Planuri de tratament si interventii pentru depresie si anxietate

Planuri de tratament si interventii pentru depresie si anxietate
de Robert A. Leahy si Stephen J. Holland

Lucrarea -Planuri de tratament si interventii pentru depresie si anxietate, de Robert A. Leahy si Stephen J. Holland, este conceputa pentru toti practicienii, indiferent de orientarea lor terapeutica, care lucreaza cu clienti cu diagnosticul de depresie sau anxietate. Cei doi autori prezinta in detaliu mai multe tehnici eficiente, de aplicat mai ales in terapiile de scurta durata. Volumul include si un CD cu fise de lucru multiplicabile.

Editura: ASCR
Colectia: Psihologul expert
Pagini: 338

Anul aparitiei: 2010
Editia originala: 2000
Traducere din limba engleza de Kallay Eva

Coperta: Simpla (Paperback)
Dimensiuni: 210 mm x 280 mm
ISBN: 978-973-7973-62-7

Descrierea editorului

Lucrarea "Planuri de tratament si interventii pentru depresie si anxietate", de Robert A. Leahy si Stephen J. Holland, este conceputa pentru a fi utila terapeutilor adepti ai diverselor abordari teoretice si cu diverse nivele de experienta.

Terapeutilor formati in cadrul interventiilor cognitiv-comportamentale acest volum le poate oferi informatii utile despre cele mai recent concepute interventii ale unor tulburari specifice, precum si o varietate larga de fise de lucru pentru pacienti. Terapeutilor adepti ai altor orientari teoretice, volumul de fata le ofera un ghid al interventiilor de scurta-durata, preferate de majoritatea pacientilor si de casele de asigurari.

Tehnicile de interventie descrise in lucrarea "Planuri de tratament si interventii pentru depresie si anxietate", de Robert A. Leahy si Stephen J. Holland, sunt compatibile si cu alte abordari teoretice decat cea cognitiv-comportamentala.

Nu in ultimul rand, acest volum poate reprezenta o introducere utila in terapiile cognitiv-comportamentale atat pentru masteranzi, cat si pentru doctoranzi.

Fiecare pachet de interventie prezentat in acest volum include:

(1) descrierea tulburarii;
(2) instructiuni privind evaluarea pacientilor;
(3) fise de evaluare;
(4) descrierea detaliata a interventiilor psihoterapeutice folosite in tratarea fiecarei tulburari in parte;
(5) plan detaliat de interventie;
(6) exemple de simptome, scopuri de interventie si interventii utile in conceperea rapoartelor pentru sistemele de ingrijire institutionalizata;
(7) fise de lucru cu informatii utile pacientului, precum si fise pentru temele de casa.

Volumul include si un CD cu fise de lucru multiplicabile, care ofera posibilitati deosebite prin care terapeutul poate cauta rapid informatiile necesare generarii planurilor individuale de interventie, poate multiplica rapid fisele de lucru, poate obtine informatii despre tratamentul farmacologic prescris pacientului si informatii complexe despre diverse tehnici de interventie cognitiv-comportamentala.

Stephen J. Holland isi desfasoara activitatea in cadrul cabinetului sau privat din Washington, SUA. Stephen J. Holland a fost membru al Institutului American de Terapie Cognitiva din New York. De asemenea, el a predat cursuri la scoala doctorala din cadrul Universitatii Columbia, New York, in cadrul Scolii Americane de Psihologie a Muncii.

Robert A. Leahy a primit titlul de doctor in psihologie la Universitatea Yale, dupa care a urmat cursurile postdoctorale la Centrul de Terapie Cognitiva de la Universitatea din Pennsylvania, Philadelphia, unde a colaborat cu Aaron T. Beck. Robert A. Leahy este profesor asociat de psihologie clinica si psihiatrie la Colegiul Medical al Universitatii Cornell, New York. Este fondator si director al Institutului American de Terapie Cognitiva din New York si este editor al revistei Journal of Cognitive Psychotherapy. De asemenea, Robert A. Leahy face parte din comitetul executiv al Asociatiei Internationale de Psihoterapie Cognitiva si al Academiei de Terapie Cognitiva.

