Retete de jocuri. De ce si cum sa te joci cu copilul tau - Lawrence J. Cohen

 

Cauta carte / autor:    
CUM CUMPAR?        CUM PLATESC?        LIVRAREA        Despre ANTICARIAT        CONTACT     

Abonati-va la Newsletter!
Vreti sa aflati ce carti de psihologie apar? Newsletterul este trimis bilunar. Alerta este trimisa la fiecare carte noua.

E-mail: Abonare la:


Psihoterapie


Psihologie clinica


Psihologie practica


Psihologie educationala


Introducere in psihologie


Alte domenii ale psihologiei


Domenii conexe


Dictionare


Reviste si periodice


ANTICARIAT





111 TITLURI DISPONIBILE

55 TITLURI DISPONIBILE

213 TITLURI DISPONIBILE

32 TITLURI DISPONIBILE

Abonati-va la Newsletter!
Vreti sa aflati ce carti de psihologie apar? Newsletterul este trimis bilunar. Alerta este trimisa la fiecare carte noua.

E-mail: Abonare la:



      
Retete de jocuri. De ce si cum sa te joci cu copilul tau - Lawrence J. Cohen       Retete de jocuri. De ce si cum sa te joci cu copilul tau
de

In cartea -Retete de jocuri. De ce si cum sa te joci cu copilul tau, psihologul Lawrence J. Cohen arata faptul ca prichindeii au permanent nevoie de legaturi apropiate, de sentimentul sigurantei si de atasament, iar interactiunea prin joc cu parintii lor este o cale importata de a dezvolta legaturi de acest fel. Autorul propune parintilor si pedagogilor o serie de tipuri de jocuri eficiente pentru diverse varste si subliniaza cum educatia prin joc este calea regala spre un adult echilibrat si sanatos.

Pret: lei        Avem aceasta carte in stoc!



      



Editura: Trei
Colectia: Psihologie practica
Pagini: 384
   
Anul aparitiei: 2012
Editia originala: 2001
Traducere din limba engleza de Anacaona Mindrila-Sonetto
     
Coperta: Simpla (Paperback)
Dimensiuni: 130 mm x 200 mm
ISBN: 978-973-707-650-2

Lawrence J. Cohen

Lawrence J. Cohen, Ph.D., este psiholog specializat in terapia prin joc si metode de parenting. El sustine ateliere de metode de crestere si educare a copiilor prin joc pentru parinti, pedagogi si alti profesionisti. Cartea "Playful Parenting" a fost laureata cu Medalia de aur a NAPPA (National Parenting Publications Awards) in anul 2001.



Pagini din carte

                     

                     

                     

               



Cuprinsul cartii

Multumiri
Prefata

Capitolul 1. Valoarea jocului in conduita parintelui
De ce se joaca copiii?
Cultivarea apropierii in locul izolarii
Cultivarea increderii in sine in locul neputintei
Cultivarea vindecarii afective in locul suferintei afective
Deprinderea parentajului prin joc

Capitolul 2. Alaturati-va copiilor in lumea lor
Reintrarea intr-o lume pe care am cunoscut-o candva
O mana de ajutor
Cand copiilor le este greu sa stabileasca legaturi cu cei de-o seama sau cu adultii
Cand copiii par incapabili sa se joace liber si spontan
Cand apar schimbari in viata copiilor
Cand copiii sunt in pericol
De ce e important sa ne asezam pe podea
De ce le e greu adultilor sa se joace
Rolul de tata
O observatie speciala despre cei care nu sunt parinti
Acordajul cu copilul vostru

Capitolul 3. Crearea unei legaturi
Stabilirea, intreruperea si restabilirea legaturii
Umplerea paharului: atasamentul si impulsul de restabilire a legaturii
Spre legatura, prin joc
Sfarsitul privirilor lungi si extatice
Conexiunile se gasesc pretutindeni: pistolul cu dragoste
Descuierea turnului izolarii
Cine te tine in brate? Trecerea de la conexiunea superficiala la cea profunda

Capitolul 4. Sa incurajam increderea in sine a copilului
Puterea si neputinta
Experimentele cu puterea: jocul cu Cap-de-caca
Pregatirea copilului pentru lume
Amutirea vocii critice
Redobandirea increderii pierdute in sine

