Tehnici cognitiv-comportamentale de tratament a tulburarilor de personalitate. Fundamente stiintifice si clinice ce stau la baza terapiei cognitiv-comportamentale pentru tulburarile de personalitate. Aspecte practice ale diagnosticului diferential in interventia terapeutica. Obstacole frecvent intalnite in practica clinica in lucrul cu pacientii si modalitati de depasire a acestora.
Anul aparitiei: 2011 Editia originala:2004 Traducere din limba engleza de Mihaela Marian Mihailas
Coperta:Simpla (Paperback) Dimensiuni:165 mm x 240 mm ISBN:978-606-8244-25-9
Descrierea editorului
Aceasta lucrare, utilizata pe scara larga de catre practicieni ca sursa de informatii si instrument de invatare, reprezinta cartea de capatai pentru intelegerea si tratamentul tulburarilor de personalitate din perspectiva terapiei cognitiv-comportamentale (TCC).
Capitolele, care abordeaza 12 tulburari specifice, se bazeaza pe exemple clinice ilustrative si instructive. Cartea ofera date stiintifice recente despre fiecare tulburare si prezinta strategii eficiente pentru diagnosticul diferential, conceptualizarea de caz, implementarea interventiilor TCC individualizate si depasirea obstacolelor in terapie.
Tematica volumului:
• abordari si cercetari clinice inovative
• teoria cognitiva a tulburarilor de personalitate
• capitole despre mecanismele neuronale, aspecte privitoare la diversitatea culturala si despre tulburarea de personalitate depresiva
• capitole despre tulburarile asociate si managementul problemelor clinice
• capitolele despre tulburari specifice cuprind acum sectiuni despre scopurile, progresul si incheierea tratamentului, precum si despre grija clinicianului pentru propria persoana
• discuta conceptele si criteriile de diagnostic din DSM 5
• trece in revista progresele inregistrate in evaluarea convingerilor asociate tulburarilor de personalitate
Aaron T. Beck
Aaron T. Beck (1921–2021) este considerat parintele psihoterapiei cognitive. Profesorul emerit al Universitatii din Pennsylvania a publicat peste 20 de carti si a adus contributii insemnate in tratamentul si evaluarea anxietatii si depresiei. A fost presedintele Institutului Beck de Cercetare si Terapie Cognitiva si presedinte de onoare al Academiei de Terapie Cognitiva. Dr. Beck a fost laureat al unor numeroase premii printre care Premiul Albert Lasker pentru Cercetare Medicala Clinica, in 2006, premiul pentru intreaga activitate din partea Asociatiei Americane de Psihologie, in 2007, premiul pentru activitate exceptionala din partea Asociatiei Americane de Psihiatrie, in 2008, si premiul Fundației Robert J. si Claire Pasarow pentru cercetare in neuropsihiatrie, in 2008.
Denise D. Davis
Denise D. Davis, PhD, este profesor asociat de practica clinica si director adjunct al programului de formare in psihologie clinica de la Universitatea Vanderbilt. Este membru fondator al Academiei de Terapie cognitiva (Academy of Cognitive Therapy – ACT), formator licentiat si consultant ACT. Dr. Davis a fost editor fondator adjunct al revistei Cognitive and Behavioral Practice inainte de a deveni primul editor cu norma intreaga al revistei respective.
ntre ariile sale de interes in domeniul cercetarii si al practicii clinice se numara etica, procesul de incheiere al psihoterapiei si terapia cognitiva a tulburarilor de personalitate.
Arthur Freeman
Arthur Freeman, doctor in stiinte ale educatiei, membru al Consiliului American al Psihologilor Profesionisti, este coordonatorul programului doctoral de psihologie clinica din cadrul Midwestern University. In trecut a fost Presedinte al Asociatiei pentru Terapii comportamentale si cognitive si al Asociatiei internationale de psihoterapie cognitiva, precum si Membru fondator emerit al ACT. Autor al cel putin 100 de capitole de carte si articole, scrierile sale au fost traduse in 20 de limbi, el sustinand prelegeri in 45 de tari. Cercetarile dr. Freeman se inscriu mai cu seama in sfera terapiei de cuplu si de familie, precum si in cea a tratamentului cognitiv‑comportamental al depresiei, anxietatii si al tulburarilor de personalitate.