Robert A. Leahy

Robert A. Leahy a primit titlul de doctor in psihologie la Universitatea Yale, dupa care a urmat cursurile postdoctorale la Centrul de Terapie Cognitiva de la Universitatea din Pennsylvania, Philadelphia, unde a colaborat cu Aaron T. Beck. Robert A. Leahy este profesor asociat de psihologie clinica si psihiatrie la Colegiul Medical al Universitatii Cornell, New York. Este fondator si director al Institutului American de Terapie Cognitiva din New York si este editor al revistei Journal of Cognitive Psychotherapy. De asemenea, Robert A. Leahy face parte din comitetul executiv al Asociatiei Internationale de Psihoterapie Cognitiva si al Academiei de Terapie Cognitiva.

Stephen J. Holland

Stephen J. Holland isi desfasoara activitatea in cadrul cabinetului sau privat din Washington, SUA. Stephen J. Holland a fost membru al Institutului American de Terapie Cognitiva din New York. De asemenea, el a predat cursuri la scoala doctorala din cadrul Universitatii Columbia, New York, in cadrul Scolii Americane de Psihologie a Muncii.

Pagini din carte

Cuprinsul cartii

Despre autori
Lista figurilor, a tabelelor si a fiselor de lucru
Nota editorului editiei engleze. Prefata. Descrierea volumului

Abordarea Pachetului de Interventie: avantaje si avertismente

Capitolul 1. Interventia in contextul ingrijirii institutionalizate

Obtinerea aprobarii pentru interventie: Criterii generale
Raportul initial de interventie
Cerere pentru sedinte suplimentare
Aprobari prin convorbiri telefonice
Cerere pentru obtinerea aprobarii unei interventii extinse

Capitolul 2. Depresia

Descriere si diagnostic
Depresia in termeni cognitiv-comportamentali
Evaluare si interventie
Studiu de caz
Plan detaliat de interventie pentru depresie

Capitol 3. Tulburarea de panica si agorafobia

Descriere si diagnostic
Atacul de panica si agorafobia in termeni cognitiv-comportamentali
Evaluare si interventie
Studiu de caz
Plan detaliat de interventie pentru atac de panica si agorafobie

Capitolul 4. Anxietatea generalizata

Descriere si diagnostic
Anxietatea generalizata in termeni cognitiv-comportamentali
Evaluare si interventie
Studiu de caz
Plan detaliat de interventie pentru anxietatea generalizata

Capitolul 5. Fobia sociala

Descriere si diagnostic
Fobia sociala in termeni termeni cognitiv-comportamentali
Evaluare si interventie
Studiu de caz
Plan detaliat de interventie pentru fobia sociala

Capitolul 6. Stresul posttraumatic

Descriere si diagnostic
Stresul posttraumatic in termeni termeni cognitiv-comportamentali
Evaluare si interventie
Studiu de caz
Plan detaliat de interventie pentru stresul posttraumatic

Capitolul 7. Fobia specifica

Descriere si diagnostic
Fobia specifica in termeni termeni cognitiv-comportamentali
Evaluare si interventie
Studiu de caz
Plan detaliat de interventie pentru fobia specifica

Capitolul 8. Tulburarea obsesiv-compulsiva

Descriere si diagnostic
Tulburarea obsesiv-compulsiva in termeni termeni cognitiv-comportamentali
Evaluare si interventie
Studiu de caz
Plan detaliat de interventie pentru tulburarea obsesiv-compulsiva

ANEXA A. Trecerea in revista a tehnicilor comportamentale

Activarea comportamentala (Planificarea recompenselor si programarea activitatilor)
Distragerea
Expunerea
Gradarea sarcinilor
Controlul respiratiei
Relaxarea
Auto-recompensa
Intreruperea gandurilor negative
Vizualizarea

ANEXA B. Trecerea in revista a unor concepte si tehnici cognitive

Introducere in terapia cognitiv-comportamentala
Cele trei niveluri ale distorsiunilor cognitive
Identificarea si modificarea gandurilor distorsionate

ANEXA C. Prezentarea continutului CD-ROM-ului atasat acestui volum

Tulburari
Anexa A (in variata extinsa pe CD-ROM): Tehnici comportamentale
Anexa B (in variata extinsa pe CD-ROM): Concepte si tehnici cognitive Tratament farmacologic

Bibliografie
Index

Fragmente din carte

STUDIU DE CAZ

Sedinta 1. Evaluare. Simptome si tulburari comorbide. Evaluarea riscului spre suicid. Evaluarea tratamentului medicamentos.