Capitolul 5. Mersul pe firul rasetelor
Rasete impartasite
Descuierea turnului neputintei
Inseninarea scenei
Impacarea si "prostul satului"
Pierdeti-va demnitatea ca sa va gasiti copilul
De la ras la plans: cand joaca placuta duce la sentimente neplacute

Capitolul 6. Invatati sa va harjoniti
Regulile luptelor dupa Larry
Inceputurile luptelor in joaca
Agresivitatea
Beneficiile jocului fizic activ

Capitolul 7. Suspendarea realitatii: inversarea rolurilor
Inversarea rolurilor
De la tragedie la comedie
Vindecarea temerilor prin povesti
Asumarea rolului de actor si de regizor, cand este necesar
Jocul imaginativ
Gasirea unui scenariu original

Capitolul 8. Intariti puterea fetelor si stabiliti conexiunea cu baietii
De ce ma joc cu papusi Barbie (si cu soldati de jucarie), desi nu-mi place deloc
Stabilirea conexiunii cu baietii si cu fetele
Baietii, fetele si neputinta
Baietii si sentimentele
Baietii si fetele, la joaca impreuna

Capitolul 9. Lasati-va calauziti de copil
Spuneti pur si simplu "Da"
Faceti orice vrea copilul sa faca
Fiti in siguranta (dar nu va faceti prea multe griji)
Alocati Timp de Joaca
Acordati-va timp pentru a va reveni
Lasati-i pe copii sa conduca jocul

Capitolul 10. Preluati conducerea (la nevoie)
Dati un imbold usor
Insistati sa stabiliti o conexiune
Oferiti provocari
Introduceti in joc teme importante
Faceti ca totul sa fie distractiv
Deschiderea drumului

Capitolul 11. Invatati sa iubiti jocurile pe care le detestati
Dependenta ("Nu pot!") si independenta ("Prefer sa ma descurc singur!")
Agresivitatea
Sentimentele sexuale si exprimarea lor
Cereti comportamentul pe care-l detestati

Capitolul 12. Acceptati sentimentele puternice (ale lor si ale voastre)
Continerea sentimentelor, comparativ cu descarcarea lor
Alocarea pauzelor pentru sentimente
Sentimentele ne-simtite ale adultilor
Gestionarea crizelor de nervi si a frustrarilor
Gestionarea exprimarii furiei
Gestionarea fricii si a anxietatii
Gestionarea lacrimilor copiilor
Infranarea vaicarelilor
Experienta "plansului zdravan"
incurajarea alfabetizarii emotionale prin joc

Capitolul 13. Sa regandim disciplinarea
Calmati-va!
Stabiliti o conexiune
Alegeti o "intrunire pe canapea" in locul luarii unei pauze
Jucati-va!
Insuflati-i copilului o judecata sanatoasa
Priviti dincolo de suprafata, la sentimentele si nevoile copilului
Preveniti in loc sa pedepsiti
Cunoasteti-va copilul
Stabiliti limite clare
Un erou neasteptat

Capitolul 14. Rezolvati rivalitatea intre frati prin joc
Jocul cu mai mult de un copil
Rivalitatea intre frati exista la toti copiii (chiar daca nu au frati)
Fratii si reumplerea paharului gol
Puterea ascunsa a fratilor mai mici si alte mistere ale dinamicii familiei
Parentajul prin joc in cazul fratilor

Capitolul 15. Incarcati-va propriile baterii
E randul nostru
Umplerea propriului pahar
Ajutorul oferit altor parinti
Cand adultii sunt incuiati in turnul izolarii si al neputintei
Cum devenim tovarasi de joaca excelenti
Construirea unei comunitati a parentajului prin joc

