Cauta carte / autor:    
CUM CUMPAR?        CUM PLATESC?        LIVRAREA        Despre ANTICARIAT        CONTACT     

Abonati-va la Newsletter!
Vreti sa aflati ce carti de psihologie apar? Newsletterul este trimis bilunar. Alerta este trimisa la fiecare carte noua.

E-mail: Abonare la:


Psihoterapie


Psihologie clinica


Psihologie practica


Psihologie educationala


Introducere in psihologie


Alte domenii ale psihologiei


Domenii conexe


Dictionare


Reviste si periodice


ANTICARIAT





61 TITLURI DISPONIBILE

25 TITLURI DISPONIBILE

123 TITLURI DISPONIBILE

11 TITLURI DISPONIBILE

Abonati-va la Newsletter!
Vreti sa aflati ce carti de psihologie apar? Newsletterul este trimis bilunar. Alerta este trimisa la fiecare carte noua.

E-mail: Abonare la:

      
Tratat de psihopatologie si psihiatrie pentru psihologi - Florin Tudose       Tratat de psihopatologie si psihiatrie pentru psihologi
de , ,

Tratatul de psihopatologie si psihiatrie pentru psihologi, coordonat de Florin Tudose, este un ghid actual si detaliat de descifrare a universului bolilor psihice. In plus, tratatul prezinta modalitati eficiente de examinare si tratare a bolnavului psihic. In carte se regaseste un intreg evantai al posibilelor interventii terapeutice in clinica sau terapie a tulburarilor psihice. Volumul este un instrument util pentru toti cei care lucreaza in domeniul sanatatii mintale.

Pret: lei        Avem aceasta carte in stoc



      



Editura: Trei
Colectia: Psihologie-Psihoterapie
Pagini: 694
   
Anul aparitiei: 2011
Editia originala: 2011
Editia originala aparuta in limba romana
     
Coperta: Simpla (Paperback)
Dimensiuni: 165 mm x 235 mm
ISBN: 978-973-707-551-2


Descrierea editorului

Sanatatea mintala reprezinta domeniul principal de interes pentru cei care imbratiseaza cariera de psiholog, iar psihologia clinica constituie una dintre cele mai atractive dar si cele mai dificile ipostaze profesionale. Este un domeniu in care sunt necesare cunostinte aprofundate, capacitatea de a lucra in echipa, precum si deschiderea catre interdisciplinaritate.

Impresionantele mutatii aparute in ultimele decenii in abordarea suferintelor psihice au antrenat modificari importante in modul in care psihologul, ca specialist al domeniului, este implicat in diagnosticare si terapie.

Psihologul in formare, fie ca este student, fie ca este participant la un program masteral va avea prin aceasta lucrare un instrument complet si modern care sa il ajute in descifrarea universului bolii psihice si va putea cunoaste intregul evantai al posibilelor interventii terapeutice.

Posibilitatea unei mai bune comunicari cu psihiatrul este o conditie importanta a dezvoltarii profesionale a fiecarui psiholog clinician si o conditie necesara a succesului in aceasta nobila profesiune.



Florin Tudose

Florin Tudose (1952-2014) a fost psihiatru si profesor universitar. A infiintat si organizat impreuna cu Prof. dr. C. Gorgos primul centru de sanatate mintala din Romania, in 1980. A infiintat primul serviciu de Psihiatrie de Legatura devenit centru de referinta pentru reforma in psihiatrie din Romania (1995). A lucrat ca profesor universitar din 1999 si a predat cursuri de psihiatrie, psihopatologie si psihologie clinica.


Letitia Dobranici

Letitia Dobranici este lector de psihopatologie. Principalele domenii de care se preocupa: gerontopsihiatria, sanatatea mintala, calitatea vietii in bolile psihice.


Catalina Tudose

Catalina Tudose este conferentiar de psihiatrie. Principalele domenii de cercetare sunt: tulburarile cognitive, psihiatria varstnicului, psihofarmacologia, etica si deontologia profesionala.



Prezentari Video

In videoul urmator puteti urmari un interviu cu Florin Tudose despre suferinta psihica si specificul tulburarilor psihice.





Pagini din carte

                     

                     

                     

                     



Cuprinsul cartii

Multumiri
Argument

Capitolul 1. Domeniul si instrumentele psihopatologiei
1.1. Definitia, obiectul si continutul psihopatologiei
1.2. Raportul cu alte stiinte
1.3. Modele in psihopatologie
1.3.1. Modelul ateoretic
1.3.2. Modelul behaviorist (comportamentalist)
1.3.3. Modelul biologic
1.3.4. Modelul cognitivist
1.3.5. Modelul dezvoltarii
1.3.6. Modelul ecosistemic
1.3.7. Modelul etnopsihopatologic
1.3.8. Modelul etologic
1.3.9. Modelul existentialist
1.3.10. Modelul experimental
1.3.11. Modelul fenomenologic
1.3.12. Modelul psihanalitic
1.3.13. Modelul social
1.3.14. Modelul structuralist
1.4. Modelul biopsihosocial
1.5. Elemente de neuropsihologie
1.5.1. Psihologul si neuropsihologia
1.5.2. Ce este neuropsihologia clinica?
1.5.3. Elemente de neuroanatomie functionala
1.5.3.1. Sistemul limbic
1.5.3.2. Girusul cingulat
1.5.3.3. Ganglionii bazali
1.5.3.4. Lobii frontali
1.5.3.4.1. Functiile lobilor frontali
1.5.3.4.2. Elemente de patologie a lobilor frontali
1.5.3.4.2.1. Deteriorarea cognitiva
1.5.3.4.2.2. Afectarea gandirii abstracte, testarii ipotezelor si modularii cognitiei
1.5.3.4.2.3. Tulburari ale comportamentului si personalitatii
1.5.3.4.2.4. Deteriorarea limbajului
1.5.3.4.2.5. Deteriorarea functiei motorii
1.5.3.4.2.6. Deteriorarea retexelor
1.5.3.4.2.7. Deteriorarea comportamentului social
1.5.3.4.2.8. Confabulatii si sindromul de reduplicare
1.5.3.4.2.9. Sindroame de lob frontal
1.5.3.5. Lobii parietali
1.5.3.5.1. Elemente de patologie a lobilor parietali
1.5.3.5.1.1. Crizele de epilepsie senzitiva
1.5.3.5.1.2 Tulburarile de sensibilitate
1.5.3.5.1.3. Alte semne si simptome clinice care apar in afectarea lobului parietal
1.5.3.5.1.4. Corelatiile neuropsihologice intre zonele afectate din lobii parietali si manifestarile patologice
1.5.3.6. Lobii temporali
1.5.3.7. Lobii occipitali
1.6. Obiectul psihopatologiei

