ce urmeaza

Capitolul 4. Cand pui pielea altora in joc

O ipoteca si doua pisici
Gasirea slabiciunilor ascunse
Cum ii facem pe teroristii sinucigasi sa‑si puna pielea in joc
Ce urmeaza

Cartea a V‑a: Viata inseamna asumarea anumitor riscuri

Capitolul 5. Viata in simulator

Iisus Si‑a asumat riscuri
Pariul lui Pascal
Matricea
Trump
Ce urmeaza

Capitolul 6. Intelectualul idiot

Unde se gaseste padurea
Stiinta si scientism
Intelectualul filistin
Nicio betie cu rusii
Concluzie
Post‑scriptum

Capitolul 7. Inegalitatea si punerea pielii in joc

Doua tipuri de inegalitate
Statica si dinamica
Pikettismul si revolta clasei mandarinilor
Cizmarul il invidiaza pe cizmar
Inegalitate, avere si socializare verticala
Empatia si iubirea de semeni
Date fara valoare
Etica functiei publice
Ce urmeaza

Capitolul 8. Un expert numit Lindy

Cine este „adevaratul“ expert?
Efectul Lindy asupra efectului Lindy
Avem nevoie de un judecator?
Ceai cu regina
Institutii
Impotriva propriilor interese
Din nou despre punerea sufletului in joc
Stiinta se supune efectului Lindy
Empiric sau teoretic?
Bunica sau cercetatorii?
Scurta explorare a intelepciunii bunicilor

Cartea a VI‑a: Aprofundarea problemei agentului

Capitolul 9. Medicii n-ar trebui sa arate a medici

Facuti pentru rol
Eroarea cherestelei verzi
Planul de afaceri ferchezuit
Un episcop de Halloween
Nodul gordian
O viziune prea intelectualizata asupra vietii
Un alt caz de interventie
Aur si orez
Compensatia
Educatia ca produs de lux
Euristica detectarii tampeniilor
Salile de sport adevarate nu arata a sali de sport
Ce urmeaza

Capitolul 10. Doar bogatii sunt otraviti: preferintele altora

Venenum in auro bibitur (Otrava se bea din cupe de aur)
Case funerare mari
Conversatia
Neliniaritatea progresului
Ce urmeaza

Capitolul 11. Facta, non verba (Fapte, nu vorbe)

O oferta foarte greu de refuzat
Asasini
Asasinatul ca marketing
Asasinatul ca democratie
Punerea pielii in joc in fotografii

Capitolul 12. Faptele sunt reale, stirea este falsa

Cum sa nu fim de acord cu noi insine
Informatiile nu agreeaza controlul
Etica dezacordului
Ce urmeaza

Capitolul 13. Comercializarea virtutii

Public si privat
Comerciantii de virtute
A fi sau a parea?
Simonia
Virtutea se refera la altii si la colectiv
Virtutea nepopulara
Asuma‑ti riscuri!

Capitolul 14. Pace, nici cu cerneala, nici cu sange

Opozitia dintre Marte si Saturn
Unde sunt leii?
Istoria vazuta de la Urgenta
Ce urmeaza

Cartea a VII‑a: Religie, credinta si punerea pielii in joc

Capitolul 15. Habar n‑au ce spun cand vorbesc despre religie

Credinta este de mai multe feluri
Libertarianismul si religiile fara Biserica
Ce urmeaza

Capitolul 16. Nu veneram cu adevarat daca nu ne punem pielea in joc

Zeilor nu le plac semnalele ieftine
Dovezile

Capitolul 17. Papa este ateu?

