Editura: SPER
Colectia: Alma Mater
Pagini: 262
| |
Anul aparitiei: 2013
Editia originala: 2013
Editia originala aparuta in limba romana
| |
Coperta: Simpla (Paperback)
Dimensiuni: 145 mm x 205 mm
ISBN: 978-606-8429-30-4
|
Descrierea editorului
Istoria psihoterapiilor de grup s-a scris odata cu primele incercari de surprindere a raporturilor dintre indivizi, asa cum au fost ele explicate inca din secolul al XVI-lea. Experientele studierii grupurilor s-au imbogatit treptat prin intermediul descoperirii mecanismelor psihodinamice de grup.
Lucrarea "Bazele psihodinamice ale terapiilor experientiale de grup si de familie" este conceputa ca un suport de curs pentru studentii masteranzi in Psihologie, dar si pentru aspirantii la formarea si practicarea psihoterapiei de grup.
Scopul acestei lucrari este acela de a oferi o perspectiva psihodinamica asupra functionarii inconstiente in grupuri. Din acest motiv, principalele axe de referinta ale temelor abordate in cuprins sunt:
1. istoria experientelor grupale;
2. modelele psihoterapeutice ale functionarii grupurilor;
3. factorii determinanti in constituirea si functionarea grupurilor;
4. aspecte psihodinamice ale mecanismelor si fenomenelor inconstiente ce se produc in grupuri si intergrupuri;
5. bazele psihodinamice ale principalelor abordari in psihoterapie.
Cristina Denisa Godeanu
 Cristina Denisa Godeanu Cristina Denisa Godeanu (1970-2023) a fost doctor in psihologie, psihoterapeut formator supervizor in psihoterapia experientiala a unificarii, fiind specialist in terapia toxicodependentei, terapia cuplului si a familiei, dezvoltare si analiza personala individuala si de grup. A fost lector universitar la Universitatea din Bucuresti si membru fondator al Societatii de Psihoterapie Experientiala Romana - Institutul SPER. |
Pagini din carte
      
      
      
      
Cuprinsul cartii
Argument si mentiuni privind structura cartii
CAPITOLUL 1. Repere istorice privind constituirea si dezvoltarea grupurilor
Introducere - aparitia termenului "grup"
Scurta istorie privind constituirea experientelor grupale
De la individ la grup
Dezvoltarea primelor experiente grupale
Cresterea interesului pentru psihoterapia in grup
Repere istorice in evolutia idelor despre grup
Concluzii
CAPITOLUL 2. Perspective teoretico-aplicative ale constituirii si functionarii grupurilor - modele psihoterapeutice
Modelele teoretice psihoterapeutice ale grupurilor
Introducere
Reprezentari si forme de constituire ale grupurilor bazate pe modelele teoretice
Concluzii
CAPITOLUL 3. Factori determinanti in constituirea si functionarea grupurilor
Introducere
Factori determinanti constitutivi ai grupurilor
Nivele de functionare a grupurilor
Cand individualul devine grupal
CAPITOLUL 4. Elemente de psihodinamica a grupurilor
Introducere in dinamica de grup
Concluzii
CAPITOLUL 5. Bazele psihodinamice grupale in contextul abordarii psihanalitice clasice
Introducere
Rolul teoriilor psihanalitice clasice privind descoperirea fenomenelor grupale
Inconstientul grupal
CAPITOLUL 6. Contributiile psihanalizei post-freudiene privind psihodinamica grupala
Introducere
Bion si grupul
Fenomene inconstiente manifestate in grup
CAPITOLUL 7. Bazele psihodinamice grupale in contextul abordarii analitic-jungiane
Introducere
Inconstientul colectiv - un inconstient grupal
Contributiile lui Jung la dezvoltarea psihologiei transpersonale
Reprezentari inconstiente in cadru grupal
CAPITOLUL 8. Bazele psihodinamice grupale in contextul abordarii psihogenealogice
Introducere
Psihogenealogia - domeniul de studiu al grupului familial
Rolul mecanismelor si fenomenelor specifice de transmisie a inconstientului la nivel grupal
Fenomene psihodinamice in interiorul grupului
Prezenta dinamicii relationale intergenerationale la nivel grupal
CAPITOLUL 9. Bazele psihodinamice grupale in contextul abordarii transpersonale
Introducere
Specificul psihologiei transpersonale
CAPITOLUL 10. Grupul din perspectiva gestaltista
Introducere
Perceperea sinelui si a realitatii prin contact si interrelationare
Ciclul experientei gestalt si satisfacerea nevoilor de dezvoltare
Concluzii
CAPITOLUL 11. Unitate si diversitate in dinamica experientiala familiala si grupala
Introducere
Principii generale privind unitatea si diversitatea practicilor psihoterapeutice familiale si grupale
Ințelegerea universalului
Importanța relaționarii sau importanța schimburilor intersubiective - interpersonale
Relaționarea prin intermediul schimbului in contextul realitații subiectivitații
Invațarea interpersonala prin dezvoltarea tehnicilor de socializare
Rolul factorilor terapeutici
Consideratii finale privind bazele psihodinamice ale psihoterapie experientiale de grup si de familie
Bibliografie
Fragmente din carte
Psihogenealogia – grupul familial
Psihogenealogia reprezinta atat o orientare, cat si o metoda clinica de diagnostic in domeniul psihologiei si psihoterapiei, dezvoltata in anii 1970 de psihoterapeutul Anne Ancelin Schutzenberger .