Note




Fragmente din carte

Capitolul 9: Lasati-va calauziti de copil

Parentajul prin joc presupune un echilibru delicat intre a ne lasa calauziti de copil si a interveni ca ghizi. Pe de o parte, ii lasam pe copil sa detina intru totul conducerea jocului, pentru a le cultiva creativitatea si increderea in sine. Pe de alta parte, intervenim activ ca sa-i ajutam sa iasa din impasul situatilor repetitive, plictisitoare sau potential nocive. Trebuie sa marturisesc faptul ca am devenit expert in acest principiu al parentajului prin joc gresind in mod repetat. Intr-o zi am certitudinea ca trebuie „sa fac ceva", pana cand imi dau seama ca misiunea mea e sa ma las calauzit de copil. In ziua urmatoare ma las calauzit, plin de resentimente, pand cand imi dau seama, intr-un final, cum putem sa iesim amandoi din impasul in care ne-am blocat si sa intram pe un drum distractiv pentru amandoi. In acest capitol vom vedea ce inseamna sa ne lasam calauziti de copil; in capitolul urmator ne vom ocupa de situatiile in care adultul deschide in mod logic drumul.

De obicei, invat cele mai pretioase lectii de calauzire atunci cand incerc sa preiau conducerea si asta nu pare sa duca nicaieri. Odata jucam cu fiica mea leapsa „pe inlemnite". E foarte distractiv intr-un grup mare, pentru ca un participant ii face pe ceilalti sa inlemneasca, iar altii ii pot „invia", astfel ca jocul e foarte fluid. Leapsa pe inlemnite doar in doi, fiica-mea si cu mine, era mai putin distractiva (pentru mine), caci ajungeam sa stau inlemnit cea mai mare parte din timp. Emma ma inlemnea, dupa care pleca sa faca altceva, asteptandu-se sa raman inlemnit. Am presupus ca vrea sa incalc regulile si sa ma duc dupa ea. M-am gandit ca, in loc sa-i urmez instructiunile, voi prelua conducerea si ma voi concentra asupra conexiunii.

Am presupus gresit. Cand am „inviat" si am fugit dupa ea, Emma s-a infuriat teribil. Trebuie sa recunosc ca am facut aceeasi greseala de cateva ori la rand. Nutream convingerea (eronata) ca are nevoie sa fortez stabilirea unei legaturi, chiar daca prin asta ii incalc regulile. Totodata, era plictisitor sa stau de unul singur, ilemnit! In cele din urma, am decis sa respect intru totul regulile jocului impuse de Emma, oricat de plictisitoare ar fi fost si oricat de mult as fi dorit sa merg dupa ea. Mi-am cerut scuze pentru ca am incalcat regulile inainte si am promis ca voi ramane inlemnit oricat. M-a inlemnit inca o data, ca sa se convinga ca vorbesc serios. Am ramas asa vreo doua minute, timp in care ea s-a dus in camera alaturata. Ii strigam din cand in cand „Tot inlemnit sunt!", ca sa nu uite ca ne jucam impreuna. Dupa ce s-a convins ca pot sa respect regulile, m-a „inviat" si a spus ca jocul acela s-a terminat. Acum voia sa jucam un joc impreuna, eu ajutand-o sa stea in echilibru pe o minge mare. O nimerisem in sfarsit! Jocul pe care il dorise ea nu viza legatura noastra; voia sa vada daca ma las ghidat de ea, iar cand am facut-o, a inteles ca sunt aliatul ei. Din acel moment, a fost pregatita sa stabilim conexiunea si sa facem ceva amuzant impreuna.

Nu e intotdeauna usor sa stim cum sa ne lasam calauziti de copil, mai ales daca el nu spune mare lucru. Luke are unsprezece ani si nu e prea comunicativ. Terapia cu el consta de obicei in partide de sah sau pase cu mingea, ori el joaca jocuri video si eu privesc. Il intreb ce mai e nou; cateodata imi raspunde, dar de multe ori n-o face. Nu e ursuz, ci doar rezervat. Ce se petrece in adancul sufletului sau nu-mi spune chiar niciodata. Intr-o zi, am hotarat sa fortez putin situatia. Jucam pase cu mingea de fotbal si eu l-am intrebat ce mai e nou. Luke a ignorat intrebarca. Am mai incercat de cateva ori, iar el a continuat sa ma ignore. In cele din urma, l-am intrebat: „Nu e nimic nou sau nu vrei sa-mi spui?" El a trimis mingea cu un sut in tufisuri, exclamand: „Asta e nou!" Mi-a placut grozav. Cand „asculti" jocul unui copil, trebuie sa iei totul drept comunicare, inclusiv aruncarile mingii si suturile administrate ei. Putini copii iti vorbesc explicit. Pentru ca nu-mi dadeam seama ce incearca sa spuna, am decis sa ma folosesc de latura amuzanta a situatiei.