1. Privire generala asupra terapiei cognitive a tulburarilor de personalitate
2. Teoria tulburarilor de personalitate
3. Evaluarea tulburarilor de personalitate
4. Principli generale si tehnici specializate
5. Relatia cu pacientii cu tulburari de personalitate in terapia cognitiva
Partea a II-a. APLICATII CLINICE
Tulburarea de personalitate paranoida
Tulburarile de personalitate de tip schizoid si schizotipal
Tulburarea de personalitate antisociala
Tulburarea de personalitate de tip borderline
Tulburarea de personalitate histrionica
Tulburarea de personalitate narcisistica
Tulburarea de personalitate dependenta
Tulburarea de personalitate evitanta
Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva
Tulburarea de personalitate pasiv-agresiva (Tulburarea de personalitate negativista)
Sinteza si proiecte pentru viitor
BIBLIOGRAFIE
INDEX
Fragmente din carte
Din capitolul 9:
TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP BORDERLINE
Tulburarea de personalitate de tip borderline (TPB) poate fi caracterizata prin instabilitatea accentuata, predominanta pentru multe aspecte ale functionarii indivizilor, daca nu chiar pentru toate, incluzand relatiile, imaginea de sine, afectivitatea si comportamentul.
De exemplu, Natasha, in varsta de 29 de ani, a solicitat ajutorul terapeutului dupa ce timp de mai bine de un an nu a putut sa lucreze. Ea s-a plans de faptul ca era prea obosita pentru a munci si statea in pat aproape toata ziua. Se pare ca problemele au inceput in urma unui conflict la serviciu. Ea a avut o relatie amoroasa cu seful ei, relatie pe care a intrerupt-o, deoarece el nu a renuntat, asa cum a promis, la casatoria pe care o planificase inainte de inceperea relatiei cu Natasha. Ea s-a simtit foarte dezamagita si a inceput o relatie cu alt barbat. Conform relatarilor Natashei, seful ei a fost ofensat de decizia tinerei, a inceput sa-i repartizeze sarcini care erau sub nivelul ei de calificare si a criticat-o atat de mult in fata colegilor, incat a "distrus-o complet".
Clinicianul care a consultat-o a crezut initial ca era vorba despre o tulburare de adaptare cu trasaturi emotionale mixte si un cod V (probleme relationale). Cand a vazut-o a doua oara, tabloul a devenit mult mai complicat. Ea a descris relatia dominata de certuri si amenintari agresive pe care o avea cu sotul ei. De asemenea, si-a exprimat resentimentele fata de propria familie si a recunoscut ca obisnuia sa consume cantitati mari de canabis si de alcool. Natasha a declarat in mod repetat ca viata nu are niciun rost si ca nu avea deloc incredere in oameni.
Cand i s-a cerut parerea in privinta scopurilor tratamentului, ea a raspuns destul de vag, spunand "Trebuie sa ma simt acasa cu mine insami". Desi terapeutul a crezut ca Natasha suferea, probabil, de anxietate, tristete si singuratate intense, ea dadea impresia ca este puternica si era usor de imaginat ca acest lucru putea provoca iritarea si furia celorlalti.
Avand in vedere aceste dovezi ale unei psihopatologii suplimentare, terapeutul a trecut la interviuri clinice semistructurate, pentru a stabili un diagnostic precis. Pe langa mai multe diagnostice de pe Axa 1 si Axa 2 a reiesit cu claritate faptul ca problemele Natashei intruneau criteriile unui diagnostic de TPB. A fost, de asemenea, evidentiat faptul ca Natasha suferea din pricina numeroaselor probleme emotionale nerezolvate, legate de tineretea ei si de relatiile sale cu parintii.