Credinciosi in ceea ce spun
Ce urmeaza

Cartea a VIII‑a: Risc si rationalitate

Capitolul 18. Cum tratam rationalitatea in mod rational
Cand ne insala ochii

Ergodicitatea e pe primul loc
De la Simon la Gigerenzer
Revelarea preferintelor
Care este rolul religiei?
„Volbe“ si „volbe“ goale
Ce are de spus Lindy?
Latura neornamentala a ornamentalului

Capitolul 19. Logica asumarii riscurilor

Ergodicitatea
Repetarea expunerilor
Cine este „tu“?
Curajul si precautia nu sunt contradictorii
Din nou despre rationalitate
Trebuie sa iti placa anumite riscuri
Empirismul naiv
Rezumat
Epilog. Ce mi‑a spus mie Lindy

Multumiri
Glosar
Apendice tehnic
Note
Bibliografie
Indice

Fragmente din carte

Codul lui Hammurabi a fost inscriptionat pe o stela din bazalt cu aproximativ 3 800 de ani in urma si expus intr-o piata publica din centrul Babilonului, astfel ca fiecare stiutor de carte sa il poata citi sau, mai degraba, sa-l citeasca analfabetilor. Contine 282 de legi si este considerat a fi prima codificare a normei noastre inca actuale. Codul are o tema centrala: stabileste simetrii intre persoanele implicate intr o tranzactie, pentru ca nimeni sa nu poata transfera vreun risc de extremitate ascuns sau riscuri in stilul lui Bob Rubin. Da, Afacerea Bob Rubin exista de 3 800 de ani, fiind la fel de veche precum civilizatia, asa cum sunt si regulile menite sa o contracareze.

Ce este un risc de extremitate, sau o coada? Pentru moment, gandeste te la el ca la un eveniment extrem cu frecventa redusa. Se numeste astfel pentru ca in reprezentarile frecventelor, bazate pe curba lui Gauss, se situeaza la extremitatea stanga sau dreapta (avand o frecventa redusa) si, dintr un motiv care depaseste puterea mea de intelegere, oamenii au inceput sa-i spuna „coada“, si termenul s-a impamantenit.

Cea mai cunoscuta dispozitie a lui Hammurabi este urmatoarea: „Daca un constructor ridica o casa si acea casa se prabuseste pricinuind moartea proprietarului, constructorul va fi condamnat la moarte.“

Caci, la fel ca in cazul tranzactiilor financiare, cele mai bune locuri in care pot fi ascunse riscurile sunt „colturile“, punctele slabe fiind acoperite sub aparenta unor evenimente rare, pe care le poate detecta numai arhitectul (sau traderul): ideea este sa fie departe, in timp si spatiu, in clipa in care are loc prabusirea. Cand am terminat facultatea, oferindu-mi, fara sa i le cer, sfaturi pentru viitoarea mea cariera, un bancher englez, batran alcoolic rumen in obraji, mi a spus: „Eu acord numai imprumuturi pe termen lung. Cand ajung la scadenta, vreau sa fiu plecat de mult. Si sa nu pot fi contactat decat de la mare distanta.“ Lucra pentru banci internationale si reusea sa-si joace renghiul mutandu-se in alta tara o data la cinci ani; din cate imi amintesc, schimba si nevasta o data la zece ani si banca o data la doisprezece ani. Insa nu era nevoie sa se ascunda prea departe sau sa se ingroape prea adanc: pana de curand, nimeni nu recupera (nu cerea inapoi) primele din trecut ale bancherilor cand apareau probleme ulterior. Si nu ar trebui sa ne mire ca elvetienii au fost cei care au initiat astfel de recuperari, in 2008.

Bine cunoscuta lege a talionului, „ochi pentru ochi“, provine din Codul lui Hammurabi. Se aplica in sensul ei figurat, nicidecum la propriu: in realitate, nu se scoate niciun ochi, de aceea regula este mult mai flexibila decat pare la prima vedere. Fiindca, intr-o celebra discutie talmudica (din Bava Kamma), un rabin sustine ca, daca s-ar aplica ad litteram, in cazul in care ar pricinui orbirea cuiva care vedea cu ambii ochi, chiorul ar fi pedepsit doar pe jumatate, iar un orb ar scapa nepedepsit.

