Manual de psihologie si psihopatologie clinica generala

Manual de psihologie si psihopatologie clinica generala
de Rene Roussillon

Colectivul de autori, coordonat de Rene Roussillon, al -Manualului de psihologie si psihopatologie clinica generala-, a avut ca scop principal reprezentarea teoretica de ansamblu a istoriei subiectivitatii umane si a vicisitudinilor sale psihopatologice, de la nastere pana la varsta adulta.

Stoc Epuizat

Daca doriti, puteti primi un email automat in momentul in care aceasta carte reintra in stoc.

Editura: Editura Fundatiei Generatia
Colectia: Spatiul PSY
Pagini: 786

Anul aparitiei: 2010
Editia originala: 2007
Traducere din limba franceza de A. Constantinescu, I. Dragut, I. Georgescu s.a.

Coperta: Simpla (Paperback)
Dimensiuni: 135 mm x 190 mm
ISBN: 978-973-1998-06-0

Descriere psihoshop.ro

"Manualul de psihologie si psihopatologie clinica generala" propune, asa cum precizeaza autorii in prefata cartii, "o abordare a evolutiei subiectului umane si a nevoilor pe care le are dezvoltarea subiectivitatii sale, a avatarurilor pe care acest proces le poate intalni in diferite momente in parcursul sau, plecand de la o analiza dialectica permanenta a evolutiei lui impreuna cu cea a anturajului familial si social. (...) Psihopatologia este prezentata si capata sens pornind de la aceasta reprezentare de ansamblu. Si in acest punct acest manual inoveaza, nu se multumeste sa prezinte o nosografie a simptomatologiilor diferitelor forme de psihopatologie, ci incearca sa patrunda in intelesul acesteia, in legatura cu vicisitudinile dezvoltarii subiectivitatii."

Autorii "Manualului de psihologie si psihopatologie clinica generala" si-au propus, deci, sa abordeze implicatiile procesului prin care bebelusul, copilul, copilul in perioada de latenta si adolescentului isi contruiesc viata psihica in legatura cu universul parental si cu interrelatiile care-l constituie. Pornind de la teoria si practica psihanalitica, autorii au ca prim obiectiv trasarea unei istorii psihice a realitatii. Apoi, prezinta logicile, in majoritate inconstiente, care circumscriu formele de expresie ale psihopatologiei. Autorii au ales sa sublinieze intr-un capitol interesant contributia neurostiintelor cognitive in studierea si intelegerea psihopatologiei umane. Demersul autorilor se incheie cu prezentarea probelor proiective in practica clinica, probe care mijlocesc intelegerea subiectivitatii de catre orice clinician.

Rene Roussillon, coordonatorul lucrarii, este profesor de psihologie clinica si psihopatologie la Universitatea Lyon 2.
Catherine Chabert este profesor de psihologie clinica si psihopatologie la Universitatea Paris V.
Albert Ciccone este profesor de psihologie clinica si psihopatologia copilului si adolescentului la Universitatea Lyon 2.
Alain Ferrant este conferentiar de psihologie clinica si psihopatologia adultului, abilitat sa conduca cercetari, la Universitatea Lyon 2.
Nicolas Georgieff este profesor de psihiatrie a copilului si adolescentului la Universitatea Lyon 1.
Pascal Roman este profesor de psihologie clinica si psihopatologie la Universitatea Lyon 2.

Pagini din carte

Cuprinsul cartii

Partea I. Realitatea psihica a subiectivitatii si istoria sa
Capitolul 1. Alegerea unei referinte teoretice: realitatea psihica si metapsihologia
Capitolul 2. O prima teorie a sensului: istoria, infantilul si sexualul
Capitolul 3. Pulsiunea si sursele sale
Capitolul 4. Factori de evolutie si de organizare a subiectivitatii
Capitolul 5. Narcisism primar: definitie si evolutie
Capitolul 6. Iesirea din narcisismul primar: "distrus-gasit"
Capitolul 7. Organizarea anala a pulsiunii
Capitolul 8. Reorganizarea falica a pulsiunii
Capitolul 9. Oedip si criza oedipiana
Capitolul 10. Perioada de latenta
Capitolul 11. Adolescenta si crizele sale
Partea a II-a. Psihopatologie
Sectiunea I. Introducere generala
Capitolul 12. Definitii
Capitolul 13. Metodologie clinica generala
Capitolul 14. Model structural, proces reprezentativ, poli ai organizarii
Capitolul 15. Angoase si defense
Sectiunea II. Psihopatologia bebelusului, copilului si adolescentului
Capitolul 16. Abordarea psihopatologica a proceselor de dezvoltare
Capitolul 17. Principalele entitati nosologice - Abordare semiologica si diagnostica
Capitolul 18. Abordare clinica a catorva contexte psihopatologice paradigmatice
Sectiunea III. Psihopatologia adultului
Capitolul 19. Polul organizarii nevrotice a psihismului
Capitolul 20. Polul organizarii psihotice a psihismului
Capitolul 21. Polul organizarii narcisic-identitare a psihismului
Capitolul 22. Polul psihosomatic
Sectiunea IV. Psihopatologie si neurostiinte
Capitolul 23. Neurostiintele in psihopatologie o psihopatologie pluralista
Partea a III-a. Tehnicile proiective in psihopatologie
Sectiunea I. Probele proiective in psihopatologia adultului
Capitolul 24. Situatia proiectiva
Capitolul 25. Perspective psihopatologice
Sectiunea II. Probele proiective in psihopatologia copilului si adolescentului
Capitolul 26. Probele proiective, un dispozitiv de simbolizare
Capitolul 27. Recursul la probele proiective in clinica copilului si adolescentului
Capitolul 28. Probele proiective ca joc