Capitolul 2. Norma, normalitate, comportament normal
2.1. Conceptul de normalitate
2.2. Normalitatea ca sanatate
2.3. Normalitatea ca valoare medie
2.4. Normalitatea ca utopie
2.5. Normalitatea ca proces
2.6. Normalitate si comunicare
2.7. Normalitate si adaptare

Capitolul 3. Sanatate si boala mintala
3.1. Conceptul de sanatate
3.2. Anormalitate si boala
3.3. Anormalitate si prejudecata
3.4. Comportamentele anormale
3.5. Conceptul de boala psihica
3.6. Boala psihica si ecosistem
3.7. Dimensiuni existentiale ale bolii psihice

Capitolul 4. Personalitatea normala si patologica
4.1. Incercari de definire a personalitatii
4.2. Boala si personalitate
4.3. Cauzele medicale ale schimbarilor de personalitate
4.4. Tulburarile de personalitate
4.4.1. Caractere clinice generale ale dizarmoniei
4.4.2. Recunoasterea tulburarilor de personalitate
4.4.3. Clasificarea tulburarilor de personalitate si ipostaze medicale ale acestora
4.4.3.1. Tulburarea de personalitate paranoida
4.4.3.2. Tulburarea de personalitate schizoida
4.4.3.3. Tulburarea de personalitate schizotipala
4.4.3.4. Tulburarea de personalitate antisociala
4.4.3.5. Tulburarea de personalitate borderline
4.4.3.5.1. Elemente de etiologie si etiopatogenie
4.4.3.5.2. Tabloul clinic al personalitatii borderline
4.4.3.5.3. Strategii specifice de tratament in tulburarea de personalitate borderline
4.4.3.6. Tulburarea de personalitate histrionica
4.4.3.7. Tulburarea de personalitate narcisica
4.4.3.8. Tulburarea de personalitate evitanta
4.4.3.9. Tulburarea de personalitate dependenta
4.4.3.10. Tulburarea de personalitate obsesiv compulsiva
4.4.3.11. Alte tulburari de personalitate
4.4.4. O posibila etiologie a tulburarilor de personalitate
4.4.5. Tratamentul tulburarilor de personalitate
4.4.5.1. Modalitati de abordare a pacientului cu tulburare de personalitate internat
4.4.5.2. Managementul medical al pacientilor cu tulburari de personalitate
4.5. Tulburarile globale (pervazive) de dezvoltare ale copilului
4.5.1. Tulburarea autista
4.5.1.1. Criterii DSM IV de diagnostic pozitiv pentru tulburarea autista
4.5.1.2. Scurta prezentare clinica
4.5.1.3. Epidemiologie, date de evolutie si prognostic
4.5.1.4. Abordare terapeutica
4.5.1.5. Tratamentul psihofarmacologic
4.5.1.6. Tratamentul psihoterapeutic
4.5.1.7. ABA - Applied Behavioral Analysis
4.5.1.8. PECS - Picture Exchange Communication System
4.5.1.9. TEACCH - Treatment and Education of Autistic and related Communication Handicapped Children
4.5.1.10. RDI - Relationship Development Intervention
4.5.1.11. Floortime - DIR/Greenspan (Developmental Individual Difference, Relationship Based Model)
4.5.1.12. Programul Son Rise
4.5.1.13. More Than Words
4.5.1.14. Metoda Mifne - Israel
4.5.2. Tulburarea Asperger
4.5.2.1. Criterii DSM IV de diagnostic pozitiv pentru tulburarea Asperger
4.5.2.2. Scurta prezentare clinica
4.5.2.2.1. Epidemiologie, date de evolutie si prognostic
4.5.2.2.2. Abordare terapeutica
4.6. Tulburari de personalitate si boala

