|
Abonati-va la Newsletter!
Vreti sa aflati ce carti de psihologie apar? Newsletterul este trimis bilunar. Alerta este trimisa la fiecare carte noua.
56 TITLURI DISPONIBILE |  |
23 TITLURI DISPONIBILE |  |
116 TITLURI DISPONIBILE |  |
11 TITLURI DISPONIBILE |  |
Abonati-va la Newsletter!
Vreti sa aflati ce carti de psihologie apar? Newsletterul este trimis bilunar. Alerta este trimisa la fiecare carte noua.
|
|
 |
|
Cum sa fii un tata bun pentru fiica ta
de Alain Braconnier
Alain Braconnier, medic, psiholog, psihanalist si profesor universitar, ii invita pe parinti, in special pe tati de aceasta data, sa mediteze asupra relatiei cu fiica sau fiicele lor. Stiu ei sa le iubeasca? Sunt constienti de influenta decisiva pe care o au asupra lor ca femei si asupra alegerilor pe care le vor face mai tarziu? Ce fel de reper aleg ei sa fie pentru viitoarele mame, iubite, sotii?
Stoc Epuizat
Daca doriti, puteti primi un email automat in momentul in care aceasta carte reintra in stoc.
|
Editura: Trei
Colectia: Psihologie practica
Pagini: 274
| |
Anul aparitiei: 2008
Editia originala: 2007
Traducere din limba franceza de Liliana Urian
| |
Coperta: Simpla (Paperback)
Dimensiuni: 130 mm x 200 mm
ISBN: 978-973-707-178-1
|
 Alain Braconnier Alain Braconnier este psihiatru, psihanalist si fost director general al Association de Sante Mentale din arondismentul 13 al Parisului. El preda la Universitatea Paris-V si la Scoala de psihologi practicieni.  |
Pagini din carte
      
      
      
      
Cuprinsul cartii
Introducere
Capitolul I
Cine esti tu, tata? Cine esti tu, fata mea?
Ce povestesc femeile despre tatal lor
"A fost mereu langa mine": tatal ideal
"Cand eram mica, mi-era frica de el...": tatii autoritari
"Acasa, se purta ca un adolescent...": tatii amici
"In afara de el, nu mai exista nimic!": tatii egocentrici
"De fapt, nu era niciodata prezent": tatii inaccesibili
"Imi amintesc ca tipa tot timpul...": tatii colerici
"Din punct de vedere material, nu mi-a lipsit niciodata nimic": tatii "bancheri"
"Intr-o zi, l-am vazut plangand...": tatii depresivi
Un caz special: "Tatal meu, eroul..."
Cum isi iubesc fiicele tatii
"Tatal meu conteaza pentru mine!": fiicele care se simt bine in pielea lor
"Niciodata fara Tati": dependentele
"Linisteste-ma...": anxioasele
"Daca as indrazni": timidele
"Te iubesc, te parasesc": provocatoarele
"Nu vreau sa cresc mare": eternele fetite
Sa dictezi in locul tatalui: amazoanele
Capitolul II
O poveste de dragoste de-a lungul timpului
La ce viseaza fetitele?
Primul barbat pentru care contezi
Primul barbat care conteaza
Iubirea oedipiana si urmarile ei
Fiica adorata
Privirea unui tata o construieste pe fiica lui
Rolul favorabil sau defavorabil al mamei
Depasirea crizei
Cum sa-ti protejezi fiica fara s-o sufoci
Ce asteapta o adolescenta de la tatal ei?