Domeniul psihogeneralogiei exploreaza si analizeaza dinamicile intrafamiliale (ansamblul evenimentelor, traumatismelor, secretelor, conflictelor traite de antecesori si modul in care acestea se reflecta in prezentul descendentilor). Multe aspecte disfunctionale la nivel grupal-familial capata o explicatie cu atat mai relevanta stiintific cu cat ea este produsul unei cercetari longitudinle si transversale, asa cum este cercetarea psihogenealogica.
Prin intermediul unei analize psihogenealogice, putem descoperi modul in care o dinamica familiala generatoare de simptome isi gaseste explicatia prin reconectarea individului cu partea de memorie afectiva a familiei din care provine, dinamica ce va avea un impact semnificativ in interactiunile individului cu ceilalti – societatea. In memoria afectiva a fiecarui individ se regasesc incriptate evenimentele traumatice care au marcat viata antecesorilor lui, evenimente al caror rasunet se resimte in alegerile pe care individul le face in prezent.
Specificitatea psihogenealogiei este aceea de a lua in considerare dinamica inconstienta familiala, a modului in care aceasta se nuanteaza si se produse, precum si a efectelor sale in plan individual, dar mai ales in plan grupal. Psihogenealogia este o metoda clinica ce ne ofera o imagine amanuntita referitoare la dimensiunea sociala, somatica si psihica individuala a fiecarui membru dintr-o familie. Dincolo de studierea pozitiei fiecarui membru in familia sa, utilizand genograma putem descoperi locul si rolurile fiecarui individ in familia sa si mai ales legaturile inconstiente care se formeaza intre el si grupul familial din care face parte.
Asa cum spuneam intr-o lucrare anterioara, intelegand istoria unei familii, transgenerational, putem sa incercam prin demersul terapeutic sa transformam si sa dam un nou sens evenimentelor care se succed de-a lungul acestor generatii si care se inscriu in ceea ce numim scenariu transgenerational.
Clinica psihogenealogiei se refera la studierea grupului familial – un sistem care functioneaza intr-un spatiu destinat stabilirii de legaturi intre membrii acestuia. Pentru exemplificarea rolului dinamic grupal al familiei, reluam un text publicat in lucrarea „Psihogenealogie. Diagnoza, interventia si vindecarea istoriei familiale” (2010). Efectul legaturilor la nivelul scenariului de viata individual este rezultatul transmisiei psihice constiente si inconstiente si, de asemenea, al travaliului de elaborare, transformare pe care il implica. Problematica transmiterii se afla tocmai in centrul constituirii acestui grup familial, in miezul vietii psihice, si este organizata intr-un proiect unic: transmisia vietii, transmisia bunurilor, dar si transmisia psihica sub diversele ei aspecte. Grupul familial se constituie si se construieste sub o mostenire psihica ce se transmite din generatie in generatie. Psihogenealogia considera familia un sistem dinamic ce se produce in dublu plan: atat constient (ansamblul mitologic), cat si inconstient (mecanismele inconstientului familial).
Desigur, pentru a functiona in cadrul legaturilor familiale, fiecare are o reprezentare cu privire la celalalt si astfel in fiecare familie se contureaza o dinamica a reprezentarilor psihice transgenerationale, care nuanteaza treptat istoria vietii membrilor ce o compun. Membrii unei familii sunt uniti prin legaturi de sange, de alianta, de convenienta sau de valori. Relatiile dintre ei creeaza un loc al afinitatilor, rejectiilor, bulversarilor, acordurilor si fenomenelor emotional-afective dintre cele mai diverse. Toate acestea se inscriu intr-o dinamica grupala care se organizeaza traversand timpul si spatiul si ce se regaseste la nivelul mai multor generatii. Aceste fenomene confera caracterul distinctiv al fiecarei familii.
Fiind constituita ca un sistem, orice modificare a structurii familiale duce la transformari si repozitionari ale membrilor care o compun. In masura in care modificarile din structura nu reusesc sa restabileasca homeostazia sistemului, atunci vorbim de fenomene patologice la nivel familial. La scara mica, familia reprezinta un grup de persoane care functioneaza in baza unei dinamici specifice. In acest sens, psihanalistul francez Andre Ruffiot, pornind de la teoria lui Freud cu privire la constituirea aparatului psihic si de la teoria grupurilor a lui K. Lewin, numeste familia aparat psihic familial.
Familia – aparat psihic
Notiunea de „aparat psihic familial” apare intre anii 1970-1980 in scrierile lui A. Ruffiot, cel care face referire la modalitatile de transmitere a continuturilor psihice, precum secrete sau defense, in cadrul grupului familial.
A. Ruffiot se refera la familie ca la un aparat psihic, punand in evidenta aspecte ce tin de dinamica legaturilor conjugale, familiale, fratrie, mandatul inter- si transgenerational. Printre aceste aspecte se numara si procesul simbolizarii, explicat de Serge Tisseron, parentalitatea confuza si mecanismele asociative in grupuri.
Din punct de vedere psihogenealogic, este luat in calcul ansamblul reprezentarilor (psihice si in special transgenerationale), afectelor, imagourilor, credintelor, miturilor, figurilor parentale si ale bunicilor sau ale altor persoane care contribuie la „scrierea istoriei familiale” a unui individ. Aparatul psihic familial, asa cum afirma Ruffiot, precede ancorarea imaginii corporale individuale (Mitrofan, Godeanu, Godeanu, 2010, pp. 91-93).
Alte carti de acelasi autor
|