Capitolul 5. De la simptom la cadrul clinic
5.0. Semiologia - limbajul necesar
5.1. Tulburarile perceptiei
5.1.1. Cadrul conceptual
5.1.2. Clasificarea tulburarilor de perceptie
5.1.2.2. Hipoestezia
5.1.2.3. Sinestezia
5.1.2.4. Agnoziile
5.1.2.5. Iluzia
5.1.2.5.2. Falsele recunoasteri
5.1.2.5.3. Falsele nerecunoasteri
5.1.2.5.4. Pareidoliile
5.1.2.5.5. Alte iluzii
5.1.2.6. Halucinatiile
5.1.2.6.1. Elemente de fenomenologie si fiziopatologie
5.1.2.6.2. Halucinatiile vizuale din migrena
5.1.2.6.3. Halucinatiile din narcolepsie
5.1.2.6.4. Halucinatiile din starile confuzionale induse de boli somatice si stari toxice
5.1.2.6.5. Halucinatiile auditive
5.1.2.6.6. Halucinatiile olfactive si gustative
5.1.2.6.7. Fenomene de tip halucinator inrudite cu halucinatiile
5.1.2.6.8. Halucinatiile psiho-senzoriale
5.1.2.6.9. Halucinatiile psihice (pseudohalucinatiile)
5.1.2.6.10. Sindromul de automatism mintal Clerambault-Kandinski
5.1.2.6.11. Evaluarea experientelor halucinatorii
5.2. Tulburarile de atentie
5.2.1. Cadrul conceptual
5.2.1.1. Capacitatea atentiei
5.2.1.2. Selectare si orientare
5.2.1.3. Selectarea raspunsului si controlul executiei
5.2.1.4. Atentia sustinuta
5.2.2. Hiperprosexia
5.2.3. Hipoprosexia
5.2.4. Aprosexia
5.3. Tulburarile de memorie
5.3.1. Cadrul conceptual
5.3.2. Clasificarea memoriei
5.3.2.1. Memoria senzoriala
5.3.2.2. Memoria de scurta durata
5.3.2.3. Memoria de lunga durata
5.3.3. Dismnezii cantitative
5.3.3.1. Hipermneziile
5.3.3.2. Hipomneziile
5.3.3.3. Amneziile
5.3.4. Dismnezii calitative (paramnezii)
5.4. Tulburarile de gandire
5.4.1. Cadrul conceptual
5.4.2. Tulburari in discursivitatea gandirii
5.4.2.1. Tulburari in ritmul gandirii
5.4.2.2. Tulburari in tuenta gandirii
5.4.2.2.1. Fadingul mintal
5.4.2.2.2. Barajul ideativ (Kraepelin)
5.4.3. Tulburari in ansamblul gandirii
5.4.3.1. Ideile dominante
5.4.3.2. Ideile prevalente
5.4.3.3. Ideile obsesive
5.4.3.4. Ideile delirante
5.4.4. Structurarea deliranta
5.4.4.1. Delirurile sistematizate
5.4.4.2. Delirurile nesistematizate
5.4.5. Tulburari operationale ale gandirii
5.4.5.1. Definitii ale inteligentei
5.4.5.2. Coeficientul de inteligenta
5.4.5.3. Tipuri de inteligenta
5.4.5.4. Conceptul de inteligenta emotionala
5.4.5.5. Teste de evaluare a inteligentei
5.4.5.6. Scala de inteligenta Binet-Simon
5.4.5.7. Scala de inteligenta Stanford-Binet
5.4.6. Tipuri de tulburari operationale ale gandirii
5.4.6.1. Stationare (nedezvoltarea gandirii)
5.4.6.2. Progresive (dementele)
5.5. Tulburarile comunicarii
5.5.1. Aspecte neuropsihologice ale limbajului
5.5.2. Tipuri de afazii
5.5.2.1. Afazia nonfluenta
5.5.2.2. Afazia fluenta
5.5.3. Teste neuropsihologice de evaluare a limbajului
5.5.4. Tulburari ale comunicarii verbale
5.5.4.1. Tulburari ale expresiei verbale
5.5.4.2. Tulburari ale expresiei grafice
5.5.4.3. Afaziile
5.5.5. Tulburari ale comunicarii nonverbale
5.5.5.1 Tinuta
5.5.5.2 Mimica
5.5.5.3 Gestica
5.6. Tulburarile de vointa
5.6.1. Cadrul conceptual
5.6.2. Elemente de neuropsihologia vointei
5.6.3. Tipologia tulburarilor de vointa
5.7. Tulburarile de constiinta
5.7.1 Cadrul conceptual
5.7.2. Tulburarile campului de constiinta
5.7.2.1 Tulburarile claritatii si capacitatii de integrare a campului de constiinta
5.7.2.2. Evaluarea starii de constienta
5.7.2.2.1. Scala Glasgow (GCS, Glasgow Coma Scale)
5.7.2.3. Tulburari ale structurii campului de constiinta
5.7.2.3.1. ingustarea campului de constiinta
5.7.2.3.2. Starea crepusculara
5.7.2.3.2.1. Starea crepusculara isterica
5.7.2.3.2.2. Personalitatea multipla
5.7.2.3.3. Confuzia mintala (starile confuzionale)
5.7.3. Tulburarile constiintei de sine
5.7.3.1. Tulburarile constiintei corporalitatii (somatognozia)
5.7.3.1.1. Tulburari de schema corporala de tip neurologic
5.7.3.1.2. Tulburari de schema corporala de natura psihica
5.7.3.1.3. Desomatizarea
5.7.3.2. Tulburarile constiintei realitatii obiectuale
5.7.3.3. Tulburari ale constiintei propriei persoane
5.7.3.3.1. Personalitatea multipla (alterna)
5.7.3.3.2. Depersonalizarea
5.7.3.3.3. Sindromul de automatism mintal (Kandinski-Clerambault)
5.8. Conduita motorie si tulburarile ei
5.8.1. Cadrul conceptual
5.8.2. Tulburari de miscare psihogenice
5.8.2.1. Definitie
5.8.2.2. Caracteristici generale ale tulburarilor de miscare psihogenice
5.8.2.3. Prognosticul tulburarilor de miscare psihogenice
5.8.2.4. Principalele tipuri de tulburari de miscare psihogenice
5.8.2.4.1. Tremorul periferic (al extremitatilor) si generalizat psihogenic
5.8.2.4.2. Reactii exagerate de tresarire
5.8.2.4.3. Distonia psihogenica
5.8.2.4.4. Parkinsonismul psihogenic
5.8.2.4.5. Tulburari de mers si postura psihogenice
5.8.2.4.6. Ticuri si mioclonii paroxistice psihogenice
5.8.2.4.7. Convulsiile nonepileptice psihogenice
5.8.2.4.8. Paralizia functionala si tulburarile senzoriale
5.8.3 Dezorganizarea conduitelor motorii
5.8.4. Tulburari motorii induse de tratamentul cu neuroleptice
5.8.4.1. Distonia acuta
5.8.4.2. Akatisia
5.8.4.3. Diskineziile
5.8.4.4. Sindromul parkinsonian
5.9. Tulburarile afectivitatii
5.9.1. Cadrul conceptual
5.9.2. Tulburarile dispozitiei
5.9.2.1. Hipotimiile
5.9.2.2. Hipertimiile
5.9.2.2.1. Anxietatea
5.9.2.2.2. Depresia
5.9.2.2.3. Euforia
5.9.2.3. Tulburarile dinamicii dispozitionale
5.9.3. Tulburari ale emotiilor elaborate
5.9.3.1. Paratimiile
5.9.3.2. Fobiile
5.9.3.3. Extazul
5.10. Comportamente agresive extreme
5.10.1. Agresivitatea ca simptom. Cadrul conceptual
5.10.2. Elemente de neuropsihologie a impulsivitatii si agresivitatii
5.10.3. Evaluarea agresivitatii
5.10.4. Scale de evaluare a agresivitatii
5.10.5. Ipostaze clinice ale agresivitatii
5.10.6. Suicidul
5.10.6.1. Definitie. Cadrul conceptual
5.10.6.2. Instante ale fenomenului suicidar
5.10.6.2.1. Ideea de suicid veleitara
5.10.6.2.2. Santajul cu suicidul
5.10.6.2.3. Tentativele suicidare
5.10.6.2.4. Sindromul presuicidar
5.10.6.2.5. Suicidul disimulat (travestit)
5.10.6.2.6. Raptusul suicidar
5.10.6.2.7. Suicidul cronic (parasuicidul)
5.10.6.2.8. Conduita suicidara
5.10.6.3. Suicidul in doi (suicidul dual)
5.10.6.4. Suicidul colectiv
5.10.6.5. Conduitele pseudosuicidare (falsele suiciduri)
5.10.6.6. Factori de risc pentru suicid
5.10.6.6.1. Factori socio-economici
5.10.6.6.1.1. Statutul marital
5.10.6.6.1.2. Suicidul in functie de sex
5.10.6.6.1.3. Habitatul
5.10.6.6.1.4. Statutul profesional
5.10.6.6.2. Factorii meteorologici si cosmici
5.10.6.6.3. Factorii somatici
5.10.6.6.4. Ereditatea
5.10.6.6.5. Suicidul in functie de varsta
5.10.6.7. Suicidul in bolile psihice
5.10.6.7.1. Suicidul in depresie
5.10.6.7.1.1. Bilantul evaluarii riscului suicidar
5.10.6.7.1.2. Gradul de angajament intr-o criza suicidara
5.10.6.7.1.3. Simptomatologia actuala
5.10.6.7.1.4. Antecedente personale
5.10.6.7.1.5. Context psihosocial
5.10.6.7.1.6. Personalitate
5.10.6.7.1.7. Antecedente familiale
5.10.6.7.1.8. Evaluarea gravitatii unei tentative suicidare
5.10.6.7.2. Suicidul in schizofrenie
5.10.6.7.3. Suicidul in epilepsie
5.10.6.7.4. Suicidul in intarzierea mintala
5.10.6.7.5. Suicidul in demente
5.10.6.7.6. Suicidul in alcoolism si toxicomanii
5.10.6.7.7. Suicidul in nevroze
5.10.6.7.8. Suicidul in tulburarile de personalitate
5.10.6.8. Mituri si false pareri despre suicid
5.10.6.9.Tipuri particulare de suicid
5.10.6.9.1. Sinuciderea de abandon
5.10.6.9.2. Sinuciderea "samsonica"
5.10.7. Homicidul
5.10.8. Infanticidul