Nancy este o doamna de 34 de ani, casatorita, manager la o firma, cu probleme de dependenta de alcool, abuz de droguri si depresie. Episodul depresiv actual a debutat cu 2 ani inaintea inceperii terapiei. Ea a fost spitalizata cu un an in urma pentru abuz de alcool. Nancy acuza simptome de depresie, anxietate, procrastinate, lipsa sperantei (neincrederea), insomnie, niveluri scazute de incredere in fortele proprii, singuratate, niveluri scazute de dorinta sexuala, lipsa asertivitatii si regrete.

Scorul lui Nancy la scala BDI indica depresie moderata spre severa (28), avand de asemenea, scoruri ridicate la scale SCL-90-R la subscalele de depresie, tendinte obsesiv-compulsive si sensibilitate interpersonala. La SCID-II avea scoruri ridicate pe dimensiunile legate de obsesii-compulsii, stiluri de personalitate histrionica si borderline, desi interviul clinic a eliminat tulburarea de personalitate borderline ca posibil diagnostic. Scorul la Testul de adaptare maritala Locke-Wallace (124) indica nivele ridicate de nemultumire conjugala; pacienta se plangea de lipsa apetitului sexual propriu.

Diagnosticul stabilit a fost: Depresie majora, tulburare de personalitate recurenta combinata (histrionic cu obsesiv-compulsiv) cu dependenta de alcool si abuz de cocaina in remitere. Nancy a recunoscut ca avusese ideatie suicidara si ca mai are astfel de ganduri, dar ca nu a avut niciodata intentia sau nu facuse planuri spre a comite suicid. In consecinta, nu era considerata ca fiind la risc in ceea ce priveste suicidul.

Anul precedent, Nancy luase nortriptilina (Pamelor, 75 mg), incercand si alte tipuri de medicatie antidepresiva si anxiolitica. De-a lungul tratamentului, Nancy i-a spus terapeutului ca ar dori sa intrerupa tratamentul medicamentos, deoarece dorea sa incerce sa aiba un copil.

Sedinta 2. Familiarizarea cu tratamentul. Revederea diagnosticului. Dezvoltarea unei liste de scopuri.

Terapeutul i-a oferit lui Nancy o copie a volumului scris de David Burns: "Sa ne simtim bine: O noua terapie de optimizare a starilor afective" explicandu-i natura terapiei cognitiv-comportamentale. Terapeutul a explicat modul in care gandurile, sentimentele/emotiile si faptele/actiunile difera intre ele; a sublimat importanta efectuarii temelor de casa, precum si a importantei functionarii in momentul respectiv (aici si acum).

Terapeutul a mentionat ca evaluarile lui Nancy indica faptul ca aceasta experientiaza niveluri semnificative de distres, dar cä acestea ar putea fi tratate prin interventie cognitiv-comportamentala combinata cu tratament medicamentos. Nancy, impreuna cu terapeutul, a stabilit urmatoarele scopuri: reducerea nivelului depresiei, a auto-criticii, a nevoii de aprobare, a neincrederii, cresterea nivelului stimei de sine, a ajutorului indreptat spre propria persoana, a nivelului energiei, a asertivitatii si a independentei.

Sedintele 3-4. Identificarea si categorizarea gandurilor automate. Tratarea insomniei. Planificarea recompenselor, programarea activitatilor, gradarea sarcinilor.