"Devin o femeie"
Nevoia de respect
Frica de a nu fi respinsa
Pentru a se dezvolta, o adolescenta trebuie sa-si vada tatal respectandu-i mama
Dorinta de recunoastere
Un model de identificare
Cum sa gasesti distanta potrivita
Femeile si tatal lor
Cum sa fim mandri unul de celalalt
O permanenta sustinere
Cum sa poti iubi un barbat diferit
Cum sa te poti desprinde de imaginea tatalui
Capitolul III
De la cuvinte regretabile la rani dureroase
O suferinta paradoxala: tatii care iubesc prea mult
O dragoste care sufoca
Un sentiment de omnipotenta indus
Legaturi dureroase, dar comprehensibile
Tatal absent
Tatal "etern"
Cand el nu vrea sa cedeze
Legaturile care sunt sursa de nevroza
Prea marea presiune psihica a tatalui
Triangulatiile nefericite
Un caz special: rolul tatalui in viata fiicei anorexice
Comportamentele paterne care pot duce la nebunie
Pe marginea prapastiei
De la incestual la incestuos
Recunoasterea maltratarii
Capitolul IV
Fericita si nefericita in dragoste
Sa nu stii sa iubesti si nici macar sa seduci un barbat
O intalnire imposibila
In spatele unui zid de timiditate, amenintarea incestului
Absenta tataluipoate perturba relatia cu barbatii
O curiozitate insatiabila
Tatal de suflet
Consecintele situatiei unui tata care nu e niciodata multumit
Casatoria cu un barbat pe care il ocrotesti
Alegerea unui barbat mai in varsta
Relatia cu tatal nu e mereu in cauza
Capitolul V
O viata pentru a-si vorbi
Fiecare fiica are secretele ei, fiecare tata are misterele lui
Posibilitatea de a-i vorbi propriului tata
Dorinta de a-i vorbi propriului tata
Aceeasi emotie, doua limbaje
Ceea ce evitam sa spunem
Dificultatea dialogului
De ce tatilor le e frica de fiica lor
De ce fetelor le e frica de tatal lor
A se intelege mai bine, a se cunoaste mai bine, a comunica mai bine
Cum sa-ti intelegi fiica
Cum sa-ti intelegi tatal
Sa-ti intelegi tatal inseamna sa-i intelegi pe barbati, si invers
Capitolul VI
Cum era ieri si ce va fi maine: viitorul fiicelor
Freud si fiicele lui
Mathilde, nesupusa
Sophie: o scumpete de fetita
Anna, mostenitoarea
Mic caleidoscop contemporan
Tati divortati si tati vitregi
Crescuta doar de tata
Tati si bunici
Tati de azi, fiice de maine
Concluzii
Note si referinte bibliografice
Multumiri
Fragmente din carte
Aceasta carte a aparut din ceea ce fiicele care mi s-au confesat mi-au povestit despre tatal lor, mie, care sunt un barbat, dar si un terapeut in acelasi timp si care, din acest motiv, joc un rol special. Am vrut sa va transmit ceea ce am aflat, in speranta ca fiicele de azi si de maine nu se vor mai simti singure in fata intrebarilor pe care si le pun despre tatal lor.
-------------------------------
De la cuvinte regretabile la rani dureroase
Am intalnit numeroase fete care mi-au vorbit despre relatiile fericite pe care le-au putut avea cu tatal lor, dar am intalnit si altele care mi-au vorbit despre asta cu amaraciune, furie sau tristete. Incontestabil, un tata o poate face nefericita pe fiica lui. Vom vedea cum cea mai directa consecinta, chiar daca nu este una ineluctabila, este dificultatea fetei de a gasi dragostea unui barbat.
Relatia "normala" a fiicelor cu tatal lor nu este lipsita nici de probleme, nici de dificultati pasagere, aceasta este un fapt dar ceea ce vreau eu sa abordez aici sunt cazurile in care legaturile dintre o fata si tatal ei sunt sursa unei reale si profunde suferinte. Unele cazuri pot parea paradoxale, cum e cel cand un tata iubeste prea mult; altele sunt usor de inteles, cum ar fi absenta, disparitia precoce sau refuzul unui tata de a pune capat unui conflict mai mult sau mai putin indelungat ori puternic cu fiica lui. In fine, mai exista si comportamentele paterne insuportabile, in situatiile extreme de reale violente fizice sau sexuale.
O suferinta paradoxala: tatii care iubesc prea mult
Un tata isi iubeste prea mult fiica daca ii acorda in mod evident un loc mai important decat celorlalte femei din viata lui. Poate fi sustinut paradoxul ca un tata care isi iubeste prea mult fiica o poate face nefericita? Eu cred ca da.
O dragoste care sufoca
Louis-Prosper Claudel, tatal lui Camille, al carei destin stralucit si tragic este cunoscut*, nu era prea apropiat de scumpa lui fiica atunci cand ii soptea la ureche: "Tu esti micuta mea vrajitoare"? Mos Goriot, atat de disponibil, atat de generos, dupa cum ni-l arata romanul lui Balzac, nu era el prea iubitor? Un tata poate, in mod involuntar, sa o impiedice pe fiica lui sa-si castige independenta, sa scape de sentimentul inconstient de culpabilitate pe care il incearca mereu in fata iubirii pe care el i-o poarta si sa o impiedice uneori sa-si afirme punctele de vedere proprii sau opozitia.
Acest tata transgreseaza fara sa vrea bineinteles, necesara diferenta dintre generatii si creeaza, fara sa stie, un sentiment apasator. Le-am auzit de multe ori pe femei spunand: "Tatalui meu i-a fost prea teama ca nu-l iubesc". Este adevarat ca unii tati isi manifesta in mod excesiv temerile de a pierde o parte din tandretea pe care o primesc de la fiica lor. Ei sunt atunci gata, intr-un mod foarte stangaci, sa faca totul pentru a o multumi.
