Cauta carte / autor:    
CUM CUMPAR?        CUM PLATESC?        LIVRAREA        Despre ANTICARIAT        CONTACT     

Abonati-va la Newsletter!
Vreti sa aflati ce carti de psihologie apar? Newsletterul este trimis bilunar. Alerta este trimisa la fiecare carte noua.

E-mail: Abonare la:


Psihoterapie


Psihologie clinica


Psihologie practica


Psihologie educationala


Introducere in psihologie


Alte domenii ale psihologiei


Domenii conexe


Dictionare


Reviste si periodice


ANTICARIAT





57 TITLURI DISPONIBILE

23 TITLURI DISPONIBILE

118 TITLURI DISPONIBILE

11 TITLURI DISPONIBILE

Abonati-va la Newsletter!
Vreti sa aflati ce carti de psihologie apar? Newsletterul este trimis bilunar. Alerta este trimisa la fiecare carte noua.

E-mail: Abonare la:

      
In gradina mintii. Sa redescoperim natura in lumea moderna - Sue Stuart-Smith       In gradina mintii. Sa redescoperim natura in lumea moderna
de

Pentru a ne convinge de faptul ca ingrijirea unei gradini ne ajuta sa ne cunoastem mai bine, Sue Stuart-Smith apeleaza la exemple edificatoare, cum ar fi intoarcerea bunicului sau din Primul Razboi Mondial, obsesia lui Freud pentru flori, studii de caz ale pacientilor ei si programele de gradinarit organizate in inchisoarea Rikers Island din New York.

Pret: lei        Avem aceasta carte in stoc



      



Editura: LifeStyle Publishing
Colectia: In afara colectiilor
Pagini: 384
   
Anul aparitiei: 2022
Editia originala: 2020
Traducere din limba engleza de Andreea Lutic
     
Coperta: Simpla (Paperback)
Dimensiuni: 130 mm x 200 mm
ISBN: 978-606-789-262-8


Descrierea editorului

Cum ar putea gradinaritul sa ne elibereze de stres si sa ne ajute sa ne ingrijim de sanatatea noastra mintala? Ce se afla in spatele puterii revigorante a lumii naturale?

Combinand in mod stralucit neurostiinta contemporana, psihanaliza si arta povestirii, In gradina mintii, o carte tradusa deja in 15 limbi, investigheaza magia pe care multi gradinari o cunosc de mult timp – lucrul cu natura ne poate transforma in mod radical sanatatea, starea de bine si increderea de sine.

Pasiunea autoarei pentru horticultura s-a dezvoltat pe parcursul formarii ei in psihanaliza. Pentru a ne convinge de faptul ca ingrijirea unei gradini ne ajuta sa ne cunoastem mai bine, Sue Stuart-Smith apeleaza la exemple edificatoare, cum ar fi intoarcerea bunicului sau din Primul Razboi Mondial, obsesia lui Freud pentru flori, studii de caz ale pacientilor ei si programele de gradinarit organizate in inchisoarea Rikers Island din New York.

Esentiala si pragmatica, In gradina mintii este o carte pentru cei ce indragesc gradinaritul si lectura perfecta pentru cei care isi doresc o viata psihica mai sanatoasa.



Sue Stuart-Smith

Sue Stuart-Smith este psihiatru si psihoterapeut. Inainte de a deveni medic, a studiat literatura engleza la Universitatea Cambridge.

A lucrat timp de multi ani in cadrul Serviciului de Sanatate Publica din Hertfordshire, iar in prezent preda cursuri la Tavistock and Portman NHS Foundation Trust si este consilier la DocHealth, o entitate nonprofit care ofera consultatii psihoterapeutice pentru medici.

Este casatorita de peste treizeci de ani cu Tom Stuart-Smith, renumit arhitect peisagist, impreuna cu care a creat minunata gradina Barn Garden din Hertfordshire.




Prezentari Video





Pagini din carte

      



Cuprinsul cartii

1. Inceputuri
2. Natura verde: natura umana
3. Semintele si increderea in sine
4. Refugiul verde
5. Cand aducem natura in oras
6. Radacini
7. Darul florilor
8. Solutii radicale
9. Razboiul si gradinaritul
10. Ultimul anotimp al vietii
11. Timpul in gradina
12. Vedere din spital
13. Fitilul verde

Bibliografie generala despre natura, gradini si sanatate

Multumiri
Credite Foto
Note




Fragmente din carte

Tristetea cauzata de moartea cuiva drag ne predispune la izolare, desi in mai mica masura cand este o experienta impartasita. Cand pierdem pe cineva din familie, simtim nevoie sa ne sustinem unii pe altii, dar fiecare dintre noi sufera, fiecare dintre noi simte ca se prabuseste. Avem tendinta sa ne protejam unii pe altii de trairile intense si ne e mai usor sa ne lasam prada emotiilor cand suntem singuri. Copacii, apa, pietrele si cerul, desi sunt insensibile la trairile omenesti, ne primesc in mijlocul lor. Intrucat natura nu este tulburata de emotiile noastre, contactul cu ea ne poate alina singuratatea pe care o simtim in urma pierderii.

In primii ani de dupa moartea tatalui meu, am fost atrasa de natura, dar nu de cea din gradini, ci de cea de pe tarmul marii. Cenusa lui fusese incredintata apelor din Solent, un canal aglomerat, plin de barci si vapoare, aflat langa casa lui parinteasca, de pe coasta de sud; dar cea mai profunda alinare am gasit-o pe plajele singuratice din partea de nord a comitatului Norfolk, unde rareori se zarea cate o barca in departari. Nu mai vazusem pana atunci un orizont atat de vast. Aveam impresia ca am ajuns la marginea lumii cunoscute si ma simteam nespus de aproape de tata.