Capitolul 6. Realitatea bolii psihice. Cadru clinic si interventie psihologica
6.1. Principiile etiologiei
6.1.1. Factorii genetici
6.1.2. Constitutia fizica
6.1.3. Personalitatea
6.1.4. Bolile somatice
6.1.5. Stresul psihosocial
6.2. Tulburari psihice cu determinare organica
6.2.1. Intarzierea mintala
6.2.1.1. Definitie
6.2.1.2. Scurta prezentare clinica
6.2.1.3. Epidemiologie, date de evolutie si prognostic
6.2.1.4. Factori etiopatogenici implicati in aparitia tulburarii
6.2.1.5. Investigatii psihologice specifice
6.2.1.6. Posibilitati de interventie terapeutica a psihologului clinician
6.2.2. Dementele
6.2.2.1. Conceptul de dementa
6.2.2.2. Diagnosticul de dementa
6.2.2.3. Etape in investigarea dementei
6.2.3. Deficitul cognitiv minor (Mild Cognitive Impairment)/MCI
6.2.3.1. MCI - cadru conceptual
6.2.3.2. Criterii de diagnostic
6.2.3.3. MCI - entitate clinica heterogena
6.2.3.4. Aspecte neuropsihologice in MCI
6.2.3.5. Perspective terapeutice in MCI
6.2.4. Deteriorarea in imbatranirea normala si patologica
6.2.5. ADHD
6.2.5.1. Definirea ADHD
6.2.5.2. Istoric
6.2.5.3. Date epidemiologice si etiopatogenie
6.2.5.4. Diagnosticul ADHD
6.2.5.5. Tabloul clinic ADHD
6.2.5.6. Comorbiditatea ADHD
6.2.5.7. Scale specifice de masurare ADHD
6.2.5.8. Tratament ADHD
6.2.5.9. ADHD la adulti
6.2.6. Tulburari psihopatologice in epilepsie
6.3. Nevrozele
6.3.1. Tulburarile anxioase
6.3.1.1. Tulburarea anxioasa generalizata
6.3.1.1.1. Definitie
6.3.1.1.2. Scurta prezentare clinica
6.3.1.1.3. Epidemiologie, date de evolutie si prognostic
6.3.1.1.4. Factori etiopatogenici implicati in aparitia tulburarii
6.3.1.1.5. Investigatii psihologice specifice
6.3.1.1.6. Interventia psihofarmacologica in tulburarile anxioase
6.3.1.1.7. Posibilitati de interventie terapeutica a psihologului clinician
6.3.1.2. Tulburarea de panica
6.3.1.2.1. Definitie
6.3.1.2.2. Prezentare clinica
6.3.1.2.3. Epidemiologie, date de evolutie si prognostic
6.3.1.2.4. Factori etiopatogenici implicati in aparitia tulburarii
6.3.1.2.5. Investigatii psihologice specifice
6.3.1.2.6. Posibilitati de interventie terapeutica a psihologului clinician
6.3.1.3. Tulburarile fobice anxioase - fobiile
6.3.1.3.1. Prezentare clinica
6.3.1.3.2. Categorii de fobie
6.3.2. Tulburarile obsesiv-compulsive (TOC)
6.3.2.1. Tabloul clinic al tulburarilor
6.3.2.1.1. Obsesia
6.3.2.1.2. Compulsia
6.3.2.1.3. Principalele teme obsesive
6.3.2.1.4. Ritualuri compulsive frecvente
6.3.2.1.5. Lentoarea obsesiva
6.3.2.1.6. Anxietatea
6.3.2.2. Tabloul clinic al tulburarii in copilarie
6.3.2.3. Tulburari asociate
6.3.2.4. Criterii de diagnostic
6.3.2.5. Epidemiologie, date de evolutie si prognostic
6.3.2.6. Factori etiopatogenici implicati in aparitia tulburarii
6.3.2.6.1. Factori biologici
6.3.2.6.2. Factori psihosociali
6.3.2.7. Investigatii psihologice specifice
6.3.2.8. Posibilitati de interventie terapeutica a psihologului clinician
6.3.2.8.1. Terapia comportamentala
6.3.2.8.2. Terapia familiala
6.3.2.8.3. Medicatie
6.3.2.8.4. Psihochirurgia
6.3.3. Neurastenia
6.3.3.1. Istoricul si dezvoltarea conceptului
6.3.3.2. Ipoteze etiologice in sindromul oboselii cronice
6.3.3.3. Neurastenia - definitie
6.3.3.4. Criteriile ICD 10 pentru neurastenie
6.3.3.5. Consensul de neurastenie
6.3.3.6. Cateva date epidemiologice
6.3.3.7. Aspecte etiologice
6.3.3.8. Cadrul clinic al neurasteniei si oboseala (epuizarea) ca simptom central
6.3.3.9. Neurastenia si tulburarile somatoforme
6.3.3.10. Neurastenia si sindromul burnout
6.3.3.11. Alte sindroame inrudite cu neurastenia
6.3.3.12. Profilaxia si tratamentul neurasteniei
6.3.4. Tulburarea de stres posttraumatic
6.3.4.1. Definitie
6.3.4.2. Scurta prezentare clinica
6.3.4.3. Epidemiologie, date de evolutie si prognostic
6.3.4.4. Factori etiopatogenici implicati in aparitia tulburarii
6.3.4.4.1. Factori neuro-bio-psihologici
6.3.4.4.2. Factorul genetic
6.3.4.4.3. Teoria psihanalitica
6.3.4.4.4. Teoria comportamentala
6.3.4.4.5. Teoria cognitiva
6.3.4.5. Investigatii psihologice specifice
6.3.4.6. Interventiile psihofarmacologice
6.3.4.7. Posibilitati de interventie terapeutica a psihologului clinician
6.3.4.7.1. Psihoterapia de grup
6.3.4.7.2. Terapia comportamentala
6.3.4.7.3. Terapia cognitiv-comportamentala
6.3.4.7.4. Psihoterapia senzitivo-motorie
6.3.4.7.5. Terapia prin expunere prelungita pentru PTSD
6.3.4.7.6. Terapia familiala
6.3.5. Dismorfofobia
6.3.5.1. Definitie. Istoric
6.3.5.2. Dismorfofobia ca simptom
6.3.5.3. Sindromul dismorfofobic in diferite circumstante
6.3.5.4. Dismorfofobia - tablou psihopatologic
6.3.5.4.1. Automutilarea ca o consecinta a dismorfofobiei
6.3.5.4.1.1. Automutilarea majora
6.3.5.5. Abordare terapeutica
6.3.6. Hipocondria
6.3.6.1. Semantica si semiologie
6.3.6.2. Hipocondria si psihanaliza
6.3.6.3. Organodinamismul si hipocondria
6.3.6.3.1. Clasificarile lui H. Ey
6.3.6.4. Modelul cognitiv al hipocondriei
6.3.6.5. Fenomenologie si hipocondrie
6.3.6.6. Medicul si hipocondriacul - un cuplu inseparabil
6.3.6.7. Hipocondria - o viziune psihopatologica romaneasca
6.3.6.8. Repere somatice si psihice in psihopatologia hipocondriei
6.3.6.9. Epidemiologia hipocondriei
6.3.6.10. Evolutie si prognostic
6.3.6.11. In cautarea unei strategii terapeutice
6.3.6.11.1. Tratamentul medicamentos
6.3.6.11.2. Psihoterapiile
6.3.6.12. Hipocondria si anxietatea referitoare la sanatate la varstnici
6.4. Conceptul de psihoza
6.4.1. Tulburarile paranoide
6.4.1.1.Definitie
6.4.1.2. Prezentare clinica
6.4.1.3. Subtipuri de tulburare deliranta
6.4.1.4. Elemente si tulburari asociate
6.4.1.5. Paranoia
6.4.1.6. Parafrenia
6.4.1.7. Delirul senzitiv de relatie
6.4.1.8. Epidemiologie, date de evolutie si prognostic
6.4.1.9. Factori etiopatogenici implicati in aparitia tulburarii