Sau ce se intampla daca un om marunt ucide un erou? De asemenea, nu este necesar sa i se amputeze piciorul medicului nesabuit care a taiat, din greseala, un picior sanatos: sistemul raspunderii civile delictuale, prin intermediul instantelor, nu al regulamentelor, datorita eforturilor lui Ralph Nader, va impune o anumita pedeapsa, suficient de aspra ca sa i protejeze pe consumatori si pe cetatenii obisnuiti de institutiile puternice.

Este evident ca sistemul juridic poate produce iritari (in special in domeniul raspunderii civile delictuale) si ca exista si aici o categorie care cauta sa obtina avantaje personale, dar este mult mai bine sa ne plangem de avocati decat de lipsa acestora.

Mai concret, unii economisti au tot incercat sa ma acuze ca vreau sa rastorn sistemul modern de protectie impotriva falimentului; altii mi au imputat chiar ca as vrea sa readuc in actualitate ghilotina, pentru bancheri. Nu sunt atat de formalist: este vorba doar despre aplicarea unei pedepse oarecare, cat sa faca mai putin atragatoare Afacerea Bob Rubin si sa protejeze publicul.

Dintr-un motiv care-mi scapa – una dintre ciudateniile pe care numai in Franta le-ntalnesti! –, Codul lui Hammurabi, o stela din bazalt gri-inchis, se afla la Muzeul Luvru, in Paris. Iar francezii, care, de obicei, stiu multe lucruri pe care noi le cam ignoram, nu par sa aiba habar de el; numai vizitatorii coreeni cu bete de selfie par sa fi auzit de acel loc.

In penultimul meu pelerinaj acolo, s a intamplat sa tin o prelegere pentru finantistii francezi intr-una dintre salile de conferinte ale muzeului. Am vorbit despre ideile din aceasta carte si despre ideea punerii pielii in joc. Am sustinut discursul imediat dupa omul care, in ciuda infatisarii (si personalitatii) destul de asemanatoare cu cele ale statuilor mesopotamiene, intruchipeaza absenta acestei idei: fostul guvernator al Rezervei Federale, Ben Bernanke.

Spre regretul meu, cand am intrebat auditoriul, folosindu-ma de ironia situatiei, si anume despre faptul ca in urma cu aproape patru milenii eram, intr-un fel, mai putin naivi in aceste privinte si ca monumentul se afla la 100 de metri de locul in care tineam prelegerea, nicio persoana din acea incapere, in pofida culturii bogate a finantistilor francezi, nu si-a dat seama despre ce vorbesc. Nimeni nu stia despre Hammurabi mai mult decat ca a jucat un oarecare rol in geopolitica Mesopotamiei, nebanuind nici macar legatura sa cu punerea pielii in joc sau cu responsabilitatea bancherilor.

Aprecieri si cronici

Nu exista o voce mai profetica! Taleb este un filozof autentic, cineva care e capabil sa ne schimbe viziunea pe care o avem asupra structurii lumii prin forta, originalitatea si adevarul ideilor sale.

- John Gray

Alte carti de acelasi autor

Lebada Neagra

Pagini: 504 / Pret: 42.00 lei
Cartea pune sub o lupa critica orbirea noastra in fata aleatoriului si ambitia stiintifica de a masura incertitudinea. In vreme ce inertia ne indeamna sa ignoram impactul unor evenimente semnificative, Taleb demonstreaza ca un mic numar de Lebede Negre pot explica aproape orice in lumea noastra.

Alte titluri de specialitate de pe PsihoShop.ro:

Copyright © 2008-2020 Catharsis Media. Toate drepturile rezervate.

TEL INFO - CONSUMATOR: 0800 080 999 - linie telefonica cu apelare gratuita | ANPC
Operator date personale inregistrat la ANSPDCP sub nr. 34250 din 24.02.2015