Fragmente din carte

Psihanalistii ce i-au urmat lui Freud au incercat sa circumscrie si sa defineasca mai bine celelalte modalitati de a ne "aminti" fara sa stim ca ne amintim, de a continua sa fim afectati de evenimentele trecutului fara a avea constiinta ca suntem afectati, ca "suferim de reminiscenta", pentru a relua expresia lui Freud. Am lasat deja sa se inteleaga mai sus, faptul ca simptomele fac parte din aceste forme de memorie care nu se manifesta ca atare; de altfel, tocmai prin aceasta produc "simptome" si tin de forme ale psihopatologiei. Dar afectele insele pot cateodata sa reprezinte singura maniera in care ne amintim anumite situatii din trecut, este faimosul "memories in feeling" al lui M. Klein. De exemplu, suferinta profunda pe care unii adulti o incearca in anumite momente dificile ale vietii lor este deseori singura urma pastrata a starii lor de neputinta infantila, reinviata in prezent. Fantasmele insele, pe care Freud le prezinta ca find o "amestecatura", sunt purtatoare ale unei forme de memorie. Ele poarta amintirea modurilor de relationare din copilarie sau a evenimentelor asa cum au fost ele traite, percepute si inregistrate de catre copil in epoca in care s-au intamplat si, deci, in functie de particularitatile functionarii psihicului infantil si ale vietii pulsionale pe care o avea in acel moment. Ceea ce a ramas traumatic in copilarie, ceea ce a pastrat un caracter prea enigmatic pentru psihicul infantil, in special din cauza imaturitatii sale, tinde sa continue sa se "reprezinte" in psihic si, precum fantomele care vin sa bantuie prezentul cata vreme nu au putut gasi un mormant potrivit, continua sa aiba efecte "postume".

Infantilul nu este copilaria, chiar daca infantilul ia nastere in copilarie. Intantilul este acea maniera particulara de a da sens lucrurilor, de a da semnificatii evenimentelor, incidentelor si accidentelor vietii, in functie de parametrii subiectivi ai copilariei. Este modalitatea prin care copilul incearca sa reduca enigmele cu care este confruntat. De exemplu, ceea ce numim "narcisismul" copilului este maniera copilului de a se "raporta la el insusi", ceea ce se deruleaza in viata lui si in mediul lui; adica maniera prin care el "interpreteaza" situatiile in functie de el, ca si cum el ar fi la originea lor. El "teoretizeaza" si concepe lucrurile pornind de la el, ca si cum el ar fi produs situatiile cu care se confrunta.

Unul dintre primele aspecte ale functiei paterne este aceea de a servi ca suport functiei materne. Tatal sustine, sprijina mama in investirea bebelusului, in devotamentul ei, in "preocuparea materna primara", in sensul pe care Winnicott il da acestui termen. El sustine si contine in relatia mama-bebelus, indeosebi angoasele, fricile, turbulentele emotionale pe care le genereaza si pe care le presupune o astfel de relatie. (...) Functia paterna nu se rezuma la a separa, a interzice, a castra, asa cum este ea adesea prezentata. Cu mult inainte de a separa, tatal reuneste mama si bebelusul, el asigura conditiile intalnirii, ale legaturii. Salomon Resnik (1994) descrie functia punte a tatalui: o punte separa si reuneste in acelasi timp. (...) Functia paterna permite legatura hranitoare, ea este gardianul spatiului in care mama hraneste bebelusul.

Alte titluri de specialitate de pe PsihoShop.ro:

Copyright © 2008-2020 Catharsis Media. Toate drepturile rezervate.

TEL INFO - CONSUMATOR: 0800 080 999 - linie telefonica cu apelare gratuita | ANPC
Operator date personale inregistrat la ANSPDCP sub nr. 34250 din 24.02.2015