6.4.1.10. Investigatii psihologice specifice
6.4.1.11. Posibilitati de interventie terapeutica a psihologului
6.4.2. Schizofrenia
6.4.2.1. Definitie
6.4.2.2. Prezentare clinica
6.4.2.2.1.Criteriile DSM-IV pentru schizofrenie
6.4.2.2.2. Criterii de schizofrenie ICD 10
6.4.2.3. Forme clinice de schizofrenie
6.4.2.3.1. Schizofrenia dezorganizata
6.4.2.3.2. Schizofrenia catatonica
6.4.2.3.3. Schizofrenia paranoida
6.4.2.3.4. Schizofrenia reziduala
6.4.2.3.5. Schizofrenia simpla
6.4.2.3.6. Schizofrenia nediferentiata
6.4.2.4. Epidemiologie, date de evolutie si prognostic
6.4.2.5. Evolutia si prognosticul schizofreniei
6.4.2.6. Factori etiopatogenici implicati in aparitia tulburarii
6.4.2.7. Investigatii psihologice specifice
6.4.2.7.1. Bateria de inteligenta Wechsler (WAIS)
6.4.2.7.2. Proba de inteligenta Raven
6.4.2.7.3. Testul Rorschach
6.4.2.7.4. TAT
6.4.2.7.5.Testul Szondi
6.4.2.7.6. Testul arborelui (Koch)
6.4.2.7.7. Testul persoanei (Machover, Human Figure Drawing - HFD)
6.4.2.7.8. Inventarul de personalitate Minnesota (MMPI)
6.4.2.7.9. PANSS - Positive And Negative Symptoms Scale
6.4.2.7.10. SAPS si SANS (Scalele de evaluare a simptomelor pozitive si negative)
6.4.2.8. Medicatia antipsihotica - neuroleptice
6.4.2.8.1. Definitie
6.4.2.8.2. Efectele terapeutice ale neurolepticelor
6.4.2.8.3. Clasificarea neurolepticelor dupa activitatea psihofarmacologica
6.4.2.8.4. Efecte adverse
6.4.2.8.5. Antipsihotice depozit (dupa Taylor D., 1999)
6.4.2.9. Posibilitati de interventie terapeutica a psihologului clinician
6.4.3. Tulburarile afective
6.4.3.1. Tulburarea afectiva bipolara
6.4.3.1.1. Definitie
6.4.3.1.2. Scurta prezentare clinica
6.4.3.1.3 Episodul maniacal
6.4.3.1.4. Episodul depresiv
6.4.3.1.4.1. Diagnosticul episodului depresiv major
6.4.3.1.4.2. Tulburari asociate
6.4.3.1.4.3. Ghid de depistare a depresiei
6.4.3.1.4.4. Factorii primari de risc pentru depresie
6.4.3.1.4.5. Importanta istoricului de depresie
6.4.3.1.4.6. Diagnostic pozitiv de depresie
6.4.3.1.4.7. Interviul clinic este cea mai eficienta metoda de diagnostic
6.4.3.1.5. Episoade mixte
6.4.3.1.6. Epidemiologie, date de evolutie si prognostic
6.4.3.1.7. Clasificare si modalitati de evolutie in tulburarea bipolara
6.4.3.1.8. Aspecte psihosociale ale PMD
6.4.3.1.9. Comorbiditate
6.4.3.1.10. Factori etiopatogenici implicati in aparitia tulburarii
6.4.3.1.11. Investigatii psihologice specifice
6.4.3.1.12. Medicatia in boala bipolara
6.4.3.1.13. Interventia terapeutica a psihologului clinician
6.4.3.2. Distimia
6.4.3.2.1. Scurta prezentare clinica
6.4.3.2.2. Diagnosticul de distimie dupa criteriile DSM-IV
6.4.3.2.3. Epidemiologie, date de evolutie si prognostic
6.4.3.2.4. Aspecte terapeutice
6.4.3.3. Ciclotimia
6.4.3.3.1. Scurta prezentare clinica
6.4.3.3.2. Faza depresiva
6.4.3.3.3. Faza hipomaniacala
6.4.3.3.4. Complicatii
6.4.3.3.5. Posibilitati de evolutie
6.4.3.3.6. Aspecte terapeutice
6.5. Toxicomaniile si alcoolismul
6.5.1. Conceptul de adictie - addiction
6.5.1.1. O perspectiva dinamica in adictie
6.5.2. Alcoolismul
6.5.2.1. Definitie
6.5.2.2. Epidemiologia alcoolismului
6.5.2.3. Complicatii ale alcoolismului
6.5.2.4. Predispozitie si factori de risc in alcoolism
6.5.2.5. Circumstante patologice induse de alcool
6.5.2.6. Intoxicatia alcoolica
6.5.2.7. Delirium tremens
6.5.2.8. Tulburarea psihotica indusa de alcool
6.5.2.9. Probleme in consultarea pacientilor cu abuz de alcool sau medicamente
6.5.2.10. Tratamentul in alcoolism
6.5.2.10.1. Strategia terapeutica in alcoolism
6.5.2.10.2 Psihoterapiile in alcoolism
6.5.2.11. Interventia psihologului in alcoolism
6.5.3. Toxicomania
6.5.3.1. Definitie
6.5.3.2. Criterii de diagnostic pentru intoxicatia cu o substanta, dupa DSM-IV
6.5.3.3. Criterii de diagnostic pentru abstinenta de o substanta
6.5.3.4. Craving sau apetenta
6.5.3.5. Dependenta
6.5.3.5.1. Dependenta fizica
6.5.3.5.2. Dependenta psihica
6.5.3.6. Principalele droguri
6.5.3.7. Factori implicati in consumul de droguri
6.5.3.8. Droguri empatogene si entactogene
6.5.3.9. Derivatii de opiu
6.5.3.9.1. Criterii de diagnostic pentru intoxicatia cu opiacee (DSM-IV)
6.5.3.9.2. Sevrajul la opiacee
6.5.3.10. Cocaina
6.5.3.10.1. Criterii de diagnostic pentru intoxicatia cu cocaina (DSM-IV)
6.5.3.11. Halucinogenele
6.5.3.11.1. Criteriile de diagnostic pentru tulburarea de perceptie persistenta halucinogena (flashbacks)
6.5.3.12. Derivatii de canabis (hasis, marijuana)
6.5.3.13. Barbituricele
6.5.3.13.1. Intoxicatia cu barbiturice
6.5.3.14. Tranchilizantele
6.5.3.14.1. Criterii de diagnostic pentru intoxicatia cu sedative, hipnotice sau anxiolitice
6.5.3.14.2. Criterii de diagnostic pentru abstinenta de sedative, hipnotice sau anxiolitice
6.5.3.14.3. Probleme in consultarea pacientilor cu abuz de medicamente sau droguri
6.5.3.15. Strategii terapeutice in toxicomanii
6.5.3.15.1. Tratamentul in toxicomania cu heroina
6.5.3.16. Alte toxicomanii si toxicofilii medicamentoase
6.5.3.16.1. Etnobotanicele
6.5.3.16.2. Toxicofiliile medicamentoase
6.5.3.17. Interventia psihologului in toxicomanii
6.6. Bolile factice si simularea
6.6.1. Definitia bolilor factice
6.6.1.1. Descriere generala
6.6.1.2. Particularitati clinice
6.6.1.2.1. Tulburarile factice cu simptome somatice predominante
6.6.1.2.2. Tulburari factice cu simptome psihologice dominante
6.6.1.2.3. Tulburari factice cu simptome combinate, somatice si psihologice
6.6.1.3. Variante moderne ale sindromului Munchausen
6.6.1.3.1. Sindromul Munchausen by proxi
6.6.1.3.2. Sindromul Munchausen pe internet
6.6.1.4. Consideratii psihodinamice
6.6.1.5. Prevalenta si genetica
6.6.1.6. Tratament si interventie psihologica
6.6.2. Simularea
6.6.2.1. Caracteristici clinice
6.6.2.2. Management