Dupa ce-l studiasem pe Freud pentru unul dintre examene, am devenit interesata de mecanismele psihicului. Am renuntat la planul de a face un doctorat in literatura si am decis sa devin medic. Cand eram in anul III la Medicina, m-am casatorit cu Tom, pentru care gradinaritul era un mod de viata. Am hotarat ca, de vreme ce il pasiona gradinaritul, avea sa ma pasioneze si pe mine, dar, sincer vorbind, eram putin sceptica. Pe vremea aceea, lucrul in gradina parea doar o corvoada in plus, desi imi placea maim ult sa stau afara decat inauntru (sigur, cu conditia sa fi fost soare).

Peste cativa ani, impreuna cu fetita noastra Rose, care era inca un bebelus, ne-am mutat intr-o fosta ferma situate aproape de locuinta parintilor lui Tom, la Serge Hill in Hertfordshire. In anii urmatori, lui Rose i-au urmat Ben si Harry, iar Tom si cu mine ne-am apucat sa facem o gradina pornind de la zero. Hambarul (The Barn), cum i-am spus noii noastre case, era inconjurat de camp deschis, iar avand in vedere ca se afla pe un deal orientat catre nord, in bataia vanturilor, aveam nevoie de un adapost. Am creat niste parcele pe terenul stancos din jur, plantand copaci si garduri vii si construind niste tarcuri imprejmuite cu garduri de nuiele, si am facut eforturi mari ca sa amelioram calitatea solului. Aceste lucruri n-ar fi fost posibile fara ajutorul nepretuit si incurajarile venite din partea parintilor lui Tom si a unor prieteni binevoitori. Cand organizam actiuni de colectare a pietrelor, Rose, bunicii, unchii si matusile ei isi uneau fortele, umpland galeti nenumarate cu pietris care trebuie indepartat.

Fusesem dezradacinata, fizic si emotional, si aveam nevoie sa simt ca apartin unui loc, dar nu prea eram constienta de faptul ca gradinaritul m-ar fi putut ajuta sa prind radacini. Observam in schimb importanta tot mai mare pe care o capata gradina in viata copiilor nostril. Au inceput sa-si faca vizuini in tufisuri si petreceau ore intregi in lumilor lor imaginare; prin urmare, gradina era deopotriva un taram fantasmagoric si un loc real.

Gradina noastra a progresat gratie energiei creative si viziunii lui Tom, iar eu am inceput sa cultiv plante abia cand Harry, baiatul nostrum cel mic, avea vreo doi-trei ani. Am inceput sa fiu interesata de plantele aromatice si efectiv devoram cartile despre ele. Aceasta noua preocupare a avut drept rezultat experimente in bucatarie si intr-o gradina micuta de plante aromatice, care inca de pe atunci devenise „a mea”. Sigur, au fost si niste dezastre – printer care o limba-mielului vicleana si o sapunarita tenace, dar mancarea imbogatita cu fel de fel de plante aromatice cultivate acasa imi facea viata mai frumoasa -, iar de aici a fost doar un mic pas pana la decizia de a cultiva legume. In aceasta etapa eram pasionata numai de fructi si legume!

Pe vremea aceea aveam treizeci si cinci de ani si lucram ca psihiatru in sistemul national de sanitate din Marea Britanie (NHS). Prin faptul ca-mi oferea ceva concret in schimbul eforturilor mele, gradinaritul era o completare a vietii profesionale, centrata pe atributele intangibile ale psihicului. Lucrand in clinici si in spitale, imi petreceam o buna parte din timp in interior, dar gradina imi dadea ocazia sa ies la aer.

Am descoperit placerea de a cutreiera prin gradina fara un scop anume, observand plantele cum se schimba, cresc, sufera sau dau roade. Treptat, mi-am schimbat parerea despre diverse treburi plictisitoare precum plivitul, prasitul si udatul gradinii; am inteles ca nu e atat de important sa le duc la bun sfarsti, cat sa ma implic in ele pe deplin. Udatul gradinii te calmeaza – cu conditia sa nu te grabesti -, diar in mod curios, dup ace termini, te simti inviorat, precum plantele insesi.

Lucrul care-mi placea cel mai mult – si imi place in continuare – era sa cultiv plante din seminte. Semintele nu ne ofera niciun indiciu cu privier la ce va rasari, iar dimensiunea lor n-are nicio legatura cu viata latenta pe care o poarta in ele.




Aprecieri si cronici

De multi ani nu am mai citit o carte atat de inteleapta… Mult mai mult decat o carte de gradinarit, mult mai mult decat un ghid pentru sanatate mintala… O recomand calduros.
- Stephen Fry



Acesta este un studiu datator de optimism despre bucuria si placerea de a-ti ingriji gradina si a creste plante... Argumentele autoarei referitoare la beneficiile pe care le au natura si gradinaritul pentru sanatatea noastra psihica sunt sustinute de cercetari din domeniul neurostiintelor si studii de caz despre pacienti a caror stare s-a ameliorat prin practicarea gradinaritului terapeutic
- The Guardian



O combinatie fascinanta intre stiinta psihiatriei si stravechea arta a gradinaritului.
- Financial Times





Alte titluri de specialitate de pe PsihoShop.ro:










Copyright © 2008-2020 Catharsis Media. Toate drepturile rezervate.

TEL INFO - CONSUMATOR: 0800 080 999 - linie telefonica cu apelare gratuita | ANPC
Operator date personale inregistrat la ANSPDCP sub nr. 34250 din 24.02.2015