— Inteleg, imi spui ce mai e nou in limbajul fotbalului. Sa vedem... te simti blocat, cum e blocata mingea in tufe?
— Nu, a raspuns el razand.
— Zbori la mare inaltime, dar apoi te prabusesti?
— Nu!
Luke a mai dat un sut mingii, care a lovit sarma de telefon.
— Ai trimis o telegrama in Noua Zeelanda?
— Nu! Adica da, am trimis!

Iarasi rasete. Am continuat sa inventez traduceri ale mesajelor pe care le putea transmite mingea de fotbal despre ce gandea sau voia el sa spuna. Unele dintre ele erau relevante pentru tematica vietii lui, iar altele erau pur si simplu amuzante. Dupa cateva minute, in timp ce eu fugeam dupa minge, mi-a spus: „Ha-ha, iti place de minge! Ce-ar fi sa te insori cu ea?" Cea mai clara declaratie a lui de pana atunci! Mama lui imi spusese ca Luke e tachinat la scoala pentru ca-i place de o fata, dar el nu abordase niciodata acest subiect cu mine. Desi tema era usor mascata — fiind transpusa asupra mea si a mingii am vazut in tachinarea lui Luke un prilej de a o introduce in joc.

Ca urmare, dupa ce ratam o aruncare sau un sut, spuneam mingii: „Te iubesc, minge! Tie de ce nu-ti place de mine?" Asta ii starnea rasul. Daca prindeam mingea, spuneam: „Cred ca ma place din nou!" si ma prefaceam ca o sarut, ceea ce-l facea sa rada cu pofta. E o tehnica excelenta de a ne lasa calauziti de copiii care nu spun din proprie initiativa mare lucru (sau chiar nimic) despre viata lor.

Prima parte a acestui capitol descrie cateva principii de baza pentru a ne lasa calauziti de copil, cum ar fi sa acceptam cu entuziasm orice ar vrea sa faca si sa alocam momente speciale pentru ceea ce eu numesc Timpul de Joaca. A doua parte a capitolului prezinta aplicarea acestor principii in anumite situatii concrete, cum ar fi Timpul de Joaca cu frati, cu adolescenti si preadolescenti, cu copiii altora si cu copiii greu accesibili.






Alte carti de acelasi autor

Retete impotriva ingrijorarii. O abordare prin joc a anxietatii si fricii copiilor    Retete impotriva ingrijorarii. O abordare prin joc a anxietatii si fricii copiilor

Pagini: 280 / Pret: 31.00 lei
Arta harjonelii. Exercitii amuzante de practicat cu copiii    Arta harjonelii. Exercitii amuzante de practicat cu copiii

Pagini: 208 / Pret: 27.00 lei
In cartea –Arta harjonelii, Lawrence J. Cohen si Anthony T. DeBenedet prezinta argumente pentru ca parintii si pedagogii sa foloseasca jocuri de harjoneala ca metoda eficienta de a stimula dezvoltarea armonioasa a copiilor, atat fizica, cat si emotionala si intelectuala. Cei doi autori demonstreaza cum harjoneala poate fi o metoda de a consolida relatia parinte-copil, de a creste increderea copiiilor in ei insisi si de a reduce tendintele agresive ale copiilor.
Mama, sunt tachinat! Cum sa-ti ajuti copilul sa faca fata problemelor vietii sociale    Mama, sunt tachinat! Cum sa-ti ajuti copilul sa faca fata problemelor vietii sociale

Pagini: 216 / Pret: 27.00 lei



Copyright © 2008-2016 Catharsis Media. Toate drepturile rezervate.

TEL INFO - CONSUMATOR: 0800 080 999 - linie telefonica cu apelare gratuita | ANPC
Operator date personale inregistrat la ANSPDCP sub nr. 34250 din 24.02.2015