Capitolul 7. De la psihosomatica la somatizare
7.1. Definitii si cadru conceptual
7.2. Somatizarea intre psihanaliza si neurobiologie
7.3. Somatizare si medicina psihosomatica
7.4. Grupa tulburari somatoforme in DSM-IV
7.5. Tulburari somatoforme si normativitate
7.6. Afectivitatea negativa si somatizarea
7.7. Somatizare si constiinta
7.8. Somatizarea - un comportament in fata bolii
7.9. Genetica si somatizare
7.10. Somatizare si personalitate
7.11. Posibile modele ale somatizarii
7.11.1. Somatizarea ca mecanism de aparare psihologic
7.11.2. Somatizarea ca amplificare nespecifica a suferintei
7.11.3. Somatizarea ca tendinta de a apela la ingrijiri medicale
7.11.4. Somatizarea ca o consecinta a suprautilizarii asistentei medicale
7.12. Etiologie si ontologie in somatizare
7.13. Fiziologie si psihiatrie in determinarea simptomelor functionale
7.14. Factorii psihosociali si somatizarea
7.15. Comorbiditate si somatizare
7.16. Nosografie si somatizare
7.17. Antropologie si somatizare

Capitolul 8. Repere in psihosexologie
8.1. Problema sexualitatii in lumea contemporana
8.2. Medicul si sexualitatea - o situatie inedita
8.3. Disfunctiile sexuale psihogene
8.4. F 52 - Clasificarea disfunctiilor sexuale in psihiatrie
8.4.1. Disfunctiile sexuale masculine
8.4.1.1. Disfunctia erectila
8.4.1.1.1. Disfunctia erectila si depresia
8.4.1.1.2. Modalitati de abordare a disfunctiei erectile psihogene
8.4.2. Disfunctiile sexuale feminine
8.4.2.1. Vaginismul
8.4.2.1.1. Forme de manifestare in vaginism
8.4.2.1.2. Managementul dispareuniei si vaginismului
8.4.2.2. Orgasmul si frigiditatea
8.4.2.2.1. Ciclul raspunsului sexual feminin
8.4.2.2.2. Orgasmul - vaginal/clitoridian
8.4.2.2.3. Frigiditatea
8.4.2.2.3.1. Frigiditate versus hipogineism
8.4.2.2.3.2. Frigiditate ca sexism
8.4.2.2.3.3. Frigiditatea ca disfunctie sexuala
8.4.2.2.3.4. Clasificarea frigiditatii
8.4.2.2.3.5. Incidenta si prognostic
8.4.2.2.3.6. Consultul in frigiditate
8.4.2.2.3.7. Consideratii psihodinamice in frigiditate
8.4.2.2.4. Tratamentul anorgasmiei
8.4.3. Disfunctiile sexuale ale cuplului
8.4.4. Factori implicati in disfunctiile sexuale ale cuplului
8.4.5. Tipuri de psihoterapie folosite in tratamentul disfunctiilor sexuale
8.4.5.1. Indicatiile psihoterapiei cognitiv-comportamentale in disfunctiile sexuale (Hawton, 1995)
8.4.5.2. Factorii responsabili de succesul tratamentului
8.5. Ce este perversiunea?
8.5.1. Un punct de vedere psihopatologic
8.5.2. Parametri ai severitatii parafiliei
8.5.3. Clasificarea parafiliilor - de la Freud la nosografia contemporana
8.5.3.1. Perversiuni de obiect
8.5.3.2. Perversiuni de scop
8.5.3.3. Perversiuni "prin supraestimare sexuala"
8.5.3.4. Perversiuni legate de alegerea si numarul partenerilor
8.5.4. Criteriile diagnostice pentru perversiunile sexuale cuprinse in ICD
8.5.5. Tulburari multiple ale preferintei sexuale
8.5.6. Alte tipuri de preferinta sexuala
8.5.7. Principalele perversiuni sexuale
8.5.7.1. Travestismul
8.5.7.2. Fetisismul
8.5.7.3. Exhibitionismul
8.5.7.4. Voyeurismul
8.5.7.5. Sadomasochismul
8.5.7.6. Pedofilia
8.5.7.7. Adictia sexuala (dependenta la sex, comportamentul sexual compulsiv)
8.5.7.8. Cybersexul - o enigma contemporana
8.5.8. Exista o terapie a perversiunilor?
8.5.8.1. Instaurarea controlului extern
8.5.8.2. Scaderea libidoului
8.5.8.3. Tratarea afectiunilor comorbide
8.5.8.4. Terapia cognitiv-comportamentala
8.5.8.5. Psihoterapia psihodinamica