In primele sedinte, terapeutul s-a focalizat pe identificarea si categorizarea gandurilor automate distorsionate ale lui Nancy, cu instructiunea ca ar trebui sa scrie toate gandurile care ii trec prin minte in momentele in care se simte prost dispus. Nancy a primit "Fisa de monitorizare zilnica a gandurilor automate disfunctionale ale pacientului" (Fisa de lucru 2.7), ca sa noteze aceste ganduri.

Insomniile lui Nancy au fost tratate prin cresterea activitatii fizice de-a lungul zilei, stabilind totodata ore fixe la care trebuia sa se duca la culcare si la care sa se trezeasca; pacienta a fost instruita cum sa isi noteze gandurile negative legate de problemele de somn Cu care se confrunta. De asemenea, Nancy a primit si Fisa de lucru 2.8 cu informatii despre insonmie (Fisa pentru pacienti). Nivelul ei comportamental a fost sporit prin folosirea planificarii recompenselor, prin programarea activitatilor si gradarea sarcinilor prin care Nancy a sporit treptat frecventa activitatilor comune cu prietertii, a vizitarii muzeelor, a activitatilor fizice si a lecturii.

Sedintele 5-7. Dezvoltarea abilitatilor sociale. Planificarea recompenselor, programarea activitatilor, gradarea sarcinilor.

Anxietatea sociala si nevoia de aprobare a lui Nancy au fost abordate prin tehnica auto-evitarii structurate. Ea a lost instruita sa urmareasca recompensele si complimentele oferite celorlalti, sa urmareasca modul in care isi abordeaza colegii si cum empatizeaza cu acestia, sa isi sporeasca asertivitatea si cum sa stabileasca limite fata de ceilalti.

Nancy a continuat cu planificarea recompenselor si programarea activitatilor, incercand sa sporeasca frecventa activitatilor asociate cu niveluri crescute de placere Si sa scada frecventa activitatilor asociate cu tristetea. De asemenea, Nancy s-a angajat sä utilizeze "Fisa de monitorizare zilnica a gindurilor automate disfunctionale ale pacientului" (Fisa de lucru 2.7), ca sa isi monitoizeze gandurile negative si sa isi dispute propriile ganduri, examinand dovezile pro si contra acestor ganduri, luand simultan in considerare alternative posibile de interpretare pozitiva. De asemenea, i s-a parut utila tehnica standardelor duble ("Ati avea o impresie mai proasta despre o persoana care a facut exact ceea ce ati facut si dumneavoastra? De ce/ De ce nu?").

Sedintele 8-12. Activarea comportamentala si dezvoltarea asertivitatii. Identificarea gandurilor automate, a convingerilor dezadaptative si a schemelor negative. Tehnici cognitive pentru identificarea gandurilor, a convingerilor si a schemelor. Dezvoltarea unor scheme, convingeri si stiluri de gandire noi.

Nancy a continuat cu tehnicile de activare comportamentala, de gradare a sarcinilor si asertivitate. Terapeutul a inceput sa se concentreze mai mult pe stilul ei de gandire, din momentele in care starea ei emotionala era schimbata, rugand-o sa isi noteze gandurile negative dintre sedinte. Cele mai frecvente ganduri automate distorsionate ale lui Nancy au fost: "Nu lucrez suficient de mult", "Sunt lenesa", "Nu sunt o persoana valoroasa", "Imi voi pierde locul de munca" si "Nu ma va respecta nimeni".

Convingerile dezadaptative ale lui Nancy erau "Ar trebui sa fac orice, numai sa fiu iubita", "Ar trebui sa am mai mult succes" si "Ar trebui sa fiu mai eficienta decat colegii mei de serviciu". Schemele subiacente fata de propria persoana se refereau la esec, lipsa valorii si la faptul ca nu este o persoana demna de iubit, in timp ce schemele legate de ceilalti se refereau la respingere si evaluare. A incercat sa compenseze pentru lipsa increderii in fortele proprii prin incercarea obtinerii aprobarii si a evitat respingerea prin evitarea activitatii provocatoare.