Clinicianul a discutat apoi posibilitatea ca TPB sa fie problema principala si a prezentat avantajele si dezavantajele unui tratament concentrat asupra problemelor mai vechi privind personalitatea ei. Natasha a hotarat sa inceapa un program de terapie cognitiva de lunga durata, concentrat asupra problemelor sale de personalitate. Ea a considerat ca trebuia sa se intreprinda ceva esential in privinta modului in care se percepea pe sine si pe ceilalti si ca dorea sa proceseze, din punct de vedere emotional, experientele dureroase prin care trecuse cu parintii sai.
TPB este o tulburare de personalitate relativ obisnuita (1,1 - 2,5% din populatia generala adulta), cu costuri sociale enorme, comparabile cu cele ale schizofreniei, cu un risc ridicat de suicid (aproximativ 10% mortalitate prin suicid; Paris, 1993) si cu un impact negativ deosebit asupra vietii individului
Proportia pe care o reprezinta pacientii cu TPB creste, in general, odata cu intensificarea ingrijirii, de la mai putin de 10% pentru tratamentul ambulatoriu, pana la peste 50% dintre pacientii internati in institutii de sanatate specializate. Pacientii cu TPB sunt o povara pentru familie, prieteni si colegi si exista un risc ridicat ca acestia sa le transmita urmasilor aceasta psihopatologie (Weiss si colab.,1996).
Multi dintre indivizii diagnosticati cu TPB sunt persoane inteligente si talentate, dar tulburarea de care sufera ii impiedica sa se dezvolte, astfel incat multi dintre ei nu-si termina studiile, nu lucreaza deloc sau au slujbe pentru care sunt supracalificati. Pentru ei, crizele relationale sunt ceva obisnuit, deseori isi provoaca singuri suferinta si consuma in mod abuziv diferite substante, de obicei ca o forma de auto-medicatie.
Pe langa faptul ca apeleaza la serviciile institutiilor medicale pentru sanatate mentala, acesti pacienti se adreseaza in numar foarte mare institutiilor care se ocupa de sanatatea fizica (Van Asselt si colab., 2002). Multi pacienti cu TPB solicita ajutor in urma unei crize pe care o pun pe seama unor probleme cronice legate de tulburarea de stres posttraumatic, de depresie, fobie sociala si tulburari de relationare cu ceilalti. Ei ar trebui sa fie ajutati sa priveasca aceste dificultati din perspectiva problemelor lor de personalitate, oferinduli-se, in acelasi timp, speranta ca aceste probleme pot fi tratate.
Recunoscuti pentru izbucnirile de furie si pentru crizele lor, pacientii cu TPB au o proasta reputatie in mediile medicale si multi terapeuti se tem de ei. Ideea ca acesti oameni nu pot fi ajutati cu adevarat este destul de raspandita. Abordarile recente sugereaza, totusi, ca perspectiva aceasta este incorecta. Formele specializate ale terapiei cognitive se numara printre cele mai promitatoare optiuni de tratament disponibile. Cu toate ca terapia cognitiva pentru TPB nu este deloc simpla, multi terapeuti au descoperit ca folosind acest model, tratamentul persoanelor cu TPB poate fi o experienta satisfacatoare si de succes.
Aprecieri si cronici
Aceasta carte remarcabila ne arata cat de mult am progresat in privinta instrumentelor necesare pentru a interveni eficient atunci cand tratam cazuri cu tulburari de personalitate. In aceasta a treia editie, este binevenit, in mod special, accentul deosebit pus pe asocierea interventiilor cognitive cu modelele dimensionale fundamentate stiintific ale tulburarilor de personalitate.
- Robert F. Krueger, PhD, Profesor emerit Hathaway si Profesor emerit de psihologie McKnight University, Universitatea Minnesota
TEL INFO - CONSUMATOR: 0800 080 999 - linie telefonica cu apelare gratuita | ANPC
Operator date personale inregistrat la ANSPDCP sub nr. 34250 din 24.02.2015