Capitolul 9. Examinarea bolnavului psihic
9.1. Examenul psihiatric
9.2. Examinarea starii psihice
9.2.1. Istoricul personal al pacientului
9.2.2. Istoricul scolar
9.2.3. Istoricul sexual
9.2.4. Istoricul marital
9.2.5. Istoricul profesional
9.2.6. Circumstante sociale prezente
9.2.7. Istoricul medico-legal
9.2.8. Istoricul medical anterior
9.2.9. Personalitatea premorbida
9.2.10. Interviul unui apartinator
9.2.10.1. Impresii asupra persoanei care informeaza
9.2.11. Boala actuala
9.2.12. Antecedente psihiatrice heredo-colaterale
9.2.13. Istoricul psihiatric
9.3. Examenul psihic
9.3.1. Prezentare si comportament
9.3.1.1. Reactia fata de examinator
9.3.1.2. Activitatea motorie
9.3.2. Tulburari de vorbire si gandire
9.3.2.1. Viteza vorbirii
9.3.2.2. Continuitatea vorbirii
9.3.2.3. Tulburari in exprimarea gandirii
9.3.2.3.1. Fuga de idei
9.3.2.3.2. Perseverarea
9.3.2.4. Functiile cognitive
9.3.2.4.1. Orientarea
9.3.2.4.2. Atentia si concentrarea
9.3.2.4.3. Inregistrarea si memoria de scurta durata
9.3.2.4.4. Memoria recenta
9.3.2.4.5. Memoria de lunga durata
9.3.2.4.6. Inteligenta
9.3.2.4.7. Abstractizarea
9.3.2.4.8. Tulburarile de continut ale gandirii
9.3.2.4.8.1. Preocupari
9.3.2.4.8.2. Convingeri (credinte) anormale
9.3.3. Afectivitatea si dispozitia
9.3.3.1. Tulburarile dispozitiei
9.3.3.1.1. Dispozitia subiectiva
9.3.3.1.2. Observarea obiectiva a dispozitiei
9.3.4. Reactivitatea neurovegetativa
9.3.5. Perceptia
9.3.5.1. Halucinatiile
9.3.6. Critica bolii si capacitatea de judecata

Capitolul 10. Psihoterapiile
10.1. Conceptul de psihoterapie
10.2. Relatia terapeutica
10.3. Psyche si soma
10.4. Principalele orientari psihoterapeutice
10.4.1. Psihoterapiile de incurajare
10.4.2. Psihoterapiile de sustinere
10.4.3. Sugestia
10.4.3.1. Autosugestia
10.4.4. Hipnoza
10.4.5. Reveria dirijata
10.4.6. Reeducarea individuala
10.4.7. Biofeedbackul
10.4.8. Art-terapia
10.4.9. Meloterapia
10.4.10. Cromoterapia
10.4.11. Psihoterapiile scurte
10.4.12. Psihoterapia nondirectiva de tip rogersian
10.4.13. Logoterapia
10.4.14. Analiza existentiala (Daseinsanalyse)
10.4.15. Psihanaliza
10.4.16. Psihoterapia jungiana
10.4.17. Psihoterapia adleriana
10.4.18. Terapiile de grup
10.4.19. Psihodrama
10.5. Terapiile familiale
10.6. Medicul ca psihoterapeut
10.7. Psihoterapie si iatrogenie
10.8. Parintii psihoterapiei

Capitolul 11. Amenintari si provocari la adresa psihiatriei. Orientari contemporane. Psihiatria - o practica etica
11.1. Directia psihobiologica
11.2. Dogma si eclectism
11.2.1. Dogma inexistentei bolii psihice
11.2.2. Ereditate si degenerescenta
11.2.3. Invatarea sociala
11.2.4. Boala psihica si sexualitate
11.2.5. Stresul - cauza unica
11.3. Noile patologii si sanatatea mintala
11.4. Harti genetice si viitorul psihopatologiei
11.5. Psihiatria - o practica etica
11.6. Despre abuzul psihiatric
11.7. Diagnostic psihiatric si etica
11.8. Diagnostic si etichetare
11.9. Terapie si etica
11.9.1. Confidentialitatea
11.9.2. Etica, transfer si contratransfer
11.9.3. Psihofarmacologie si etica
11.10. Boala si stigmatizare
11.11. Drepturile pacientilor

Mic dictionar de nume ilustre
Bibliografie




Fragmente din carte

Suicidul

Definitie. Cadru conceptual

Suicidul (de la sui = de sine si cidium = omorator) semnifica „orice caz in care moartea rezulta direct sau indirect dintr-un act pozitiv sau negativ, facut de victima insasi, care stie ca trebuie sa produca acest rezultat” (Durkheim E.).

Notiunea de suicid tinde sa fie inlocuita cu cea de conduita suicidara, care inglobeaza suicidul reusit, tentativele suicidare, ideile de sinucidere, sindromul presuicidar. Substituirea probabilului si posibilului cu neantul, cu nonsemnificativul, demonstreaza ca sinuciderea nu este o optiune, ci mai degraba negarea totala a posibilitatii de a alege.

Suicidul comporta si o definitie operational-psihologica in virtutea careia „suicidul este un act uman de incetare din viata, autoprodus si cu intentie proprie” (Shneidman E.S., 1980).

Problematica suicidului a fost dintotdeauna disputata de filosofie, psihologie, sociologie si medicina. Cel mai important studiu despre suicid este, fara indoiala „Le suicid” (1897) al lui Emile Durkheim. Biberi considera ca sinuciderea trebuie privita sub o tripla incidenta: biologica, psihologica si sociala, ca „un act care presupune devierea unuia dintre instinctele cele mai puternic inradacinate ale structurii biologice”.

Sensul sinuciderii, dupa acelasi autor, ar fi de „negatie si catastrofa”, intrucat se revine la o negare a instinctului vital, intr-un moment existential resimtit de persoana ca dramatic si fara nicio alta iesire (de exemplu, aflarea diagnosticului unei boli incurabile, care genereaza nu numai suferinta, ci si sentimentul transformarii subiectului dintr-un om activ intr-un infirm; considerandu-se inutil, o povara pentru familie si societate, el gaseste in suicid singura solutie de evitare a suferintei).

Desi, la prima vedere, ar parea paradoxal s-a observat ca rata sinuciderilor scade in situatii-limita – calamitati naturale, razboi, prizonierat etc. Explicatia ar consta in faptul ca in aceste situatii, pe langa cresterea sentimentului de coeziune umana, pe prim-plan se inscrie lupta pentru supravietuire, instinctul de autoconservare devenind predominant.