Terapeutul a ajutat-o pe Nancy in identificarea si categorizarea gandurilor automate, precum si in examinarea argumentelor pro si contra acestor ganduri. Convingerile ei au fost examinate prin tehnica analizei descendente ("Ce s-ar intampla dacs cineva nu v-ar placea?"). Costurile si beneficiile acestor convingeri au fost examinate prin tehnica standardelor duble, prin trasarea unor comportamente care contraziceau convingerile ei.

Schemele lui Nancy au fost examinate prin tehnica semantica ("Cum ati defini esecul sau succesul?"), prin tehnica continuitatii ("Pe o scala de la 0 la 100 trasati locul dumneavoastra si al altor persoane din punctul de vedere al succesului avut."), examinarea tendintei pacientei de a reduce importanta pozitivului si prin evaluarea modului in care Nancy a invatat de la tatal ei ca doar marile succese conteaza, iar, de la mama ei abuziva, cum ca ar fi o persoana care nu poate fi iubita.

In plus, Nancy, impreuna cu terapeutul a "diversificat" criteriile prin care ea obisnuia sa se evalueze, exagerand importanta prestigiului de la serviciu, desconsiderand importanta relatiei cu sotul, a dorintei ei de a se stradui sa scape de probleme, a abilitatii de a avea prieteni, a activitatilor ei culturale si de invatare si a abilitatii de a avea o relatie afectiva si grijulie fata de altii.

Dupa cinci sedinte, scorul BDI al lui Nancy a scazut la 8; dupa 12 sedinte, a scazut la 3, dupa care frecventa sedintelor a fost redusa la o sedinta la trei saptamani.

Sedintele 13-16. Reducerea frecventei sedintelor.

Dupa ce frecventa sedintelor a fost redusa la cate una la fiecare 3 saptamani, accentul a trecut la inregistrarea zilnica a gandurilor disfunctionale si a dezvoltarii asertivitatii la locul de munca. Ca parte a recuperarii, mentionam faptul ca Nancy incepea sa se descrie ca avand o "personalitate noua", o persoana care credea ca multe dintre calitaile ei au valoare, nu mai supraevalua celelalte persoane, nu exagera importanta acceptarii din partea lor si a de devenit o persoana care dorea sa devina asertiva. De-a lungul sedintelor, farmacologul a redus cantitatea de Pamelor prescrisa la 20 mg, mai tarziu intrerupand de tot tratamentul medicamentos datorita faptului ca Nancy dorea aiba un copil. Nancy a incheiat sedintele dupa 16 intalniri, cu un scor final de 3 la BDI.

Aprecieri si cronici

Acest volum este un punct de reper in literatura din ce in ce mai voluminoasa a terapiilor cognitive pentru tulburarile mentale. Desi volumul este usor de lecturat, autorii reusesc sa abordeze probleme complexe intr-o forma clara si comprehensibila. De fapt, aceasta carte este raspunsul pe care si-l doresc clinicienii care colaboreaza cu casele de asigurari sau care lucreaza in practica privata.

- Aaron T. Beck

Acest manual practic prezinta extrem de detaliat conceptualizarile cognitiv-comporamentale bazate pe cercetari empirice, precum si interventiile aferente pentru depresie si anxietate... Terapeutii care vor parcurge acest volum si vor implementa metodele descrise vor putea fi convinsi ca ofera terapie de prima calitate.

- Jacqueline B. Persons

Acest volum le ofera clinicienilor directii esentiale in ceea ce priveste interventia in lumea dominata de principiile caselor de asigurari... Volumul ar trebui sa le fie util terapeutilor si terapeutilor sub supervizare care doresc sa invete cum sa implementeze terapii de durata scurta prin prisma unor abordari validate empiric.

- Judith S. Beck

Alte titluri de specialitate de pe PsihoShop.ro:

Copyright © 2008-2020 Catharsis Media. Toate drepturile rezervate.

TEL INFO - CONSUMATOR: 0800 080 999 - linie telefonica cu apelare gratuita | ANPC
Operator date personale inregistrat la ANSPDCP sub nr. 34250 din 24.02.2015