Un tata care isi iubeste prea mult fiica poate sa o faca nefericita, sa o culpabilizeze si risca sa accelereze o distantare din partea ei. Tatii pot atunci sa pluseze cu atentii neindemanatice sau sa se planga de raceala sau ingratitudinea fiicelor lor. Fata, fugind de dragostea prea puternica a tatalui ei, isi manifesta angoasa prin iritabilitate, ba chiar prin comportamente uneori ostile, pe care se simte obligata sa le adopte pentru a se distanta. Se formeaza astfel un cerc vicios in detrimentul fiecaruia dintre ei.
Un sentiment de omnipotenta indus
Un tata care isi idolatrizeaza fiica poate, in mod paradoxal, sa provoace aparitia la aceasta a unui sentiment de omnipotenta care o face dezagreabila prin exigentele pe care le exprima. Aurelia, in varsta de 15 ani, vine la sedintele de terapie insotita de mama ei. Motivul aparent al vizitei ei este un profund dezacord si certuri constante intre ele.
Aurelia ii reproseaza mamei ei ca sta mereu cu ochii pe ea, ca n-o intereseaza decat de rezultatele ei scolare, ca nu o lasa sa se vada cu prietenii si ca, mai ales, considera ca iubitul ei, pe care-l cunoaste de putin timp, nu poate avea decat o influenta nefasta asupra ei.
Mama Aureliei se apara in fata acuzatillor. Ea considera ca fiica ei se comporta de parca ar fi mai mare decit este in realitate, ca nu-si asuma nici o responsabilitate acasa, ca se crede "o regina", ca nu da nici un ajutor, ca este, intr-un cuvant, o fiinta "groaznica". Pe masura ce intrevederea se deruleaza, tonul e tot mai ridicat. Mi-e foarte greu sa intervin si, de fiecare data cand incerc sa o fac, am sentimentul ca efectul este contrar celui pe care incerc sa-l obtin.
Dezacordul dintre ele si pot spune chiar disputa, e tot mai vizibil. Reusesc totusi, la un moment dat, sa pun o intrebare: "Tatal tau, Aurelia, sotul dumneavoastra, doamna, ce crede despre asta?" Mama imi raspunde ca fiica sa se considera mica printesa a tatalui ei si ca acesta din urma este singurul responsabil de acest lucru. Ea se lanseaza atunci in lungi diatribe impotriva sotului ei. Aceste critici la adresa sotului, exprimate violent si pasional, par sa le puna subit pe fiica si pe mama in acord. Aurelia intervine pentru a adauga: "Oh, da! In orice caz, ma iubeste asa de mult, ca nu e niciodata langa mine."
Le propun o a doua intrevedere, de data asta in prezenta acestui barbat. Amandoua considera ca acest lucru va fi dificil. Dupa doua intalniri ratate, o primesc in sfarsit pe Aurelia impreuna cu mama si tatal ei. Acesta din urma mi se pare un tip sters; unele din atitudinile si vorbele lui dau impresia unei mari apropieri de fiica lui. El spune, de exemplu, ca fiica lui se infurie uneori si poate fi chiar violenta cu mama ei: "Cu siguranta, nu gandeste cu adevarat ceea ce spune", adaugand de cateva ori, ca o scuza: "Asa-i adolescenta!".
Aurelia afiseaza un zambet ironic, din care nu inteleg daca se razbuna pe mama ei si incearca placerea de a iesi invingatoare din confruntarea cu ea sau daca ii arata astfel tatalui ei ca il domina. Un detaliu ma frapase totusi inca de la prima mea intalnire cu Aurelia si mama ei: adolescenta purta o sapca din velur negru, eleganta, si care ii dadea, in ciuda unei laturi de baietoi, un farmec feminin incontestabil. In timpul acestei a doua intrevederi, Aurelia poarta aceasta sapca. Asa cum fac adesea, la un moment dat, il intreb pe tata ce profesie are...
Alte carti de acelasi autor
|
Alte titluri de specialitate de pe PsihoShop.ro:
|
|
|
Copyright © 2008-2020 Catharsis Media. Toate drepturile rezervate.
TEL INFO - CONSUMATOR: 0800 080 999 - linie telefonica cu apelare gratuita | ANPC
Operator date personale inregistrat la ANSPDCP sub nr. 34250 din 24.02.2015
|
|