Ca act autodistructiv definitiv, sinuciderea a fost analizata de diferiti autori in functie de numeroase criterii; s-au luat in considerare aspectul libertatii si aspectul etic, aspectul psihiatric si cel social, aspectul ereditar si cel profund pulsional.

Din perspectiva psihiatrica, Delmas A. face distinctia intre pseudosinucidere si sinucidere veritabila. Din prima categorie fac parte: mortile accidentale, reactiile suicidare din timpul episoadelor confuzionale (de exemplu, din dementa), sinuciderea prin constrangere (de exemplu, sacrificiul impus sclavilor), sinuciderea care scapa individul de durere sau de o postura defavorabila, sinuciderea „etica” (din ratiuni morale), in care moartea este intr-un fel sau altul impusa, fara ca persoana sa aiba propriu-zis dorinta de amuri, ci de a scapa de o anumita realitate.

In a doua categorie – sinuciderea veritabila – individul simte dorinta de moarte, fara vreo obligatie etica sau de alta natura. Deoarece omul este guvernat, din punct de vedere biologic, de instinctul de conservare, rezulta ca sinuciderea veritabila vine in opozitie cu instinctul de conservare, fiind deci o manifestare patologica. Se vorbeste in acest caz despre „vointa” in alegerea sinuciderii, care caracterizeaza adevarata conduita suicidara.

Deshaies considera ca sinuciderea nu este provocata de un singur factor, ci reprezinta un comportament specializat, ca oricare alta atitudine umana, cu un determinism multiplu. Conceptia psihanalitica (Freud, Friedman, Garman, Szondi) considera ca factor central in etiologia sinuciderii relatia dintre pulsiunea autoagresiva si cea heteroagresiva (se sinucide acea persoana care, inconstient, doreste moartea cuiva).

Freud leaga sinuciderea de starea de melancolie, pe care o defineste, din punct de vedere psihanalitic, ca fiind o depresie profunda si dureroasa, in care inceteaza orice interes pentru lumea exterioara, cu pierderea capacitatii de a iubi, din cauza diminuarii sentimentului stimei de sine. In conceptia lui, aceasta depresie genereaza autoinvinuiri, autoinjurii, toate cu semnificatii autodistructive, mergand pana la desfiintarea persoanei de catre ea insasi.

La baza melancoliei, Freud pune existenta a trei conditii: pierderea obiectului, ambivalenta si regresiunea libidoului Eului. Astfel, subiectul pierde obiectul investirii sale libidinale, libidoul fiind obligat sa renunta la legaturile care exista intre el si obiect. Melancolicul, fara a avea constiinta acestei pierderi, este in permanenta trist, avand o diminuare importanta a stimei de sine si se complace in aceasta stare.

Autoinvinuirile si autodistrugerea reprezinta, de fapt, denigrarea si invinuirile adresate obiectului pierdut. Prin identificarea cu obiectul, invinuirile se deplaseaza de la obiect la subiectul insusi; eliberat de obiectul de investitie, libidoul nu se deplaseaza spre alt obiect, ci se retrage in Eu; identificarea agresiva cu obicetul angajeaza un proces (sau revine la un mecanism) pe care Freud il va nume mai tarziu introiectie si pe care Szondi il va relua in teoria sa despre analiza destinului.

Introiectia se realizeaza in cazul in care exista o puternica fixatie asupra obiectului, dar o slaba rezistenta a investitiei libidinale. Eul nu se poate restructura de asa maniera incat sa deplaseze energiile libidoului asupra altui obiect, de aici rezultand o dificultate a alegerii obiectuale, care regreseaza spre narcisism. Pierderea obiectului dezvaluie fenomenul de ambivalenta. Aceasta consta in existenta, in cadrul unei relatii (in special cea erotica), a doua componente majore (dragostea si ura), prima fiind constienta, a doua, inconstienta.

Prin pierderea obiectului, componenta negativa (ura) este eliberata si se refugiaza in Eu, care are tendinta la autodistrugere. Eul nu se poate autodistruge, in virtutea unei returnari a investitiei libidinale obiectuale, decat daca se trateaza pe el insusi ca obiect, daca este capabil sa intoarca spre el insusi ostilitatea indreptata spre obiect (ostilitatea reprezinta reactia primitiva a Eului impotriva lumii exterioare).

Melanie Klein vorbeste despre o relatie profunda care ar exista intre depresie si paranoia, relatie care isi afla expresia in doua faze (pozitii) succesive, cu originea in primele stadii libidinale (oral si anal): pozitia paranoida sau anxietatea persecutorie si pozitia depresiva sau anxietatea depresiva. Simultan cu dorinta de a incorpora obiectul exista teama de a fi incorporat (distrus) de obiect, ceea ce provoaca dorinta de a distruge obiectul, caracteristica pozitiei paranoide; aceasta dorinta antreneaza insa teama de obiect si deci dorinta de a-l intregi, restaura, caracteristica depresiei. Intre teama de a fi distrus si teama de a distruge, persoana traieste un conflict interior care conduce, in ultima instanta, la autodistrugere.

Szondi defineste „sindromul suicidal” in care se pot regasi cele trei conditii ale lui Freud (pierderea obiectului, ambivalenta si regresia libidoului Eului). Persoana realizeaza, in conceptia lui Szondi, un atasament ireal fata de un obiect deja pierdut, pierdere pe care o respinge, mentinand fixatia la obiect si ajungand intr-o stare de izolare si solitudine. Eul manifesta tendinte vindicative si agresive fata de obiectul care l-a abandonat; acest obiect nemaiexistand, Eul intoarce agresivitatea asupra lui insusi, de aici rezultand, ca solutie, tentativa de sinucidere.

In ceea ce priveste epidemiologia suicidului, stim ca acesta ocupa un important loc 4 intre cauzele de deces, dupa bolile cardiovasculare, neoplasme, accidente. In grupa de varsta 15-19 ani, suicidul reprezinta a doua cauza de deces dupa accidente. Rata suicidului difera mult de la tara la tara, de la o cultura la alta. Indiferent insa de regiunea geografica, suicidul constituie o importanta problema de sanatate publica. Literatura de specialitate vorbeste de asa-numitele „valuri” sau „epidemii” de suicid. Practic, nu exista momente in care rata suicidului sa creasca elocvent, ci momente in care se vorbeste mai mult despre suicid.





Alte titluri de specialitate de pe PsihoShop.ro:










Copyright © 2008-2020 Catharsis Media. Toate drepturile rezervate.

TEL INFO - CONSUMATOR: 0800 080 999 - linie telefonica cu apelare gratuita | ANPC
Operator date personale inregistrat la ANSPDCP sub nr. 34250 din 24.02.2015